Motto: ,,Demisia! Cărați-vă cu toții!/ Demisia! Cît mai puteți s-o dați!/ Asta nu-i justiție, la braț cu hoții,/ E jurămîntul pe care-l încălcați!” – CORNELIU VADIM TUDOR

Deși ,,Nullum judicium sine lege” (,,Nici o judecată în afara legii” – n.n.) este principiul fundamental al căii spre Adevăr și Dreptate, în România nu poate fi vorba despre așa ceva.

Toate monitorizările și rapoartele inter­naționale au concluzionat că justiția românească este varză, iar presa centrală a semnalat continuu faptul că ,,Justiția este profund imorală, coruptă pînă-n măduva oaselor, de fapt fiind vorba de un sistem care a produs la nivel național un adevărat genocid”. Amintiți-vă de acel ambasador american la București, care a spus că ,,Reforma justiției românești este o caricatură”.

România se află pe primul loc în privința numărului de petiții adresate Curții Supreme de la Strasbourg, unde Statul român a pierdut procese în cascadă, iar sumele acordate pentru cheltuielile de judecată și daune morale au fost achitate nu din veniturile judecătorilor care au emis sentințe strîmbe, ci din bugetul de stat (34 de milioane de euro). La noi, pușcăriile sînt arhipline cu amărîți care au furat o pîine, un sac de lucernă sau 3-4 scînduri dintr-un gard, asta în timp ce marii infractori sînt scăpați printre degete sau eliberați pe caz de boală – platfus, greață sau mătreață. Dacă ai o vilă cu piscină te poți pricopsi cu o condamnare la domiciliu, iar dacă ești analfabet funcțional poți obține eliberarea scriind cîteva volume literare sau tratate științifice.

Să nu uităm că România este singurul stat din lume în care s-a înființat un organism numit Asociația Victimelor Magistraților, prin decizia din 14 ianuarie 2014 a Curții de la Strasbourg (v. Monitorul Oficial nr. 543/ 22 iulie 2014) dar, timp de 10 ani, procurorii și judecătorii români au refuzat să acorde personalitate juridică acestei asociații pe motiv că ,,în România nu există victime ale magistraților”. Se spune că, într-o librărie, cineva a întrebat unde poate găsi un volum legat de reforma în justiție. Răspunsul primit din partea angajatului a fost genial: ,,Căutați la raionul de S.F.-uri!”. Vorba lui Vadim Tudor: ,,Justiția românească e-un gunoi/ Corupți, pramatii și lichele/ Nu-i poți schimba – îi apără Mafia/ Parcă-s niște duhuri rele”. Nici măcar cei de la conducerea statului, implicați în mod direct în acest sistem ticăloșit, nu pot acoperi rahatul, declarînd că ,,Judecătorii români sînt slab pregătiți” (Lidia Bărbulescu, fostă șefă a C.S.M.), ,,Toți magistrații trebuie supuși unor expertize morale, profesionale și chiar medicale” (Monica Macovei, fost ministru al Justiției) sau că ,,Justiția este nefuncțională” (Traian Băsescu) – căci, dacă ar funcționa, el ar fi fost arestat pentru Flota dispărută. Mai mult, recent, Institutul Național de Statistică a făcut publice rezultatele unui studiu, care au cutremurat întreaga societate: ,,Judecătorii ocupă locul doi în topul corupției” (sic!), fapt care explică titlurile apărute în presa centrală precum ,,Sîntem judecați de infractori” sau ,,Justiția – pericolul social nr. 1”.

Iată de ce neîncrederea în actul justiției ocupă primul loc în toate sondajele de opinie, ca să nu mai vorbim de faptul că, potrivit unui raport întocmit în anul 2018 de Consiliul Europei, privind eficiența justiției, ,,România este singura țară din Europa în care jalnica prestație a judecătorilor este răsplătită cu salarii cu mult mai mari decît salariul mediu pe țară”.

(va urma)

VALENTIN TURIGIOIU