Frigul și foamea care dau tîrcoale românilor
  • 28-11-2022
  • 0 Comentarii
  • 171
  • 0

● Frigul și foamea care dau tîrcoale românilor, din cauza ultimelor evoluții mondiale, îi fac pe oameni să-și amintească de perioada comunistă. Cu fix o lună înainte de ziua în care au fost omorîți soții Ceaușescu, în timpul așa numitei Revoluții din 1989, românii se gîndesc la una dintre acuzațiile aduse familiei dictatoare: „Ați ținut în întuneric și frig și ați înfometat poporul român“ suna aceasta. Iar cuplul Ceaușescu a plătit cu viața. Acum, spun românii revoltați, nici măcar nu e cineva tras la răspundere. Nu este prima dată cînd românii își amintesc de vremurile de dinainte de 1989, mai ales după ce Ursula von der Leyen scria pe twitter astă-vară, într-o postare intitulată: „Eco­nomisiți gaz pentru o iarnă sigură”: „Să acționăm împreună pentru a diminua consumul de gaze și pentru a asigura o plasă de siguranță pentru toate țările UE”. ● Potrivit unor noi statistici, încă 12 milioane de oameni din America Latină au intrat într-o sărăcie extremă după izbucnirea pandemiei de Covid. Printre factorii responsabili de creşterea acestui bilanţ îngrijorător se numără piaţa muncii aflată în dificultate şi inflaţia. Comisia Economică ONU pentru această regiune a transmis că această creştere a numărului persoanelor aflate în sărăcie extremă constituie un regres echivalent cu o perioadă de 25 de ani, transmite Rador. ● Ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Bulgaria, Kostadin Kodjabaşev, a declarat că se poartă un dialog activ cu Ţările de Jos privind aderarea la Spaţiul Schengen: ,,Tema este inclusă pe ordinea de zi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 şi 9 decembrie. În zilele de 15 şi 16 decembrie, va avea loc reuniunea liderilor UE şi nu exclud posibilitatea ca şi acolo să fie discutată această problemă. Este o chestiune de decizie politică, dar logica este că, odată ce sîntem pregătiţi din punct de vedere tehnic, nu există nici un obstacol pentru a fi primiţi şi din punct de vedere politic”, a subliniat Kodjabaşev. ● Peste 23 de tone de deşeuri de PVC au fost descoperite într-un ansamblu rutier care s-a prezentat pentru control pe sensul de intrare în ţară în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu. Deşeurile erau încărcate în Bulgaria şi erau destinate unei societăţi din Germania. Poliţiştii de frontieră şi comisarii Gărzii de Mediu au decis să oprească intrarea în ţară a deşeurilor şi să le returneze societăţii expeditoare, după ce au descoperit că documentele de transfer nu sînt complete.
● Germania a anunțat vineri că discută cu aliaţii din NATO propunerea Poloniei ca sistemele de apărare antiaeriană Patriot ale armatei germane să fie trimise în Ucraina. Secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, sugerase anterior că NATO nu s-ar opune unei astfel de măsuri. Guvernul german a oferit Varşoviei sistemul Patriot pentru a contribui la securizarea spaţiului aerian polonez după ce recent o rachetă a lovit teritoriul polonez, omorînd două persoane. Ministrul Apărării al Poloniei, Mariusz Blaszczak, a cerut însă ulterior Germaniei să trimită aceste unităţi de rachete Ucrainei. Potrivit lui Stoltenberg, astfel de desfăşurări ar trebui să fie decizia statelor individuale, luînd în considerare reguli pentru utilizatorii finali. ● Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat vineri, în cursul unei întîlniri cu mame ale soldaţilor trimişi să lupte în Ucraina, că „împărtăşeşte durerea” celor care şi-au pierdut fiii şi le invită să nu creadă „minciunile” care circulă despre „operaţiunea militară specială”, potrivit AFP şi Reuters, scrie Agerpres. „Viaţa este mai complicată decît ceea ce se vede la televizor sau pe internet, există multe minciuni”, a adăugat preşedintele rus, în timp ce rudele militarilor denunţă pe reţelele de socializare condiţiile în care unii dintre aceştia sînt trimişi la luptă. Putin a spus că nu regretă lansarea a ceea ce el a numit „operaţiune militară specială” împotriva Ucrainei, prezentînd războiul ca pe un moment de cotitură în care Rusia a înfruntat în sfîrşit o hegemonie occidentală arogantă, după decenii de umilinţe în anii care au urmat destrămării Uniunii Sovietice în 1991.
