Cunoscutul jurnalist și scriitor american George Packer a publicat un articol în The Atlantic despre modul în care America s-a fracturat în patru părți. ,,Populația Statelor Unite nu are obiective și valori comune, nici măcar o istorie și o idee națională comune”, scrie Packer, distingînd patru tipuri de stat american și patru tipuri de americani:

1) „America liberă”, populate de americani care cred în idealuri conservatoare.

2) America inteligentă sau mediu educat liberal.

3) „America reală”, care, potrivit lui Packer, este „sarea pămîntului”, unde noua ordine mon­dială este privită cu scepticism.

4) Just America, o generație de mileniali preo­cupați de inegalitatea rasială și socială.

Fiecare dintre aceste 4 Americi „numește în lume cîștigători și învinși”. În America Liberă, cîștigătorii sînt creatorii, iar învinșii sînt cei care vor să-i atragă pe alții în dependența permanentă față de guvern. În America Inteligentă, meritocrații sînt cîștigătorii, iar pierzătorii sînt cei slab educați. În America Reală, cîștigătorii sînt creștinii albi muncitori, iar învinșii sînt elita trădătoare care infectează oamenii cu dorința de a distruge țara.

Această divizare s-a dezvoltat, potrivit lui Packer, în decursul anilor de concurență dintre republicani și democrați. Pînă la sfîrșitul anilor ʼ60 ai Secolului al XX-lea, potrivit autorului, cele două părți erau clar împărțite. Republicanii susțineau antreprenoriatul individual, în timp ce democrații erau promotori ai solidarității sociale. Anii 1970 au adus sfîrșitul Americii bipartizanilor de după război și, împreună cu aceasta, două tendințe relativ persistente: avansarea constantă a republicanilor și decăderea moderată, în numele justiției, a democraților. În locul lor, scrie Packer, au apărut „patru tendințe concurente” și o nouă ruptură „pe ambele părți ale prăpastiei care a împărțit țara în două”.

„America Liberă” a fost cea mai influentă în sens politic, deoarece se bazează pe idei libertariene. Adică libertatea negativă bazată pe principiul „nu mă afecta”. Cartea de cult a libertarienilor este  romanul lui Ayn Rand, ,,Atlas Shrugged”, care glorifică „mitul american al unui om făcut de sine, un pionier singuratic în cîmpie”. Sub Ronald Reagan, angajat în „America Liberă”, sindicatele au fost distruse și au fost închise programele sociale, a fost promovată era monopolurilor Walmart, Citigroup, Google, Amazon, JP Morgan, Standard Oil. Charles și David Koch, miliardari libertarieni, au investit în campaniile politice ale Americii Libere, acționînd ca oficiali corporatiști. Motivele prăbușirii acestei Americi, crede Packer, a fost reprezentat de capitalismul clanului de bază și declinul calității liderilor.

În momentul în care „noua economie a cunoașterii a creat o nouă clasă de americani: bărbați și femei cu studii superioare, pricepuți în simboluri și numere”, „America Inteligentă” s-a făcut remarcată; avea nevoie de sprijin guvernamental, astfel încît toată lumea să aibă șanse egale de a se dezvolta. Din punct de vedere politic, ,,America Inteligentă” s-a asociat cu Partidul Democrat, dar acest lucru a dus la separarea sa de oameni. „Dacă Partidul Democrat ar refuza să recunoască închiderea fabricilor în anii 1970 și 1980 ca un dezastru natural, dacă ar deveni vocea a milioane de muncitori afectați de dezindustrializare în economia în creștere a serviciilor, ar putea rămîne un partid multinațional al muncitorilor, clasă care a existat din anii 1930”. Totuși, acest lucru nu s-a întîmplat, iar „oamenii din sud au părăsit Partidul Democrat” și „America Inteligentă”. Inteligenții americani cred în instituții și susțin conducerea americană în alianțe militare și organizații internaționale, dar nu le place patriotismul. Pentru ei, scrie Packer, această valoare este „o relicvă neplăcută din vremuri mai primitive, precum fumul de țigară sau cursele de cîini”.

„America Reală” este „un sat de provincie în care toată lumea își știe afacerea, nimeni nu are mai mulți bani decît alții”. În toamna anului 2008, Sarah Palin, nominalizată republicană la funcția de vicepreședinte, a declarat că „cele mai bune elemente americane se află în aceste orașe mici pe care eu le numesc America adevărată”. Cariera politică a lui Palin a eșuat, dar Trump a preluat steagul „Americii Reale” care, din păcate, i-a scăpat printre degete.

Cea mai antisistem forță este Fair America, care a reunit o generație de mileniali și activiști BLM. Aceștia sînt uniți de protestul contra „iadului supremației albe împotriva Americii ca o singură forță malefică care depășește orice alt rău de pe Pămînt” .

În absența unor obiective și valori comune în rîndul acestor patru Americi, George Packer nu vede nici o ieșire din impasul social în care se află țara. De asemenea, el nu are o explicație a modului în care s-a format o națiune atît de divizată în sens socio-cultural. De asemenea, nu există o rețetă pentru depășirea acestei disipări a populației.

Istoricul american Pyotr Turchin a  explicat fenomenul scindării sociale din America prin „supraproducția elitei” – autoizolarea claselor superioare de restul societății. „Situația devine atît de gravă încît normele sociale sînt subminate și instituțiile se dezintegrează”. Adîncirea tensiunii politice din armată este, de asemenea, un semn alarmant pentru Statele Unite.

Politologul american Dmitry Simes, un emigrant din URSS, crede că victoria lui Joe Biden la alegerile din 2020 va exacerba scindarea în societate, întrucît întreaga politică a democraților vizează împărțirea societății pe categorii, în funcție de rasă, clasă, morală și caracteristici ideologice. Și ceea ce este bun pentru unele grupuri este considerat inacceptabil pentru alții.

Trump, care s-a întors în politică, nu va depăși diviziunea. Revenirea republicanilor la Casa Albă va însemna o pierdere pentru America „inteligentă” și „echitabilă”, dar aceștia nu vor renunța la pozițiile lor fără o luptă care s-ar putea transforma într-un război civil cu drepturi depline.

N.K.