● Liderul coaliției de centru-dreapta din Finlanda a revendicat victoria în alegerile parlamentare care au avut loc duminică. După numărarea a 94% din voturi, formațiunea conservatorului Petteri Orpo, Partidul Coaliției Naționale, este cotată cu 48 de locuri în Parlament, extrema dreaptă cu 46, iar social-democrații cu 43. În aceste condiții, Orpo poate revendica postul de prim-ministru. ● Producătorul german de armament Rheinmetall (RHMG.DE) construieşte un centru militar de întreţinere şi logistică la Satu Mare, care ar trebui să înceapă să funcţioneze în această lună pentru a asigura mentenanţa armelor folosite pentru războiul din Ucraina, a anunţat duminică compania. „Hub-ul de service ar trebui să joace un rol central în menţinerea pregătirii operaţionale a sistemelor de luptă occidentale folosite în Ucraina şi în asigurarea disponibilităţii sprijinului logistic”, a declarat un purtător de cuvînt al companiei, citat de Reuters. Hub-ul, situat în apropierea graniţei cu Ucraina, va asigura service pentru obuziere autopropulsate, tancuri Leopard 2 şi Challenger, vehicule de luptă pentru infanterie Marder, vehicule blindate de transport Fuchs şi camioane militare. „Este o preocupare cheie pentru noi, la Rheinmetall, să oferim forţelor NATO şi Ucrainei cel mai bun sprijin posibil”, a declarat directorul general Armin Papperger într-un comunicat. ● Comisia Europeană pregătește al doilea pachet de ajutor pentru fermierii afectați de afluxul de grîne la prețuri scăzute din Ucraina. Acesta va fi în valoare de 75 de milioane de euro, potrivit informațiilor venite de la reprezentanți ai Comisiei Europene. Ministerul Agriculturii nu a putut demonstra pierderile înregistrate de fermierii români afectați de afluxul de grîne la prețuri scăzute din Ucraina, astfel că nivelul compensațiilor stabilit de Comisia Europeană este mult mai mic decît cel cerut de țara noastră. „C.E. a decis oficial împărțirea celor 56,3 milioane de euro alocate în prima fază. Polonia va primi 29,5 milioane de euro, Bulgaria va primi 16,75 milioane de euro, iar România 10,05 milioane de euro. Cele trei state au posibilitatea să ofere ajutor național suplimentar pînă la maximum 100% din suma corespunzătoare. ● Profesorii români sînt printre cei mai prost plătiți din Europa. Dascălii noştri au printre cele mai mici salarii anuale cu normă întreagă de pe „bătrînul continent”, arată un raport publicat al Comisiei Europene. În coada acestui clasament se mai află țări precum Bulgaria, Letonia, Ungaria și Polonia. „Sînt oamenii care pleacă din România să lucreze în alte state ale Uniunii Europene pentru că acolo sînt veniturile mai mari. Dacă ne uităm la cum au evoluat salariile în ultima perioadă, la nivelul lunii ianuarie creşterea anuală a fost de 15%, o creştere semnificativă care compensează cea mai mare parte din inflaţie. Salariile vor continua să crească în România, ca procent, mai mult decît în alte ţări semidezvoltate ale Uniunii Europene, însă va rămîne acest decalaj, iar românii vor continua să plece”, a explicat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România. ● Solul planetei Marte ar putea conține toți nutrienții necesari pentru cultivarea orezului, una dintre cerealele de importanță primordială în alimentația umană. Acest lucru este sugerat de rezultatele unui experiment realizat de o echipă de cercetare de la Universitatea din Arkansas care a încercat să crească plante de orez într-un sol care simulează solul marțian, potrivit Fan Page. Viitoarele misiuni care vor aduce oamenii pe Marte reprezintă o provocare uriașă pentru comunitatea științifică, care lucrează deja pentru a evita ca astronauții să se bazeze doar pe provizii pentru alimentația lor. În acești termeni, alternativa la soluțiile actuale pentru misiunile spațiale pe termen lung, adică hrana deshidratată sau preambalată trimisă de pe Pămînt, este reprezentată de agricultura marțiană, care ar oferi posibilitatea creșterii unor cantități mari de hrană direct pe Planeta Roșie. ● Fostul președinte Donald Trump a fost pus sub acuzare de un mare juriu din