
- 09-11-2020
- 0 Comentarii
- 172
- 1
Cîți soldați au murit în luptă?
Pînă la 22 octombrie, guvernul armean a raportat peste 900 de
soldați armeni morți. Baku nu raportează pierderi în rîndul soldaților săi,
deși există motive să credem că pierderile părții azere nu sînt mai puțin
grave. Lansarea unei ofensive pe teren montan a fost întotdeauna o acțiune
foarte periculoasă, chiar dacă se dovedește a fi de succes, iar mai multe
videoclipuri publicate de partea armeană arată că zeci de oameni au murit în
doar cîteva bătălii separate.
La 22 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a declarat
la o ședință a Clubului de discuții Valdai că, potrivit datelor sale, Armenia
și Azerbaidjanul au pierdut mai mult de două mii de morți de fiecare parte,
numărul total de morți se apropiindu-se de cinci mii.
Cîte drone a pierdut tabăra azeră?
Forțele armene ar fi capabile să reziste atacului dronelor
dacă ar putea întreprinde atacuri puternice împotriva flotei de drone azere.
Într-adevăr, dronele Bayraktar și Garop costă cel puțin cîteva milioane de
dolari – mai mult decît valoarea de piață a vechilor vehicule de luptă
sovietice care sînt folosite să le distrugă. Dar datele despre pierderile
dronelor rămîn neconcludente. Armenia susține că a doborît deja zeci de drone,
inclusiv 10 TB2. Cu toate acestea, materialele video confirmă distrugerea și
capturarea a doar 17 drone azere. Mai mult, dronele variază foarte mult în ceea
ce privește dimensiunea, costul și capacitățile. Doar 9 dintre dronele pierdute
sînt identificabile vizual. În mod remarcabil, prima înregistrare care confirmă
pierderea TB2 în acest conflict a apărut pe 19 octombrie.
Atît Armenia, cît și Azerbaidjanul folosesc artilerie pe
distanțe lungi împotriva așezărilor în care se află civili. Armenia a raportat
deja 37 de victime civile, în timp ce presa azeră a raportat 61 de morți.
Azerbaidjanul bombardează în mod constant capitala Republicii Nagorno-Karabakh,
Stepanakert, și orașul vecin Shushi. Armenia răspunde la aceasta cu atacuri de
artilerie împotriva multor așezări azere. Unele dintre ele, cum ar fi Ganja, al
doilea oraș ca mărime al țării, sînt departe de zona de conflict.
Ambele părți susțin că acestea sînt atacuri de precizie împotriva țintelor militare situate în zone
populate. Cu toate acestea, majoritatea rachetelor utilizate sînt proiectate
pentru a distruge zone întinse; de exemplu, rachetele BM-30 „Smerch” utilizate
de ambele părți. Potrivit unor rapoarte, forțele armene au folosit, de
asemenea, rachete balistice Tochka în patru atacuri la Ganja în perioada 5-17
octombrie, rezultînd moartea a 25 de civili. Munițiile cu dispersie, interzise
în multe țări, dar nu și în Armenia și Azerbaidjan, au fost folosite în atacuri
împotriva Stepanakert. Potrivit unor rapoarte, muniția a fost realizată în
Israel. Azerbaidjanul a postat fotografii ale bombelor BM-30 „Smerch” pe care
Armenia le-ar fi lansat.
Atacurile deliberate împotriva civililor, care sînt
considerate o crimă de război, vizează cel mai probabil demoralizarea
populației civile și reducerea sprijinului public pentru actuala campanie
militară. În cele din urmă, însă, astfel de atacuri nu pot decît să exacerbeze
vrăjmășia dintre Armenia și Azerbaidjan.
Un videoclip postat pe rețelele de socializare din
Azerbaidjan arată un incident în care doi soldați armeni se predau azerilor în
Hadrut. În al doilea videoclip, acești doi soldați sînt uciși. Guvernul azer a
blocat ulterior aceste videoclipuri, susținînd că sînt false. Cu toate acestea,
ancheta Bellingcat a dezvăluit că videoclipurile erau autentice. Ambele părți
au raportat și alte crime de război, care, totuși, nu au fost încă confirmate.
Care este rolul Turciei în acest conflict?
Ankara susține în mod deschis campania Azerbaidjanului în
Nagorno-Karabakh. Cu toate acestea, jurnaliștii și datele oficiale indică
anumite aspecte ale relației lor care nu au fost încă confirmate sau infirmate.
În primul rînd, chiar înainte de
începerea conflictului Turcia a trimis în secret drone TB2 în Azerbaidjan.
Apariția lor pe cerul din Nagorno-Karabakh a fost înregistrată cu o săptămînă
înainte ca autoritățile azere să recunoască faptul prezenței lor. Numeroase
publicații și canale TV au confirmat, de asemenea, zvonuri negate de Ankara
potrivit cărora Turcia ar fi trimis mercenari recrutați în Siria pentru a ajuta
armata azeră. Surse armene susțin, de asemenea, că luptătorii turci F-16 au
atacat țintele armenești. The New York Times a publicat imagini prin
satelit, confirmînd prezența turcească F-16 pe aeroportul internațional din
Ganja. Însă, acest lucru nu confirmă deloc că luptătorii turci au fost folosiți
în lupte. Ar fi putut cu ușurință să escorteze avioane de încărcare turcești
care transportau arme în Azerbaidjan.
În loc de concluzii…
La începutul lunii octombrie, mai mulți observatori au
remarcat că distrugerea masivă provocată de dronele azerbaidjene care au lovit
vehicule militare în spatele liniei frontului nu a dus la capturarea unor zone
semnificative de teritoriu – acesta este obiectivul Azerbaidjanului. Forțele
aeriene preferă, în general, să asigure izolarea zonei de luptă, mai degrabă
decît sprijinul aerian trupelor din apropierea liniei frontului, deoarece
convoaiele și bazele vizibile din spate sînt ținte mai vulnerabile decît
unitățile bine camuflate și fortificate de pe linia frontului. Dar loviturile
lansate pentru izolarea zonei de luptă reduc capacitatea inamicului de a
furniza și trimite întăriri către unitățile de pe linia frontului și atrag
forțe noi pentru a lansa un contraatac.
Este prea devreme pentru a spune dacă forțele azere vor putea
continua ofensiva sau dacă sistemul de apărare armean va avea succes. Cu toate
acestea, dacă forțele azere reușesc să blocheze drumul care leagă Stepanakert
de Armenia, poziția forțelor armene din Nagorno-Karabakh se poate dovedi extrem
de periculoasă.
Sfîrșit
N.K.
1.2 C