* Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, califică drept „o încercare de intimidare psihologică” ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin referitoare la utilizarea armelor nucleare. Întrebat într-un interviu pentru El Pais cît de serios este Putin, care a vorbit joi despre un atac nuclear care ar distruge „întreaga civilizaţie”, Geoană a afirmat: „Am văzut ameninţări nucleare din partea liderilor ruşi cel puţin de la începutul războiului de acum doi ani. Este extrem de iresponsabil pentru o superputere nucleară precum Rusia, care are obligaţia de a da dovadă de reţinere. Face parte din arsenalul său de intimidare şi presiune psihologică”. Solicicitat să precizeze dacă interpretează declaraţiile liderului de la Kremlin mai degrabă ca pe o cacealma decît ca pe o ameninţare reală, secretarul general adjunct al NATO a apreciat că „este un discurs care ţine mai mult de logica intimidării psihologice decît de intenţii reale”. „Nu vedem nici o ameninţare iminentă a Rusiei de a folosi aceste arme. Dar aceste declaraţii sînt, în sine, foarte periculoase, pentru că erodează încrederea. Rusia cunoaşte consecinţele unui astfel de pas. Este modul său grandilocvent de a ataca Occidentul, ca atunci cînd descrie războiul pe care l-a început în Ucraina drept un război al civilizaţiilor sau cînd susţine că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, ceea ce este total absurd”, menţionează el. * Prezentatorul de televiziune Vladimir Soloviev a declarat la cel mai vizionat post de televiziune din Rusia că președintele francez, Emmanuel Macron, este „cretin”, „nemernic” și „nazist”, relatează BFMTV. După ce Emmanuel Macron a afirmat că nu exclude trimiterea soldaților occidentali în Ucraina, prezentatorul canalului public Rusia 1, Vladimir Soloviev, l-a numit „nemernic nazist”. „Tu, nazist nenorocit, moștenitorul lui Pétain, crezi că poți lovi Rusia fără a fi pedepsit? În acest caz, nu ai înțeles nimic despre țara noastră”, a tunat el. „Macron este, desigur, un cretin fenomenal, și-a pierdut complet mințile. Tu vrei să ataci Rusia? Atunci alege un oraș francez pe care vrei să-l ștergi de pe hartă”, a adăugat Vladimir Soloviev, pe cel mai vizionat canal de televiziune din țară. El a adăugat că Emmanuel Macron nu este „moștenitorul lui De Gaulle”. „Nu eşti nici pe jumătate ca De Gaulle. Ești doar un adevărat rahat împuțit”. Vladimir Soloviev este renumit pentru ieșirile sale provocatoare și scandaloase. La începutul lunii ianuarie, el a cerut „atacuri preventive” asupra Franței, ca răspuns la noile livrări de tancuri franceze către Ucraina.
