„Horea – Poarta izvoarelor de neam“
  • 04-03-2024
  • 0 Comentarii
  • 121
  • 0
În comuna Horea din județul Alba, se tipărește de ceva timp o revistă frumoasă, cu fotografii color pe hîrtie cretată, cu articole scrise îngrijit, purtînd titlul „Horea– Poarta izvoarelor de neam”. Am primit-o și noi de la viceprimarul Marin Nicola, cu ocazia vizitei culturale pe care am  întreprins-o pe aceste meleaguri, împreună cu Mihai Istudor, care și-a lansat volumul de versuri intitulat „Crăișorul”, ed. a II-a, în anul 2015. Invitația a venit din partea directorului școlii gimnaziale „Horea”, prof. Emil Marin Mateș, prilej de a ne întîlni cu elevii, profesorii și angajații primăriei din această localitate cu parfum de istorie. Revista are un număr de 34 de pagini și oferă cititorilor o atractivă radiografie în imagini și cuvinte a comunei Horea, informații utile pentru ca aceștia să cunoască și să-și facă o părere despre oamenii locului.
Tot din filele publicaţiei, editată de Primăria și Consiliul Local Horea, afli despre Tîrgul Lemnarilor ,,prilej pentru meşteşugarii locului să arate în ce forme splendide pot reconfigura crengile şi trunchiurile arborilor”.
Eseul „Horea – coordonate eterne” (pag. 2), semnat de Mihai Ion, cuprinde o radiografie selectivă a lucrării de grad a profesorului de istorie Gheorghe Costea și redă date concludente din istoria acestei comune, prezentate cronologic, urmărind, totodată, pas cu pas, traiectoria vieții Eroului național Horea. Pentru cititorii noștri decupăm fragmentul în care este descrisă casa Crăișorului: „Casa lui Horea era din bîrne, acoperită cu șindrilă și avea o singură cameră cu o ferăstruică, o vatră în ea, un ștearț, două grinzi pe lungime pe care își punea pîinea, slana și tot ce agoniseau săracii; la fel, uneltele, ca sa să fie la îndemînă și să nu ajungă copiii la ele. Casa nu era văruită, numai lipită”. În același text, autorul consemnează lapidar: „Nicola Vasile Ursu, născut la 1730, prins la 1784. Tras pe roată de unguri - 1785”. Istoria românilor trebuie cunoscută și nu defăimată. Revista „Horea – Poarta izvoarelor de neam” ne oferă o întreagă gamă de informații care țin de tradiția localității din Apuseni, unde se află ,,o salbă de 12 izvoare cu frumoasele lor legende”, amenajate de mîna unor gospodari ai zonei. Apele lor pure pot fi asemănate, prin utilitatea şi frumuseţea lor, cu nişte daruri de mare preţ puse în faţa călătorilor ajunşi pe aceste tărîmuri de poveste, cum scrie (la pag. 6) Alexandra Mateș, fiică a comunei Horea. Articolul este însoțit de douăsprezece fotografii, cu denumirile și locurile unde se află aceste izvoare. Spre bucuria unei lecturi agreabile, citim articolul „Fericetul lui Horea – soarele sîngeriu al libertății”, semnat de Tinu Mateș, fiu al comunei, care ne îndeamnă, prin alesele cuvinte născute din condeiul său, să ne gîndim măcar o secundă la martiriul lui Horea și la importanța răscoalei condusă de el: „...aproape întreaga Europă a înțeles că din Fericetul lui Horea a erupt și a respirat libertatea, și că în curînd și ea va respira același aer”. Iar ca o concluzie de final, ne aliniem și noi spuselor autorului, care ne atenționează, zicem noi, poetic, că, „orice român ce nu a urcat măcar o dată pe Fericet nu știe ce-i libertatea”...  Astfel de vorbe frumoase nu pot fi scrise decît de oameni precum este Tinu Mateș, cu un talent real de jurnalist și scriitor cu posibilități certe de povestitor, în care se simte glasul poetic al marelui Mihail Sadoveanu. Îi mulțumesc autorului pentru ,,prînzul de lectură” pe care mi l-a oferit într-o frumoasă toamnă românească și subscriu la cele prezentate, cu inima deschisă precum zborul păsărilor în zarea cerului albastru.
Revista „Horea – Poarta izvoarelor de neam” este ceea ce trebuie să fie: o reală sursă de informare despre frumusețile cetății de piatră, lemn și verdeață a moților și o invitație de a cunoaște esența vieții unei localități ce poartă numele eroului Horea, apostolul frămîntărilor Apusenilor. Noi am citit-o cu plăcere și o recomandăm și altor cititori să facă la fel ca noi.
ION MACHIDON,
directorul Revistei „Amurg sentimental”


Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite