Nemților le-a cam ajuns situația în care se găsește țara lor, cu economia la pămînt și plină de emigranți care au transformat Germania. Prin urmare, au votat în consecință, arătîndu-le actualilor guvernanți elitiști că drumul pe care se află e unul greșit.
Despre acest lucru scrie în continuare și ziarul European Conservative, din care citez mai jos. „Partidele naționaliste-populiste antiglobaliste din dreapta (AfD) și stînga (BSW) și-au arătat duminică la alegerile regionale din Germania – Turingia și Saxonia – nemulțumirea alegătorilor față de actualele partide de guvernare de centru-stînga. Rezultatele sînt o piatră de hotar semnificativă în lupta continuă dintre elitele conducătoare ale Germaniei și popor – un proces care se desfășoară în moduri similare pe tot continentul“.
„În timp ce mass-media ar dori să caracterizeze aceste alegeri în termeni de dreapta/ stînga sau est/ vest, adevărul este că aceste alegeri reflectă diviziunea dintre elite și oamenii obiș­nuiți. Ca un semnal, de îndată ce exit-poll-ul a in­dicat rezultate favorabile pentru Alternativa pentru Germania (AfD), mass-media din întreaga lume a recurs la un limbaj previzibil alarmist, multe publicații raportînd că aceasta a fost prima «dreaptă dură» – cea mai neașteptată victorie electorală regională din Germania după cel de-al II-lea Război Mondial. Mass-media au urmat exemplul: «The Times» a spus că AfD este «în general privit ca fiind primul partid naționalist de extremă dreapta care a cîștigat alegerile regionale de stat de la conducerea nazistă». «Le Monde» titrează: «În Germania, extrema dreaptă cîștigă alegerile regionale pentru prima dată după perioada postbelică». Și «Newsweek» a relatat evenimentele în mod grosolan: «AfD face istorie în alegerile germane la 85 de ani după ce naziștii au început al II-lea Război Mondial». Pentru a nu fi depășit, «Politico’s Brussels Playbook» a notat în mod amenințător: «La șaptezeci și nouă de ani de la sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial în Europa, Alternativa pentru Germania (AfD) anti-imigrantă a înregistrat rezultate remarcabile la alegerile organizate în weekend în estul Germaniei».
Editorul-șef al postului public german ZDF, Bettina Schausten, a fost mai directă în analiza ei post-electorală, comparînd în mod scandalos victoria electorală a AfD cu atacul asupra Poloniei de către Wehrmacht din 1 septembrie 1939.
Isteria nu s-a oprit la mass-media. Scepticii din rîndul clasei politice au intervenit și ei. La doar cîteva ore după anunțarea rezultatelor alegerilor, cancelarul Olaf Scholz a emis o declarație publică, descriind rezultatul drept «amar» și făcînd apel la partidele din Saxonia și Turingia să formeze alianțe – fără AfD. «Toate partidele democratice sînt acum chemate să formeze guverne stabile fără extremiști de dreapta. Țara noastră nu poate și nu trebuie să se obișnuiască cu asta. AfD dăunează Germaniei. Slăbește economia, divizează societatea și distruge reputația țării noastre», a declarat Scholz pentru «Reuters».
Elitele politice ale Germaniei se repoziționează pentru a evita cu orice preț o alianță cu AfD. Aceasta este, desigur, o tactică deja încercată a instituției politice falimentare moral: stabilirea unui cordon sanitar în jurul oricărui partid considerat inacceptabil de cei care dețin deja puterea.
Potrivit lui Scholz, alegerile sînt întotdeauna cu adevărat democratice și corecte numai dacă elitele politice aprobă rezultatele. Dar asta nu este democrație. Aceasta este tirania celor puternici. Și îi menține la putere chiar pe oamenii care sînt de vină pentru economia slăbită a Germaniei, societatea divizată și reputația pătată. Și, odată cu complicitatea mass-media, aceștia prezintă AfD și alegătorii săi ca pe o forță sinistră care amenință libertatea și democrația – ca și cum simplul fapt că cetățenii gîndesc singuri ar fi oarecum antidemocratic. Cînd liderii noștri politici au acest dispreț total față de astfel de partide și de oamenii pe care îi reprezintă, este timpul să aleagă noi lideri. Alegătorii de duminică din Turingia și Saxonia au făcut exact acest lucru. Le-au arătat lui Scholz și altor politicieni că în sfîrșit s-au săturat de declinul țării lor. Alegătorii vor lideri care sînt dispuși să schimbe cu adevărat lucrurile — concentrîndu-se pe creșterea economică și punînd capăt criminalității și imigrației necontrolate. Și astfel de sentimente pot fi găsite nu doar în Germania. Există un sprijin popular clar pentru dreapta naționalist-populistă în toată Europa.
Partidele din Europa știu acest lucru – motiv pentru care reacția lor neclintită nu este autoreflecția, ci ridicarea grăbită a unui cordon sanitar în jurul unor astfel de partide. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut cu aroganță că partidele suveraniste din Parlamentul European sînt «antidemocratice» și vorbesc doar pentru o minoritate ignorantă (ironic pentru cineva din Partidul Popular European).
Alegătorilor nu le pasă de astfel de injurii. Le pasă mai mult de familiile, casele și regiunile lor – și de consecințele foarte reale ale imigrației necontrolate asupra siguranței publice. Poate că von der Leyen și Scholz ar face bine să-l asculte pe Björn Höcke, liderul AfD în Turingia, care a declarat pentru postul ARD: «Sîntem gata să ne asumăm responsabilitatea guvernamentală. Sîntem partidul popular numărul 1
în Turingia. Vechile partide ar trebui să practice smerenia». Același mesaj ar trebui să fie ascultat de către instituția politică vecină a Austriei. Pe 29 septembrie, țara va avea alegeri naționale – iar partidele principale sînt deja speriate, iar Partidul naționalist-populist al Libertății austriece (FPÖ) anunță că va curăța clasa politică la alegeri.
Partidul Popular Austriac (ÖVP) – un partid aparent de centru-dreapta, dar care face parte într-adevăr din centru, a proclamat neconvingător: «Avem nevoie de mai mult centru!». În timp ce opinia publică din Austria spune exact contrariul, acel partid se confruntă acum cu o înfrîngere uluitoare în sondaje și la urne. Alegătorii din Austria vor urma probabil exemplele din Turingia și Saxonia – și vor vota vechile partide. Ei, împreună cu alegătorii din toată Europa, spun în sfîrșit «Este suficient!»”.
T.I.