* Parchetul European (EPPO), instituție condusă de Laura Codruța Kövesi, a deschis, în 2023, în România 215 dosare legate de fraudarea fondurilor europene, cu prejudiciu total estimat la 1,87 miliarde euro, potrivit raportului oficial. În total, EPPO are 260 de investigații active în România, cu un prejudiciu total de aproape 2 miliarde de euro. 29 de persoane au fost deja inculpate în România în dosarele realizate de EPPO, iar în 7 dosare s-au înregistrat proceduri simplificate, în care inculpații și-au recunoscut vina. Procurorii europeni au primit 331 de sesizări de la parchetele naționale, 20 de la persoane/firme, 15 de la diferite instituții europene, iar o sesizare a fost din oficiu. EPPO a înregistrat deja 7 condamnări definitive în România și nu are nici o achitare. Cele mai multe dosare privesc fraude cu fondurile destinate dezvoltării regionale, urmate de fraudele cu proiecte din agricultură și fondurile PNRR. * Legiuitorii francezi au înscris luni drep­tul la avort în constituția țării, într-o premieră mondială care a obținut un sprijin public copleșitor, transmite France 24. Un congres al celor două camere ale Parlamentului de la Versailles a depășit rezistența inițială în Senatul cu tendințe de dreapta. Dacă congresul va aproba această măsură, Franța va deveni singura țară din lume care va proteja în mod clar dreptul de a întrerupe o sarcină în legea sa fundamentală. Președintele Emmanuel Macron s-a angajat anul trecut să includă consacrarea avortului – legal în Franța din 1975 – în Constituție, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat în 2022 dreptul de jumătate de secol la această procedură, permițînd statelor să o interzică sau să o limiteze. În ianuarie, Adunarea Națională a Camerei inferioare a Franței a aprobat cu o majoritate covîrșitoare să facă din avort o „libertate garantată” în Constituție, urmată miercuri de Senat. * Israelul folosește pe scară largă tehnologii noi și sofisticate de inteligență artificială în cadrul ofensivei sale în Gaza. Și, pe măsură ce numărul de morți în rîndul civililor crește, grupurile regionale pentru drepturile omului se întreabă dacă sistemele de alegere a țintelor cu inteligență artificială ale Israelului au suficiente bariere de protecție, transmite Politico. Este o presiune pentru responsabilitate care ar putea forța Washingtonul să se confrunte cu unele întrebări incomode cu privire la măsura în care SUA își lasă aliatul să scape de răspundere pentru utilizarea războiului cu ajutorul inteligenței artificiale. În loviturile sale în Gaza, armata israeliană s-a bazat pe un sistem cu inteligență artificială numit Gospel pentru a ajuta la determinarea țintelor, care au inclus școli, birouri ale organizațiilor de ajutorare, lăcașuri de cult și unități medicale. Oficialii Hamas estimează că peste 30.000 de palestinieni au fost uciși în acest conflict, inclusiv multe femei și mulți copii. Nu este clar dacă vreuna dintre victimele civile din Gaza este un rezultat direct al utilizării de către Israel a țintelor stabilite de AI. Dar activiștii din regiune cer mai multă transparență – subliniind potențialele erori pe care le pot face sistemele de inteligență artificială și susținînd că sistemul de țintire rapidă a AI este cel care a permis Israelului să bombardeze părți mari din Gaza. * UE vrea să își treacă industria de apărare pe picior de război, prezentîndu-și planul într-un proiect de 27 de pagini al unei Strategii europene pentru industria de apărare, consultat de Politico. Bruxellesul urmărește să schimbe fundamental modul în care finanțează și vinde arme, stimulat de războiul actual al lui Vladimir Putin în Ucraina și de avertismentele țărilor occidentale că o Rusie beligerantă ar putea ataca un membru NATO în următorii ani. Europa a păstrat o bază industrială de apărare de la sfîrșitul Războiului Rece, dar aceasta nu este suficient de competitivă, a declarat miercuri un oficial al Comisiei Europene pentru presă. „Este acolo, dar nu sîntem capabili să producem la timp și în volum”. Proiectul, anunțat pentru prima dată de Bloomberg, nu include volumul subvențiilor – deși este sigur că acesta se va ridica la miliarde de euro. De asemenea, lipsește o direcție precisă privind cantitatea de achiziții publice pe care capitalele UE ar trebui să o direcționeze prin intermediul industriei locale. Detaliile ar putea suferi modificări înainte ca Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, să prezinte planul și propunerea de finanțare care îl însoțește pe 5 martie. Deși mandatul Comisiei expiră după alegerile din iunie, diplomații au declarat că au primit asigurări că dosarul va fi promovat în cadrul următoarei Comisii, care va fi probabil condusă din nou de Ursula von der Leyen. Principalul obiectiv al Strategiei industriale europene de apărare, care nu are caracter obligatoriu, este ca blocul comunitar să treacă la o „schimbare de paradigmă de la răspunsul de urgență la pregătirea pentru apărare”. Ea este însoțită de un fond de bani, Programul european de investiții în domeniul apărării.
R.M.