● ONU consideră ,,autentică” filmarea în care 12 soldați ruși sînt executați, însă cere o investigație criminalistică. Rusia a acuzat la vremea respectivă armata ucraineană de execuţia sumară a 12 soldaţi, după apariția unei înregistrări video care a circulat în social media ruse și în care se vede cum aceştia se predau în faţa trupelor ucrainene în satul Makiivka, Lugansk. Filmarea se întrerupe brusc cînd apare un alt militar rus și deschide focul asupra ucrainenilor. Filmarea continuă, apoi, cu cîteva secunde după execuție în care se văd soldații ruși prăbușiți la pămînt. Asupra acestor imagini, ONU consideră că trebuie efectuată o investigaţie crimi­nalistică independentă şi detaliată pentru a se putea determina ce s-a întîmplat exact. ,,Cer ambelor părţi să dea instrucţiuni clare forţelor proprii că nu trebuie să existe represalii şi nici răzbunări împotriva prizonierilor de război’”, a semnalat comisarul Volker Turk, res­ponsabil ONU. ● Preşedinţii României, Klaus Iohannis, al Lituaniei, Gitanas Nauseda, al Letoniei, Egils Levits şi al Poloniei, Andrzej Duda, au adoptat vineri o declaraţie comună privind securitatea regională şi integrarea europeană, în care confirmă continuarea eforturilor de sprijinire a Ucrainei, dar și „nevoia comună de a contracara politica de revizionism a Rusiei și încercările de a rescrie istoria”. Cei patru șefi de stat au participat la summitul dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova, care a avut loc la la Kaunas, în Lituania. De asemenea, ei au salutat „realizările semnificative ale Ucrainei în avansarea pe calea integrării europene şi euro-atlantice” şi „confirmă angajamentul asumat de consolidare a eforturilor comune în sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova, salutînd progresul înregistrat de această ţară pe această cale”, potrivit documentului citat. ● Peter Szijjarto, șeful diplomației ungare, a declarat la o conferință de presă că Ungaria va cere Uniunii Europene să ia măsuri pentru a se asigura că autoritățile ucrainene „nu fac operațiunile companiilor europene imposibile”. „Aceste companii nu au încălcat nici o regulă, singurul lor «păcat» este că au o prezență și în Rusia”, a spus el. Comisia Europeană a propus, în aprilie, o suspendare de un an a tarifelor pe toate produsele ucrainene care nu sînt deja acoperite de un acord de liber schimb, pentru a ajuta țara pe perioada invaziei rusești. Szijjarto a spus că Ungaria nu se va opune unei extinderi a liberului schimb pentru produse ucrainene care este în vigoare pînă în iulie 2023. Compania farmaceutică ungară Richter anunța la începutul acestei luni că, din cauza unei schimbări în legislația ucraineană, autorizațiile pentru unele produse ar putea fi revocate dacă producătorul operează în Rusia și plătește taxe statului agresor. ● Numărul companiilor germane care au ignorat riscul de a fi prea dependente de piaţa chineză este remarcabil, a spus vineri cancelarul Olaf Scholz, subliniind nevoia de diversificare. „Importanţa pieţei chineze nu are nevoie de explicaţii”, dar obiectivul este să nu existe dependenţă de nici o piaţă, a declarat oficialul german într-un interviu acordat revistei Focus, preluat de Reuters. „Prin urmare, sînt surprins de cît de dependente s-au făcut unele companii de pieţele individuale şi au ignorat complet riscurile”, a spus Scholz. Astfel de dependenţe arată că Germania trebuie să fie mai activă în domeniul materiilor prime, cum ar fi litiu şi cobalt. „Chiar şi în sectorul minier, nu ne mai putem permite să ne simţim confortabil”, a adăugat cancelarul, potrivit Agerpres. Invadarea Ucrainei de către Rusia, care le-a arătat oficialilor germani că economia este prea dependentă de energia rusă, a determinat o reexaminare a relaţiilor cu Beijingul, cu care firmele germane au relaţii apropiate, în special în domeniul producţiei. Doar patru companii germane - Mercedes-Benz, BMW, Volkswagen şi BASF - erau responsabile pentru o treime din toate investiţiile europene în China în 2018-2021, conform unui studiu realizat de firma de cercetare Rhodium Group. ● Un oficial de rang înalt de la Kiev a confirmat relatările din presa israeliană privind uciderea unui grup de instructori militari iranieni în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia. Ei ar fi fost eliminați în urma unor atacuri ale Ucrainei. Oficialul a avertizat că iranienii de pe teritoriul Ucrainei care sprijină invazia Rusiei vor fi și ei vizați, scrie The Guardian. Purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis un mesaj cinic joi, spunînd că Ucraina „ar putea pune capăt tuturor suferințelor posibile ale populației civile” dacă va fi de acord cu „cerințele părții ruse”. Teheranul a respins inițial informațiile că livrează drone Rusiei, dar apoi a recunoscut că furnizează „un număr mic” de avioane fără pilot înainte de declanșarea războiului din Ucraina, pe 24 februarie. Teheranul neagă în continuare că a trimis instructori pentru a-i ajuta pe soldații ruși să manevreze dronele. ● Ungaria va furniza un ajutor financiar de 187 de milioane de euro pentru Ucraina, drept contribuţie a sa la viitorul pachet de sprijin al Uniunii Europene în valoare de 18 miliarde de euro în 2023 pentru Kiev, potrivit unui decret guvernamental publicat miercuri de Budapesta, relatează Reuters. Guvernul premierului Viktor Orban a anunţat că doreşte să-şi plătească partea sa de sprijin pentru Ucraina, dar că o va achita bilateral şi nu prin credite comune ale UE. Aşadar, ,,guvernul cere ministrului Finanţelor să se asigure furnizarea a 187 milioane de euro care vor fi partea Ungariei din cele 18 miliarde de euro care vor fi acordate Ucrainei”, arată documentul citat. Pentru obţinerea fondurilor pentru acest credit, pe care Ucraina va trebui să îl ramburseze în 35 de ani, Comisia Europeană se va împrumuta de pe pieţele de capital. Totuşi, propunerile pentru pachetul financiar trebuie să fie aprobate de Parlamentul European şi de cele 27 de state membre ale UE, iar Budapesta a anunţat că nu va lua parte la împrumutul comun al UE. ● În perioada 28 - 30 noiembrie, Bucureștiul devine capitala diplomaţiei europene şi euroatlantice. Marţi şi miercuri, va avea loc, la Bucureşti, Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO. Discuţiile miniştrilor de Externe din statele membre NATO, alături de omologii din statele partenere şi invitate, vor avea în vedere măsurile de întărire a apărării şi descurajării pe Flancul estic în contextul războiului de agresiune dus de Federaţia Rusă în Ucraina, sporirea sprijinului aliat pentru Ucraina, combaterea ameninţărilor din registrul hibrid, discutarea modalităţilor pentru gestionarea provo­cărilor pe termen lung generate de acţiunile Chinei, consolidarea rezilienţei comunităţii euroatlantice, inclusiv în domeniul energetic. La Reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre NATO va fi abordată și continuarea susţinerii pentru creşterea rezilienţei Republicii Moldova, Georgiei şi Bosniei şi Herţegovinei. Evenimentul va fi găzduit, în numele României, de ministrul Bogdan Aurescu. De asemenea, luni şi marţi, se va desfăşura, în Capitală, Reuniunea Liderilor de la München (Münich Leaders Meeting - MLM), la care vor lua parte peste 75 de reprezentanți la nivel înalt din peste 25 de state, actuali şi foşti oficiali, experţi şi analişti renumiţi, formatori de opinie, pentru a aborda subiecte de interes major pe agenda regională, europeană şi euroatlantică. ● Igor Dodon, fostul președinte pro-rus de la Chișinău, recent eliberat din arest la domiciliu, acuzat, printre altele, de trădare de patrie, a condamnat bombardamentele rusești din Ucraina și a mulțumit României pentru ajutorul acordat. Declarațiile făcute pentru publica.md sînt total opuse față de discursul tradițional în care susținea invazia declanșată de Putin, spunînd că „ceea ce se întîmplă în Ucraina ar fi o lecție pe care ar trebui să o însușim”. ● Italia intenţionează să introducă anul viitor o taxă excepţională unică de 50 la sută pe veniturile companiilor energetice care au beneficiat de pe urma creşterii preţurilor petrolului şi gazelor naturale, conform proiectului bugetului pe 2023 consultat de Reuters, informează Agerpres. Taxa se va aplica în cazul acelor venituri care depăşesc în 2022 cu cel puţin zece la sută media veniturilor din perioada 2018 - 2021. Este prevăzut, însă, un plafon de 25 la sută din valoarea activelor nete la finalul lui 2021.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite