Gaza va schimba viitorul războiului
  • 30-10-2023
  • 0 Comentarii
  • 312
  • 1

Întotdeauna în istorie evoluția armelor a fost determinată de evoluția mijloacelor de apărare, și invers. Războaiele s-au modernizat și ele aducînd arme noi pe cîmpul de luptă și făcînd inutile vechile sisteme de apărare ale inamicului, fie că erau cetăți, castele sau orașe fortificate. Odată cu evoluția și dezvoltarea societății și a tehnicii, războiul s-a modificat și el, transformînd în armă toate cuceririle tehnico-științifice. Avem, astfel, războiul din Ucraina, unde dronele s-au dezvoltat drept o armă teribilă și extrem de eficientă, alături de informație. Pentru că în zilele noastre informația, grație internetului, nu mai este un apanaj al Serviciilor secrete, ci al fiecăruia dintre noi și de aceea manipulările informației nu mai derutează și intoxică doar un Serviciu secret, ci întreaga națiune, lucru mai ușor de făcut ținînd cont de faptul că cetățenii neprofesioniști în ale războiului din umbră sînt mai ușor de păcălit decît profesioniștii.
Psihologia mulțimilor este o știință extrem de riguroasă, cu reguli foarte clare și tocmai de aceea extrem de eficientă. În mîna unor oameni pregătiți, aplicarea ei asupra cetățenilor din națiunea țintă are niște rezultate înspăimîntătoare, pentru că determină comportamente ale maselor de care conducătorii acestora trebuie să țină seama dacă vor să-și păstreze funcțiile. În acest fel, lăcomia și oportunismul conducătorilor se împletesc în mod armonios cu naivitatea și lipsa de informații reale ale cetățenilor, determinîndu-i să ia atitudini pe care altfel nu le-ar fi luat, în favoarea unei terțe părți.
Cel mai bine am văzut aceste manipulări și știri false în anii din urmă ai războiului din Ucraina și le vedem acum din nou repetate în Israel, alături de drone și tot felul de arme nou apărute care schimbă fața războiului de pînă acum. Spre exemplu, cum poate o dronă de jucărie în valoare de 60 de dolari să se infiltreze în Domul de Fier al Israelului, adică în scutul său antirachetă? Peter Drucker, guru austro-american al managementului, a spus odată: „Cel mai mare pericol în vremuri de turbulențe nu este turbulența, ci să acționezi cu logica din trecut”.
Evenimentele care se desfășoară în Israel ne amintesc clar că noi continuăm să ne facem viitorul ostatic al logicii de ieri. Acest lucru se datorează faptului că sîntem prea încrezători în priceperea noastră tehnologică uimitoare.
Convingerea persistă că armatele mari și armele scumpe de înaltă tehnologie sînt întotdeauna soluția, chiar dacă lumea continuă să fie destabilizată de armate mici cu arme ieftine de tehnologie joasă.
Pe 11 septembrie 2001 am aflat că trilioane de dolari din cheltuielile americane pentru apărare ar putea fi copleșite de cutter-e ce se găsesc de vînzare în orice magazin de hardware. Pe 11 septembrie 2023 am aflat că o dronă de jucărie de 60 de dolari, o rachetă de 600 de dolari și un paramotor de 6.000 de dolari ar putea copleși cele mai formidabile apărări ale lumii, inclusiv Domul de fier al Israelului, în valoare de un miliard de dolari. Hamas a reușit să evite detectarea de către capacitatea de spionaj multimiliardară a Israelului, pur și simplu prin oprirea electronicelor sale și fără a se abate de la rutina zilnică.