statul New York, o premieră istorică care este însă doar primul pas într-un lung drum legal. Procurorii i-au contactat joi seară pe avocații lui Donald Trump pentru a stabili data la care acesta va apărea în fața instanței de la New York pentru a fi înștiințat oficial despre acuzațiile sale. Dacă ar refuza, ar putea fi arestat și atunci ar fi necesară „extrădarea” lui din Florida, unde locuiește, la New York, fiecare stat avînd propriul său sistem judiciar. Guvernatorul republican al Floridei, Ron DeSantis, a anunțat pe Twitter că nu va fi foarte cooperant, deși Constituția îi interzice să se opună transferului. Potrivit presei americane, Donald Trump ar trebui totuși să accepte să se prezinte în fața justiției din New York. Este probabil ca avocații lui Donald Trump să se angajeze într-un război legal de gherilă pentru a încerca să invalideze rechizitoriul. Cu toate acestea, Donald Trump a decis să se prezinte marți în fața instanței din New York. ● Finlanda va adera oficial la NATO în următoarele zile, după ce joi parlamentul Turciei a ratificat accesul ţării nordice în Alianţa Nord-Atlantică, a anunţat vineri secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, citat de Reuters și Agerpres. „Toţi cei 30 de aliaţi din NATO au ratificat protocolul de aderare. Aştept cu nerăbdare arborarea drapelului Finlandei la sediul NATO în zilele următoare”, a scris Stoltenberg pe Twitter. ● Cerce­tătorii americani au stabilit că Venus ar fi avut oceane și lacuri cu pînă la 3 miliarde de ani în urmă. Aceștia au ajuns la aceste concluzii lor după ce au dezvoltat o simulare a compoziției atmosferice a lui Venus, dependentă de timp, „începînd de la sfîrșitul unei ere ipotetice locuibile, cu apă lichidă la suprafață”, așa cum se indică în rezumatul studiului. În acest fel au putut calcula rata pierderii de oxigen în urma evaporării presupuselor lacuri, ajungînd la concluzia că pentru a se regăsi în situația actuală, bazinele trebuie să fi dispărut de mult. Rezultatul acestui studiu contrastează cu cel al unei cercetări efectuate de oamenii de știință de la Departamentul de Fizică și Astronomie al Universității din Uppsala (Suedia) publicată în 2019, conform căreia Venus ar fi fost locuibilă ca Pămîntul în urmă cu 700 de milioane de ani. ● Este China încă o țară în curs de dezvoltare? Dezbaterea este în desfășurare în Statele Unite, unde Casa SUA a aprobat în unanimitate un Proiect de lege care Republica Populară Chineză va fi privată de eticheta de „țară în curs de dezvoltare” în organizațiile internaționale. Un statut care, de fapt, oferă gigantului asiatic acces la împrumuturi preferențiale și alte beneficii economice. Publicația Inside Over, scrie că măsura americană intitulată „PRC Is Not a Developing Country”, a fost aprobată în unanimitate cu 415 voturi și și este creată pentru a se asigura că RPC nu primește tratament preferențial sau asistență în cadrul organizațiilor pentru statutul său de țară în curs de dezvoltare. Pe scurt, Proiectul de lege „RPC nu este o țară în curs de dezvoltare” are scopul de a cere secretarului de stat să se angajeze să încerce să obțină schimbarea statutului Chinei la ONU și la alte organizații internaționale în care China și Statele Unite sînt membre. Scopul? China să fie considerată o „țară dezvoltată” și cu un „venit mediu-mare”. În ciuda faptului că este a doua cea mai mare economie din lume, după Statele Unite, China este considerată o țară în curs de dezvoltare de către unele organizații internaționale, inclusiv Națiunile Unite. ● Locuitorii Parisului şi-au exprimat duminică o opoziţie foarte largă faţă de trotinetele electrice de închiriat, aproape 90% votînd împotrivă în cursul unei consultări fără precedent, potrivit datelor publicate de primăria capitalei Franţei, scrie AFP. Primarul Anne Hidalgo s-a angajat să respecte rezultatul, oricare ar fi acesta. După ce le-a acceptat în 2018, Parisul va deveni astfel singura capitală europeană care va interzice complet aceste trotinete la încheierea contractelor cu cei trei operatori privaţi (Lime, Tier şi Dott), pe 31 august.
● O echipă de cercetători medicali militari din China afirmă că a inserat o genă de la tardigrade în celule stem embrionare umane care a generat o creștere semnificativă a rezistența acestora la radiații, scrie South China Morning Post. Potrivit cercetătorilor, succesul acestui experiment fără precedent ar putea duce la soldați super rezistenți, care ar putea supraviețui atacurilor nucleare. Ursul de apă, cunoscut și sub numele de tardigrad, este un animal cu opt picioare mai mic de 1 milimetru și cea mai rezistentă creatură de pe Pămînt. De-a lungul anilor de teste științifice, a supraviețuit la -200 de grade Celsius, mai mult de o oră în apă clocotită și după ce a zburat în spațiu. ● Raportul privind starea învățămîntului superior 2021/2022, al Ministerului Educației, arată care sînt universitățile și facultățile din țara noastră preferate de tinerii români. Universitatea preferată de tinerii români este „Babeș Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Anul trecut, aici erau înscriși 39.897 de studenți care făceau parte din regimul subvenționat și cu taxă al fiecărui ciclu de studiu (licență, master și doctorat), potrivit unui raport public ce privește starea învățămîntului universitar. A doua cea mai căutată universitate este Universitatea din București (33.107), iar cea de-a treia – Politehnica din București (28.381). Topul este continuat de Universitatea „A.I. Cuza” din Iași, ASE din București, Universitatea „Transilvania” din Brașov, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea „Ovidius” din Constanța (14.132 de studenți). În topul universităților cu cei mai puțini studenți, pe locul I se află Universitatea de Artă Teatrală din Tîrgu Mureș (437 de studenți), care este urmată de UNATC „I.L. Caragiale” din București (920). Pe locul 10 în acest top se află Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București (3.394). ● Populația Marii Britanii are mai multă încredere în UE decît în Westminster, inversînd o tendință care durează de mai bine de trei decenii, potrivit unui studiu publicat joi de Institutul de Politică al King’s College din Londra. Analiza face parte din ancheta World Values Survey, care examinează încrederea pe care oamenii din 24 de țări – din Nigeria pînă în Coreea de Sud – o au în diverse instituții publice, inclusiv în presă și poliție, transmite publicația spaniolă El Mundo, citată de Rador. De cînd țara a votat la referendumul pentru Brexit, în urmă cu aproape șapte ani, proporția britanicilor care spun că au încredere în Parlament a scăzut cu 10 puncte procentuale, pînă la 22%, în timp ce s-a înregistrat o creștere cu șapte puncte procentuale a încrederii în blocul comunitar, în creștere, pînă la 39%. În aceeași perioadă a scăzut și încrederea în guvernul britanic, cinci puncte procentuale, de la 29% la 24%. Studiul mai relevă că doar 24% dintre respondenți s-au declarat „fericiți” că Marea Britanie a votat pentru părăsirea UE, în timp ce 49% s-au declarat „dezamăgiți”, această dezamăgire fiind cea mai pronunțată în Scoția (59%) și Irlanda de Nord (54%). Mai mult, încrederea în Uniunea Europeană a cunoscut o creștere notabilă în rîndul tuturor generațiilor.
R.M.