Ia românească a fost inclusă în Lista UNESCO
  • 05-12-2022
  • 0 Comentarii
  • 199
  • 1

● Ia românească a fost inclusă în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității. Comitetul Interguver­namental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit la Rabat, Maroc, a decis, la 1 decembrie a.c., chiar de Ziua națională a țării noastre, includerea dosarului ,,Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii. Anunţul a fost făcut de deputatul Ana-Maria Cătăuţă, preşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. ● Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat joi că Ucraina va limita activităţile organizaţiilor religioase afiliate Rusiei pe teritoriul său şi va pune în discuţie statutul Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei, informează AFP. În acest sens, se are în vedere înaintarea către Rada Supremă a unui ,,proiect de lege pentru a face imposibilă desfăşurarea în Ucraina a activităţilor organizaţiilor religioase afiliate centrelor de influenţă din Rusia”. Această inițiativă urmează percheziţiilor efectuate în noiembrie de Serviciile de securitate ucrainene în principala mînăstire a capitalei Kiev, reşedinţa Întîistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, şi în alte cîteva lăcaşuri de cult, pe fondul suspiciunilor unor legături cu Moscova. Serviciile ucrainene au susţinut ulterior că, în urma acestor percheziţii, au confiscat cîteva mii de dolari şi ,,literatură pro-rusă”. ● Preşedinţii Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au manifestat, joi, la Washington, dorinţa de a căuta împreună o soluţie la războiul din Ucraina, dar fără a reduce sprijinul pentru Kiev, în timpul unei vizite de stat a preşedintelui Franţei în SUA. ,,Sînt gata să vorbesc cu Putin în cazul în care caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă”, a declarat preşedintele SUA în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său francez. Kremlinul a respins vineri condiţiile menţionate cu o zi înainte de preşedintele american Joe Biden, care s-a declarat gata să discute cu Vladimir Putin dacă acesta din urmă îşi retrage trupele din Ucraina pentru a pune capăt conflictului, informează Reuters şi France Presse. ,,Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina”, ceea ce Moscova ,,evident” că respinge, a declarat purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a adăugat: ,,Operaţiunea militară continuă”. ● Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi, la postul ucrainian 24 Kanal, Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, informează AFP, precizînd că şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale ,,atunci cînd va veni timpul”. În luna iunie, pe cînd forţele ruse luptau pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde ,,între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune”. În tabăra adversă, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi pînă la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. Cele două părţi adverse sînt suspectate că minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor. Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. ● Germania a început să livreze mai multe sute de generatoare de curent electric către Ucraina, în condiţiile în care infrastructura energetică a acestei ţări a suferit distrugeri importante după bombardamentele ruse din ultimele săptămîni, informează dpa. Agenţia federală germană pentru ajutor tehnic (THW) a anunţat vineri că a livrat pînă acum aproape 150 de generatoare, iar 320 de generatoare sînt pregătite pentru a fi transportate către Odesa, Nicolaev (Mikolaiv) şi în regiunea Herson. Unele dintre echi­pamente sînt potrivite pentru a fi montate pe remorci auto, astfel încît utilizarea lor este foarte flexibilă.
● Maria Zaharova, purtătorul de cuvînt al Ministerului rus de Externe, a lansat un atac dur la adresa Maiei Sandu, președintele Republicii Moldova. ,,Cine a lăsat cetățenii R. Moldova în întuneric și frig, Rusia? Atîția ani i-am ajutat, livrîndu-le și asigurîndu-i cu tot ce este posibil, primind cetățeni moldoveni, oferindu-le de lucru. Aceasta a fost o investiție în economia Republicii Moldovei în toți acești 30 de ani. Ce, cetățeanca României Maia Sandu nu știe asta? Ce-a făcut ea pentru poporul ei? Și ce face actuala conducere, care deține cetățenia unui alt stat, nimeni nu înțelege. Această stare a lucrurilor provoacă regrete. La fel, noi vedem că tentativele de a băga în conștiința prietenosului popor moldovenesc imaginea de agresor a Rusiei nu funcționează. Oamenii au văzut cum Rusia a rezistat de una singură, formînd un stat nou. Și, în ciuda tuturor acestor greutăți, am ajutat R. Moldova și cetățenii săi. Poporul R. Moldova știe și ține minte acest lucru și sînt sigură că nimeni nu va uita”, a afirmat Zaharova.
● Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri postului public Kossuth Radio, citat de agenția MTI, că extinderea sancțiunilor Uniunii Europene asupra gazului rusesc și energiei nucleare ,,ar avea consecințe tragice” pentru țara sa, anunțînd că guvernul lucrează pentru a obține scutire de la orice astfel de decizii. Guvernul trebuie să lupte împotriva ,,presiunii constante” pentru ,,a ne proteja interesele”, a adăugat el. Ungaria e pusă sub presiunea blocării fondurilor. PNRR-ul țării e condiționat , de asemenea, de Comisia Europeană, care se pregăteşte să recomande îngheţarea a peste 13 miliarde de euro fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns la problemele de corupţie identificate în această ţară, comentează AFP. ● Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România și Croația îndeplinesc ,,în totalitate toate cerințele” pentru a fi membru cu drepturi depline ale spațiului de liberă circulație Schengen și se așteaptă ca cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, 8 decembrie a.c., în pofida faptului că unele țări se opun, transmite EFE. Este vorba de Austria, care nu este de acord cu primirea României, deși firmele austriece, sau mai bine spus firmele românești cu capital austriac sînt primele afectate de blocajul Schengen și ar fi primele care ar cîștiga din libera circulație a mărfurilor, peste granița de la Curtici. A bloca prin veto România pentru că în Austria intră refugiați din Serbia, prin Ungaria…e un pretext imposibil de argumentat. ● Societatea pe Acţiuni Energocom din Republica Moldova a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu Centrala electrică din Dnestrovsc (MGRES) pentru luna decembrie și s-a convenit să fie analizată opțiunea extinderii contractului în perioada ianuarie - martie 2023 pentru a asigura toată ţara cu electricitate, a anunțat sîmbătă vicepremierul moldovean Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, transmite Agerpres, citînd Moldpres. Vicepremierul a subliniat că acest contract este un compromis rezonabil pentru a asigura cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului cu energie electrică şi gaz. Chişinăul a cerut vineri Tiraspolului producerea unui volum de curent electric cît mai mare pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului. Solicitarea a fost făcută în cadrul întrevederii de lucru a reprezentanţilor politici, în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, după ce grupurile responsabile de sectorul energetic au încheiat dialogul. ● Volodimir Zelenski a fost desemnat „Personalitatea anului” de publicația Financial Times. Președintele ucrainian, care se descrie ca un om obișnuit, cu „gusturi umile și un profund simț al umanității”, a spus că este „mai mult responsabil decît curajos” și urăște să dezamăgească oamenii. Într-un interviu acordat FT, care l-a numit „personalitatea anului” și l-a comparat cu Churchill, președintele ucrainean a spus că, după nouă luni în lupta cu Rusia, îi este dor de pescuit alături de fiul său. ● Fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili a fost „otrăvit” cu metale grele în închisoare în Georgia şi riscă să moară dacă nu este tratat în mod corect, potrivit unui raport medical difuzat luni de echipa sa juridică. În vîrstă de 54 de ani, Saakaşvili, care este şi liderul opoziţiei în această ţară din Caucaz, a fost transferat la spital anul trecut după o grevă a foamei de 50 de zile, ţinută ca protest împotriva încarcerării sale pentru abuz de putere, încarcerare pe care el o denunţă drept politică. Tengiz Tsuladze, membru al unui consiliu de medici format de mediatorul pentru drepturi georgian, a dezvăluit că Saakaşvili „a pierdut peste 40 de kilograme” în timpul detenţiei sale. Preşedinte al Georgiei din 2004 pînă în 2013, Mihail Saakaşvili a fost întemniţat în octombrie 2021, la cîteva zile după ce se întorsese dintr-un exil de mai mulţi ani, în condiţiile în care el era căutat de justiţia georgiană.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite