De zeci de ani, hidrogenul a fost numit combustibilul viitorului. S-a vorbit despre acest lucru și la Forumul Economic Internațional, desfășurat la Sankt Petersburg în perioada 2-5 iunie 2021. Vicepremierul Federației Ruse, Alexander Novak, a menționat că guvernul ar putea aproba un concept pentru dezvoltarea energiei hidrogenului într-o lună sau două. Potrivit acestuia, ponderea hidrogenului rus în lume ar putea fi de 20% - cam aceeași pondere pe care Rusia o ocupă acum pe piața gazelor naturale și a petrolului. Estimările pentru cererea globală de hidrogen pînă în 2050 variază de la cîteva zeci la aproape 700 de milioane de tone/an.

Estimările lui Novak au fost confirmate și de directorul general al Alianței Internaționale Solare, Ajay Mathur. El a spus că în regiunile sudice ale Rusiei există un potențial mare de resurse pentru producerea de energie solară și hidrogen „verde”, care se formează prin electroliza apei.

Hidrogenul este cel mai important element de pe Pămînt, dar în condiții normale nu apare nici ca molecule individuale, nici ca gaz. Hidrogenul reacționează ușor cu alți compuși organici pentru a forma, de exemplu, apă. Prin urmare, poate fi obținut utilizînd procesul invers: din apă prin separarea moleculelor sale în oxigen și hidrogen, prin electroliză.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, cel mai optimist scenariu pentru dezvoltarea industriei este creșterea pieței mondiale a hidrogenului pînă la 470 de milioane de tone/an. Prin comparație, piața produselor petroliere de astăzi este de 700 de milioane de tone pe an. În prezent, piața hidrogenului este estimată la 164 milioane de tone/an.

„Uniunea Europeană – scrie Deutsche Welle – a anunțat la sfîrșitul anului 2019 lansarea programului Green Deal, care implică transformarea Europei pînă în 2050 în primul continent neutru din punct de vedere climatic, care, potrivit autorilor conceptului, ar putea duce la «o reducere a veniturilor Rusiei» – legat de renunțarea planificată de import al petrolului, cărbunelui și gazului. Europenii înșiși nu își propun ca prioritate să «anuleze» cooperarea energetică cu Rusia, ei spun că este necesară, dar cu o schimbare evidentă către energia regenerabilă și hidrogen”.

Miniștrii de finanțe din țările membre UE au fost deja de acord că vor înceta să mai cheltuiască pentru cărbune, și că vor investi în noi proiecte de petrol și gaze. Chiar și utilizarea gazelor naturale este acum descurajată; hidrogenul ar trebui să-i ia locul.

În iunie 2020, guvernul german a publicat Strategia națională pentru energia hidrogenului, conform căreia industriile de transport, metalurgie și petrochimie vor fi trecute la noul combustibil. Pînă în 2023, Germania va cheltui 10 miliarde de euro în aceste scopuri. În general, UE intenționează să cheltuiască 470 miliarde de euro pentru tranziția la combustibilul cu hidrogen pînă în 2050.

Pînă în 2035, Airbus va lansa primul avion comercial alimentat cu combustibil cu hidrogen. Prima aeronavă din lume cu motor electric și sistem de celule de combustibil cu hidrogen a fost creată în Germania în 2016. Tot aici a fost demarat și un experiment pentru a înlocui parțial gazul natural cu hidrogen la încălzirea locuințelor. Se lucrează la astfel de proiecte și în Marea Britanie; Olanda și Belgia vor testa o navă fluvială pe combustibil cu hidrogen, iar cancelarul Sebastian Kurz promite să transforme Austria într-un lider mondial în tehnologia hidrogenului.

În vara anului 2020, Ministerul Energiei din Federația Rusă a prezentat programul „Dezvoltarea energiei cu hidrogen în Rusia” pentru perioada 2020-2024, în octombrie fiind aprobată foaia de parcurs corespunzătoare. Documentul precizează că Gazprom va fi implicat în producția și exportul de hidrogen, care produce acum peste 380 de mii de tone de hidrogen la instalațiile sale și este gata să îl vîndă către terțe țări, începînd cu 2021. Există deja planuri de reorientare a conductelor de gaz Nord Stream și Nord Stream 2 pentru hidrogen.

Cu toate acestea, este prea devreme pentru a elimina petrolul, gazul și chiar cărbunele din circulație. Șeful Rosneft, Igor Sechin, în timpul unui discurs la SPIEF-2021, a avertizat că lumea se poate confrunta cu o lipsă acută de petrol și gaze din cauza investițiilor insuficiente în aceste industrii, avînd ca scuză trecerea la noul combustibuil bazat pe hidrogen.

N.K.