Forbes: ce puteți afla despre războiul din Nagorno-Karabakh din surse sigure (2)
  • 09-11-2020
  • 0 Comentarii
  • 172
  • 1

Există cîteva puncte importante pe care trebuie să le aveți în vedere atunci cînd luați în considerare numărul pierderilor. În primul rînd, deoarece forțele armene nu au la dispoziție drone de luptă, înregistrează mult mai puține videoclipuri și fac mai puține fotografii cu vehiculele inamice distruse. În al doilea rînd, deoarece drona Baytaktar trage mici proiectile MAM-C și MAM-L cu o greutate de 9 și 22 de kilograme, atacurile asupra tancurilor nu duc întotdeauna la distrugerea acestor vehicule sau la avarii semnificative. Unele dintre vehiculele avariate pot fi repuse în funcțiune – desigur, dacă nu au fost capturate de forțele inamice în avans. Astfel, ar fi corect să spunem că informațiile din surse oficiale nu ne oferă o imagine clară asupra pierderilor părții azere. Cu toate acestea, ne permitem să concluzionăm că, în urma atacurilor aeriene, Armenia a pierdut o mulțime de piese de artilerie și vehicule.

Cîți soldați au murit în luptă?

Pînă la 22 octombrie, guvernul armean a raportat peste 900 de soldați armeni morți. Baku nu raportează pierderi în rîndul soldaților săi, deși există motive să credem că pierderile părții azere nu sînt mai puțin grave. Lansarea unei ofensive pe teren montan a fost întotdeauna o acțiune foarte periculoasă, chiar dacă se dovedește a fi de succes, iar mai multe videoclipuri publicate de partea armeană arată că zeci de oameni au murit în doar cîteva bătălii separate.

La 22 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a declarat la o ședință a Clubului de discuții Valdai că, potrivit datelor sale, Armenia și Azerbaidjanul au pierdut mai mult de două mii de morți de fiecare parte, numărul total de morți se apropiindu-se de cinci mii.

Cîte drone a pierdut tabăra azeră?

Forțele armene ar fi capabile să reziste atacului dronelor dacă ar putea întreprinde atacuri puternice împotriva flotei de drone azere. Într-adevăr, dronele Bayraktar și Garop costă cel puțin cîteva milioane de dolari – mai mult decît valoarea de piață a vechilor vehicule de luptă sovietice care sînt folosite să le distrugă. Dar datele despre pierderile dronelor rămîn neconcludente. Armenia susține că a doborît deja zeci de drone, inclusiv 10 TB2. Cu toate acestea, materialele video confirmă distrugerea și capturarea a doar 17 drone azere. Mai mult, dronele variază foarte mult în ceea ce privește dimensiunea, costul și capacitățile. Doar 9 dintre dronele pierdute sînt identificabile vizual. În mod remarcabil, prima înregistrare care confirmă pierderea TB2 în acest conflict a apărut pe 19 octombrie.

Ambele părți atacă civilii folosind artilerie și rachete

Atît Armenia, cît și Azerbaidjanul folosesc artilerie pe distanțe lungi împotriva așezărilor în care se află civili. Armenia a raportat deja 37 de victime civile, în timp ce presa azeră a raportat 61 de morți. Azerbaidjanul bombardează în mod constant capitala Republicii Nagorno-Karabakh, Stepanakert, și orașul vecin Shushi. Armenia răspunde la aceasta cu atacuri de artilerie împotriva multor așezări azere. Unele dintre ele, cum ar fi Ganja, al doilea oraș ca mărime al țării, sînt departe de zona de conflict.

Ambele părți susțin că acestea sînt atacuri de precizie împotriva țintelor militare situate în zone populate. Cu toate acestea, majoritatea rachetelor utilizate sînt proiectate pentru a distruge zone întinse; de exemplu, rachetele BM-30 „Smerch” utilizate de ambele părți. Potrivit unor rapoarte, forțele armene au folosit, de asemenea, rachete balistice Tochka în patru atacuri la Ganja în perioada 5-17 octombrie, rezultînd moartea a 25 de civili. Munițiile cu dispersie, interzise în multe țări, dar nu și în Armenia și Azerbaidjan, au fost folosite în atacuri împotriva Stepanakert. Potrivit unor rapoarte, muniția a fost realizată în Israel. Azerbaidjanul a postat fotografii ale bombelor BM-30 „Smerch” pe care Armenia le-ar fi lansat.

Atacurile deliberate împotriva civililor, care sînt considerate o crimă de război, vizează cel mai probabil demoralizarea populației civile și reducerea sprijinului public pentru actuala campanie militară. În cele din urmă, însă, astfel de atacuri nu pot decît să exacerbeze vrăjmășia dintre Armenia și Azerbaidjan.

Un videoclip postat pe rețelele de socializare din Azerbaidjan arată un incident în care doi soldați armeni se predau azerilor în Hadrut. În al doilea videoclip, acești doi soldați sînt uciși. Guvernul azer a blocat ulterior aceste videoclipuri, susținînd că sînt false. Cu toate acestea, ancheta Bellingcat a dezvăluit că videoclipurile erau autentice. Ambele părți au raportat și alte crime de război, care, totuși, nu au fost încă confirmate.

Care este rolul Turciei în acest conflict?

Ankara susține în mod deschis campania Azer­baidjanului în Nagorno-Karabakh. Cu toate acestea, jurnaliștii și datele oficiale indică anumite aspecte ale relației lor care nu au fost încă confirmate sau infirmate.

În primul rînd, chiar înainte de începerea conflictului Turcia a trimis în secret drone TB2 în Azerbaidjan. Apariția lor pe cerul din Nagorno-Karabakh a fost înregistrată cu o săptămînă înainte ca autoritățile azere să recunoască faptul prezenței lor. Numeroase publicații și canale TV au confirmat, de asemenea, zvonuri negate de Ankara potrivit cărora Turcia ar fi trimis mercenari recrutați în Siria pentru a ajuta armata azeră. Surse armene susțin, de asemenea, că luptătorii turci F-16 au atacat țintele armenești. The New York Times a publicat imagini prin satelit, confirmînd prezența turcească F-16 pe aeroportul internațional din Ganja. Însă, acest lucru nu confirmă deloc că luptătorii turci au fost folosiți în lupte. Ar fi putut cu ușurință să escorteze avioane de încărcare turcești care transportau arme în Azerbaidjan.

În loc de concluzii…

La începutul lunii octombrie, mai mulți observatori au remarcat că distrugerea masivă provocată de dronele azerbaidjene care au lovit vehicule militare în spatele liniei frontului nu a dus la capturarea unor zone semnificative de teritoriu – acesta este obiectivul Azerbaidjanului. Forțele aeriene preferă, în general, să asigure izolarea zonei de luptă, mai degrabă decît sprijinul aerian trupelor din apropierea liniei frontului, deoarece convoaiele și bazele vizibile din spate sînt ținte mai vulnerabile decît unitățile bine camuflate și fortificate de pe linia frontului. Dar loviturile lansate pentru izolarea zonei de luptă reduc capacitatea inamicului de a furniza și trimite întăriri către unitățile de pe linia frontului și atrag forțe noi pentru a lansa un contraatac.

Este prea devreme pentru a spune dacă forțele azere vor putea continua ofensiva sau dacă sistemul de apărare armean va avea succes. Cu toate acestea, dacă forțele azere reușesc să blocheze drumul care leagă Stepanakert de Armenia, poziția forțelor armene din Nagorno-Karabakh se poate dovedi extrem de periculoasă.

Sfîrșit

N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite