● Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit în Sala Tronului a Primăriei din Aachen Premiul „Carol cel Mare“ pe anul 2023. Zelenski a numit distincția drept o mare onoare. El a declarat că se află acolo în numele ucrainenilor care luptă zilnic pentru libertate și valorile Europei. „Fiecare ucrainean ar merita să se afle acum aici”, a declarat acesta, insitînd totodată că Ucraina își dorește pace mai presus de orice, dar pacea nu poate fi obținută în conflictul cu Rusia decît printr-o victorie. Războiul din Ucraina va decide și soarta Europei, pentru că Rusia ar urmări să distrugă istoria unității europene. Rusia ar fi capabilă „de toate ororile și faptele abominabile”. Anterior, cancelarul Olaf Scholz a lăudat Ucraina și pe președintele ei pentru rezistența lor dîrză în fața trupelor ruse agresoare. „Dorința de libertate și forța de rezistență în aceste vremuri întunecate dau speranță și inspirație și lumii de dincolo de granițele Ucrainei”, a spus Scholz în discursul său de laudatio. La conducerea Ucrainei, Zelenski ar fi cel care „se implică pentru valorile Europei”. Războiul a apropiat mai mult ca niciodată înainte Uniunea Europeană și Ucraina. ● Turcia se îndreaptă spre un al doilea tur de scrutin, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan l-a depășit pe rivalul său din opoziție, Kemal Kilicdaroglu, în alegerile de duminică, dar nu a reușit să obțină o majoritate absolută, transmite Reuters. Nici Erdogan, nici Kilicdaroglu nu au atins pragul de 50% necesar pentru a evita un al doilea tur de scrutin, care va avea loc pe 28 mai, în cadrul unor alegeri considerate un verdict asupra guvernării tot mai autoritare al lui Erdogan. Votul prezidențial va decide nu numai cine va conduce Turcia, ci și dacă aceasta va reveni la o guvernare mai seculară și mai democratică, cum va gestiona criza severă a costului vieții și cum va aborda relațiile cheie cu Rusia, Orientul Mijlociu și Occidentul. Kilicdaroglu, care a susținut că va învinge în turul doi, și-a îndemnat susținătorii să aibă răbdare și a acuzat partidul lui Erdogan că a intervenit în numărarea și raportarea rezultatelor. ● După o bătălie neobișnuit de aspră, Organizația Internațională pentru Migrație orga­nizează săptămîna aceasta alegeri pentru a stabili dacă actualul șef sau unul dintre adjuncții săi ar trebui să conducă agenția ONU. Cele 175 de state membre ale OIM se confruntă cu o alegere între a-l sprijini pe fostul ministru portughez, Antonio Vitorino, pentru un al doilea mandat sau pe adjunctul său american, Amy Pope. Mandatul este de 5 ani. OIM a fost fondată în 1951 pentru a gestiona deplasările din Europa după cel de-al II-lea Război Mondial, dar a devenit o agenție a Națiunilor Unite în urmă cu șapte ani. Cursa pentru postul de top la organizație vine într-un moment critic, pe măsură ce numărul global de migranți crește. Organismul cu sediul la Geneva este principalul actor internațional care se adresează nevoilor a aproximativ 281 de milioane de migranți din întreaga lume, conform unei estimări pentru 2020. ● Rusia „a pierdut deja din punct de vedere geopolitic” războiul din Ucraina și se transformă într-un stat vasal al Chinei, a declarat președintele francez, Emmanuel Macron, într-un interviu pentru ziarul Opinion, publicat duminică, relatează Associated Press. „De facto, a intrat într-o formă de supunere față de China și și-a pierdut accesul la Marea Baltică, ceea ce era critic, deoarece a determinat decizia Suediei și Finlandei de a adera la NATO”, a spus Macron. „Acest lucru era de neconceput cu doar doi ani în urmă. Deci este deja o înfrîngere geopolitică”, a mai declarat președintele Franței înaintea vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Paris. „Să fim clari, Rusia nu trebuie să cîștige acest război militar. Deci, depinde de noi să vedem cum să îi ajutăm pe ucraineni în contraofensiva lor și cum să pregătim problema garanțiilor de securitate în negocierile care vor avea loc inevitabil”, a spus el. „Întotdeauna am spus că, în cele din urmă, arhitectura de securitate a Europei va trebui să apere pe deplin Ucraina. Dar trebuie să aibă în vedere și neconfruntarea cu Rusia și să reconstruiască un echilibru durabil de forțe”, a mai declarat acesta, adăugînd că „mai sînt încă mulți pași care trebuie făcuți înainte de a ajunge la asta”. ● România se numără printre puţinele state membre ale Uniunii Europene (UE) cu situri de producţie de petrol şi gaze naturale considerabile şi active, iar în luna mai a anului trecut au fost identificate emisii în 14 situri de pe tot lanţul – de la producţie, depozitare – din cele 20 analizate, reiese dintr-un raport publicat de ONG-ul de mediu Clean Air Task Force, citat de 2Celsius. Datele citate relevă faptul că, în 2017, se estima că în România existau 13.000 de puţuri active răspîndite în 400 de cîmpuri petroliere. Potrivit raportului de specialitate, emisiile observate provin, în principal, de la rezervoarele de depozitare, coşurile de evacuare de urgenţă, torţele neaprinse şi din conducte. Totodată, au fost observate defecţiuni la sonde în nouă ţări producătoare de petrol şi gaze (Austria, Franţa, Italia, Ţările de Jos, România, Slovacia, Spania, Germania şi Regatul Unit), în România situaţia fiind cea mai gravă. În prezent, piaţa UE a importurilor de gaze atinge peste 51% din producţia mondială. Raportul întocmit de Clean Air Task Force a monitorizat peste 430 de situri de petrol şi gaze din 15 ţări europene, printre care şi România, fiind documentate 881 de surse de emisii, în perioada februarie 2021 – 2023. ● Preşedintele ucrai­nean Volodimir Zelenski a răspuns negativ în privinţa posibilităţii ca Papa Francisc să medieze în războiul din Ucraina dintre Kiev şi Moscova, informează Agerpres. Întrebat despre acest lucru într-un interviu difuzat de postul de televiziune Rai 1 în timpul unei vizite pe care preşedintele Zelenski o întreprinde în Italia, acesta a spus: „Cu tot respectul pentru Papă, ideea este că nu avem nevoie de mediatori între Ucraina şi agresorul care ne-a ocupat teritorii, ci de un plan de acţiune pentru o pace justă în Ucraina”. Preşedintele Zelenski a spus că trecutul a arătat că nu este posibil să se negocieze cu preşedintele rus Vladimir Putin. „Nici o ţară din lume nu poate face asta”, a spus liderul ucrainean. Anterior, preşedintele Zelenski s-a întîlnit cu Suveranul Pontif, precum şi cu lideri politici italieni. Preşedintele ucrainean i-a cerut Papei Francisc să condamne mai clar Rusia, după întrevederea de 40 de minute, care a avut loc la Vatican. ●  Datoria statului român a trecut pentru prima dată de pragul de 700 de miliarde de lei şi constituie, din nou, peste 50% din PIB. Datoria statului, aflată într-o creştere constantă de-a lungul anilor, a trecut de pragul de 700 de miliarde de lei. Totodată, gradul de îndatorare raportat la PIB a depăşit nivelul de 50% şi a ajuns la 50,1%, relevă datele analizate de Profit.ro. Nivelul de îndatorare raportat la PIB depinde destul de mult de evoluţia PIB nominal, de ritmul împrumuturilor, dar şi de sumele care ajung la plată în cursul anului în contul datoriei. Ministerul Finanţelor a împrumutat în primele luni ale anului mult, scopul fiind de a-şi acoperi cît mai mult din necesarul pentru tot anul în perioadele mai favo­rabile ale pieţelor financiare, conform Profit.ro. ● Anomaliile detectate în mișcarea spontană a ochilor ar putea fi noua metodă de diagnosticare a schizofreniei, conform oamenilor de știință. Mai mult, diagnosticul poate fi pus de inteligența artificială, care a găsit boala în 85% dintre cazuri, doar analizînd mișcările oculare ale pacienților timp de 60 de secunde, scrie Neuroscience. Potrivit oamenilor de știință coordonați în cadrul acestui studiu de către Wang Wei, de la Academia Chineză de Științe, deficitele cognitive și toate celelalte simptome ale bolii se oglindesc în mișcarea ochilor, diferită la aceste persoane. În cadrul cercetării, inteligența artificială a analizat mișcările oculare a 300 de pacienți (140 cu schizofrenie și 160 de subiecți sănătoși). Una dintre concluziile studiului, fără a fi singura, a fost că pacienții cu schizofrenie au avut mai multe mișcări verticale ale ochilor. Studiul ar putea avea implicații semnificative pentru diagnos­ticarea precoce și identificarea persoanelor cu risc, spun oamenii de știință implicați în cercetare. ● Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a semnat vineri contractul de achiziţie a manuscrisului Jurnalul intim cu scoarţe verzi al Reginei Maria a României, care datează din anul 1910. Potrivit specialiştilor, textul jurnalului a fost redactat cu cerneală neagră, coperţile sînt moi, din pînză de culoare verde-brad, iar marginile prezintă o împletitură de mătase în nuanţa aurului antichizat. Starea de conservare a manu­scrisului este una foarte bună. „Chiar dacă nu traversăm un moment economic mulţumitor, sînt extrem de bucuros să anunţ că am reuşit să păstrăm în patrimoniul naţional o adevărată avere culturală, lăsată moştenire de o Regină colecţionară şi iubitoare de artă, un om puternic şi complex, o susţinătoare a culturii. «Am România în gînd, inimă şi suflet», spunea Regina Maria, un om cu o frumuseţe sufletească aparte, o personalitate care a avut un rol crucial în destinul şi evoluţia ţării noastre. Şi din acest motiv, statul român avea datoria morală de a păstra în patrimoniul său un bun cultural de o rară profunzime”, a transmis ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
R.M.