Despre lucrurile astea scriu pe site-ul Unherd.com și Harald Malmgren, un strateg geopolitic, negociator și fost consilier al președinților John F. Kennedy, Lyndon B. Johnson, Richard Nixon și Gerald Ford, și Dr. Pippa Malmgren, fost consilier economic al președintelui George W. Bush și un fost producător de drone și robotică autonomă premiate. Citez: „În timp ce tancurile israeliene se adună la granița Gazei, lumea așteaptă începerea unei reacții în lanț la masacrul civililor israelieni. Este ca și cum ai asista la un meci Jujitsu în care pîrghia contează mai mult decît dimensiunea. Hamas a vrut să provoace Israelul să desfășoare arme de modă veche, extrem de simbolice, cum ar fi tancurile. Sînt tancurile cea mai bună tehnologie pentru salvarea numeroșilor ostatici israelieni? Pentru impunerea celor mai mari prejudicii făptuitorilor? Nu. Dar Israelul le va folosi pentru că vrea să creeze un spectacol vizual de forță. Hamas pariază pe acest lucru, știind că într-o lume dominată de Instagram, tancurile Israelului vor genera nenumărate imagini care par să arate forța brută a Israelului, despre care Hamas crede că va crește sprijinul pentru ocupanții relativ lipsiți de apărare din Gaza. Cu toate acestea, Hamas este departe de a fi lipsit de apărare: are imprimante 3D, dispozitive de sinterizare cu laser și unități de producție în tunelurile lor, care produc arme, gloanțe și multe altele. Poate acesta este motivul pentru care sistemele de supraveghere ale Israelului nu au găsit dronele, muniția și paramotoarele pe care Hamas le folosea pentru a transporta oameni peste graniță: acestea nu au fost importate, ci au fost fabricate în subteran, în Gaza. Componentele lor esențiale, la urma urmei, nu sînt greu de găsit. După cum a observat Ahmed Fouad Alkhatib, Hamas folosește muniții neexplodate, moloz și metal și cabluri aruncate sau deteriorate pentru a recicla materialele și piesele în noi arme. Ironia de aici este că operațiunea IDF a furnizat indirect Hamas materiale care, de altfel, sînt strict monitorizate sau interzise cu totul în Gaza. Hamas, se pare, a adus un nou sens expresiei «economie circulară». Pentru Occident și Israel, problema mai profundă aici este că nu ne putem dezvăța de credința în priceperea tehnologică. Încă credem că deținerea de arme nucleare este întotdeauna răspunsul, chiar dacă am descoperit deja că este imposibil să le folosim ca răspuns la războiul de modă veche al lui Putin din Ucraina sau chiar la amenințările sale nucleare directe.
În centrul disonanței noastre cognitive este faptul că o veche formulă matematică a fost perturbată de tehnologia modernă. Harald a condus primul studiu privind rachetele antibalistice pentru șefii în comun sub președintele John F. Kennedy și secretarul Apărării Robert McNamara. Acest proiect a fost popularizat ulterior de președintele Ronald Reagan ca Inițiativa Star Wars. Cînd Harald și-a început studiul, sarcina lui a fost să determine cît ar costa construirea unui sistem de rachete antibalistice (ABM) care ar putea contracara o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) care sosește din Uniunea Sovietică înainte ca aceasta să ajungă în spațiul aerian american. Întrebarea era următoarea: un sistem ABM ar modifica modul în care sovieticii au calculat costul distrugerii reciproce asigurate? Cu alte cuvinte, ar putea fi prea scump ca sovieticii să țină pasul? Bazîndu-se pe ideile asociatului său, Tom Schelling – care mai tîrziu a cîștigat Premiul Nobel pentru teoria jocurilor – Harald a concluzionat că pentru fiecare dolar cheltuit pe un sistem ABM ipotetic, ar costa adversarului aproximativ șapte dolari să pătrundă în el.
Matematica efectului de pîrghie a fost totuși ușoară. Rușii au înțeles calculul 7:1. Cînd Reagan a anunțat Inițiativa Războiul Stelelor, sovieticii au înțeles că vor fi forțați să cheltuiască mult mai mult decît și-ar putea permite țara. Costul copleșitor a jucat un rol major în falimentul Uniunii Sovietice, deși dispariția acesteia a fost generată de teama de a rămîne fără banii necesari pentru a ține pasul cu Războiul Stelelor, nu din cauza daunelor provocate de Războiul Stelelor însuși. Acest lucru a dus la sfîrșitul Războiului Rece și al Uniunii Sovietice și a lăsat o impresie persistentă asupra gînditorilor militari de top ai Americii, inclusiv Richard Perle, Caspar Weinberger, Donald Rumsfeld și Dick Cheney, care au implementat raportul peste tot din diferitele lor roluri puternice în apărarea americană politică.
Astăzi, raportul lui Harald s-a inversat. Raportul este cel puțin 1:7 acum și probabil mult mai mult. Acest lucru este evident nu numai din 11 septembrie 2001, ci și din evenimentele din Israel. Hamas a lansat rachete absurd de ieftine împotriva Domului de Fier. După o estimare, rachetele Hamas sînt de 100 de ori mai puțin costisitoare decît receptorii Tamir de 50.000 de dolari din Domul de Fier, care pot apăra Israelul împotriva a 96% din proiectilele aruncate asupra lor”.
Cum spuneam mai sus, în ultimul an, ucrainenii au fost forțați să devină experți în războiul cu drone. Pe de o parte, ei au aflat că ținerea unui covoraș de yoga de 5 dolari deasupra capului împiedică sateliții să detecteze căldura umană, permițîndu-le să se strecoare asupra obiectivelor rusești și să le distrugă. Pe de altă parte, și-au dezvoltat și capacitatea ofensivă, făcînd nu doar drone, ci și drone subacvatice. În Marea Neagră, de exemplu, rușii au fost nevoiți să-și mute flota după ce dronele „experimentale” și fără pilot ucrainene „Sea Baby” au făcut ravagii.
Cei doi autori continuă să scrie în același ziar electronic pomenit mai sus că: „Dacă Ucraina poate opera acest tip de tehnologie, probabil că și Hamas poate opera. Săptămîna trecută, SUA au mutat două portavioane în raza de acțiune a Israelului. Acest lucru ridică riscul unei alte situații a portavionului USS Cole și a grupului de nave din jurul său. În 2000, doi piloți sinucigași într-o barcă ieftină de cauciuc de tip Zodiac au făcut o gaură de 40 de picioare lățime în Cole, ucigînd 17 marinari americani și rănind alți 40.
Deocamdată, însă, utilizarea dronelor de către Hamas va continua să fie asociată cu dependența sa recentă de paramotoare cu parafoil. Acestea se găsesc de obicei în stațiunile de pe plajă și astfel par perfect nevinovate. Fără îndoială, Israelul are sub observație fiecare aeroport și pista de aterizare, dar tehnologia modernă a dronelor nu mai necesită astfel de active. În 2014, «The Jerusalem Post» a raportat că Serviciul de Informații al Israelului, Shin Bet, a descoperit că Hamas a fost antrenat pentru a manevra parapantele în Malaezia, dar nimănui nu i s-a părut că paramotoarele ar putea fi folosite pentru a transporta un om înarmat peste granița puternic supravegheată din Gaza. În altă parte, dronele de jucărie ieftine au jucat un rol important în dezactivarea și distrugerea sistemului scump de supraveghere al Israelului la granița cu Gaza. Hamas le-a folosit pentru a orbi, deteriora sau distruge senzorii optici scumpi pe care s-a bazat Israelul pentru a detecta amenințările primite. Israelienii ar fi trebuit să înțeleagă această tehnologie. La urma urmei, dronele de fabricație israeliană au ajutat Azerbaidjanul să recupereze Nagorno-Karabah chiar luna trecută, în timp ce dronele turcești au schimbat profund echilibrul de putere în războiul în curs dintre Azerbaidjan și Armenia.
Între timp, cei care vor să schimbe sau să deterioreze echilibrul de putere din lume într-un moment deja fragil, vor continua să implementeze tehnologii pe care le ignorăm sau de care rîdem. Și această formă periculoasă de mulțumire nu este doar o problemă pentru Israel. Odată ce aceste tancuri vor ajunge în Gaza și conflictul va metastaza mai departe, va fi o amenințare pentru întregul Occident”.
Iată cum „războiul ciudat”, așa cum i-am spus eu celui din Ucraina pentru că era unul complet atipic față de ceea ce știam din manualele de istorie, devine norma războaielor de astăzi. Postările în social-media care manevrează emoțiile oamenilor pentru a-i determina să simpatizeze cu una sau alta dintre părți, utilizarea dronelor, sancțiunile economice, loviturile teroriste, știrile false, emigranții aflați pe teritoriul statelor neprietene ce se constituie în grupuri de presiune, care pot deveni peste noapte trupe combatante împreună cu manipularea, sînt arme moderne cu care se poartă cel de-al III-lea Război Mondial, unul nedeclarat, dar aflat în desfășurare.
Această nouă formă de război e infinit mai periculoasă și mai perfidă decît cea clasică, în care știai care e inamicul și cu ce arme te lovește. Astăzi, nu mai poți să te duci peste el și să-l calci în picioare fiindcă toate armele moderne pe care le-am menționat mai sus se activează și te fac zob înainte să schițezi vreo mișcare.
Bun venit în viitor, oameni buni!

IOAN TEODOR


Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite