Cei care au ales să renunțe la minciunile pe care posturile TV românești le tot îndrugă de prea mulți ani, în favoarea unor canale de filme, au auzit probabil de un serial polonez, ,,Haita” pe numele lui. Că Polonia se situează, în domeniul cinematografiei, de departe peste media europeană, ca de altfel la mai toate capitolele, nu este nevoie să o spunem, iar acest serial este una dintre cele mai importante realizări cinematografice poloneze, un mod autentic, dar și foarte real de a expune situația de la granița Poloniei cu Ucraina. În acest serial, haita este formată din grăniceri care, în virtutea provocărilor, amenințărilor și pericolelor, dar, în mod special, a corupției, încearcă să ducă la bun sfîrșit misiunea pe care o au – să dezlege ițele unor rețele de trafic de persoane, ale crimei organizate și, nu în ultimul rînd, ale trădării.

În ceea ce privește România, nu doar că nu doresc să amintesc demențiala prăbușire a cinematografiei românești post-decembriste, dar este de remarcat haita care a făcut ca noi, românii, să ajungem foarte jos la mai toate capitolele, fie ele de moralitate, fie economice sau doar de siguranță. Haita care ne-a ocupat țara s-a format începînd cu data de 23 decembrie 1989 și, de atunci, nu doar că s-a întărit, dar a cooptat în rîndurile ei tot ce este mai mizerabil, mai străin și mai ordinar posibil. Haita noastră, care nu ne apără, ci ne distruge încet, dar sigur, este formată din politicieni, procurori, judecători, agenți secreți și foarte secreți, iar peste toți acești trădători, domnesc cele mai rele, abjecte și antiromânești interese străine. Haita acestor hiene, fie că se numesc ele social-democrate, liberale sau doar salvatoare de țară, nu face nimic altceva decît să își devoreze încet victima – națiunea română – avînd de partea ei tot ce e nevoie pentru a nu întîmpina nici un fel de probleme, nici acum și nici în viitor. 

Ce este cel mai interesant în acest scenariu este matricea în care, de fapt, noi trăim. Haita aceasta de bandiți, de netoți deștepți, care ne conduce spre sărăcie și non progres este hrănită chiar de către victimele ei, de trupul muribund, ținut sub perfuzii, al poporului român. Fiecare român are în venă un ac invizibil prin care hrănește această tumoare ce a crescut pe spatele țării, fiecare om care se naște român, fiecare român care pleacă, fiecare român care trăiește, este robul acestor ființe demonice care ne conduc, este hrana lor, este însuși scopul existenței lor. Nu vom scăpa, nu vom fi liberi pînă cînd nu ne vom scutura de acești paraziți, nu vom fi cu adevărat un neam prosper pînă cînd haita acestor jivine nu va fi eliminată. Zi de zi îi hrănim cu nervii noștri, cu frica noastră de a ieși din zona de confort, cu frica noastră de a spune NU! Zi de zi, ei devin mai puternici, zi de zi, noi sîntem mai vlăguiți. Oare ce așteptăm?

d.a.