* Fîşia Gaza „a devenit pur şi simplu nelocuibilă”, a avertizat vineri coordonatorul ONU pentru probleme umanitare în teritoriul palestinian, devastat de bombardamentele israeliene declanşate de atacul sîngeros al Hamas asupra Israelului la 7 octombrie, relatează AFP. „La trei luni după atacurile atroce din 7 octombrie, Gaza a devenit un loc al morţii şi al disperării”, iar locuitorii săi „se confruntă cu ameninţări zilnice sub ochii lumii”, a declarat Martin Griffiths, potrivit unui comunicat. Israelul a promis că va „distruge” Hamas – o mişcare islamistă clasificată drept teroristă de Israel, Statele Unite şi Uniunea Europeană – după atacul său fără precedent pe teritoriul israelian din 7 octombrie, care a provocat în jur de 1.140 de morţi, în principal civili, potrivit unui bilanţ efectuat pe baza celui israelian. Aproximativ 250 de persoane au fost luate ostatice, dintre care circa 100 au fost eliberate în timpul unui armistiţiu, la sfîrşitul lunii noiembrie. De atunci, operaţiunile militare israeliene au făcut 22.600 de morţi în Gaza, în majoritate femei şi minori, potrivit cifrelor difuzate vineri de Ministerul Sănătăţii al Hamas, aflată la putere în Gaza din 2007. „Continuăm să cerem o încetare imediată a conflictului, nu numai pentru populaţia din Gaza şi vecinii săi ameninţaţi, ci şi pentru generaţiile viitoare care nu vor uita niciodată cele 90 de zile de infern şi atacurile asupra celor mai fundamentale principii ale umanităţii”, a menţionat responsabilul ONU. * Cercetători bri­tanici au declarat că un satelit revoluționar, poziționat la 36.000 de kilometri deasupra Pămîntului, va revoluționa modul în care ne pregătim pentru călătorii. Acesta va fi capabil să furnizeze prognoze meteo mult mai precise, anticipînd apariția furtunilor și detectînd turbulențele înainte ca acestea să afecteze călătoriile aeriene. Satelitul, denumit MTG-S1 sau Meteosat Third Generation Sounder 1, este pregătit pentru lansare în anul următor de către Agenția Spațială Europeană (ESA), potrivit declarațiilor făcute pentru The Times de către James Champion, manager de proiect la Centrul European de Cercetare și Tehnologie Spațială (ESTEC) din Olanda. Champion a subliniat importanța instrumentului principal al satelitului, sonarul în infraroșu, care va revoluționa acuratețea previziunilor meteorologice. Acesta va detecta insta­bilitățile meteorologice cu ore înainte ca norii să se formeze, permițînd oamenilor să planifice evenimente în aer liber cu mai multă siguranță și să obțină predicții precise despre furtuni și ploi. * Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a făcut cîteva precizări cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, din luna martie a acestui an, subliniind că în ciuda faptului că este un „Schengen parțial”, aerian și maritim, aderarea îi aduce Românei un statut pe care nimeni nu i-l poate retrage. „Sînt mai multe fațete ale acestui subiect. Pentru mine cel mai important lucru, într-o viziune personală, este faptul că noi am dobîndit un alt statut, avem statut de țară membră Schengen, (...) votăm în problemele Schengen, ne spunem părerea acolo, avem ștampilă Schengen, trebuie să schimbăm toate ștam­pilele la frontieră, vor fi mai multe tipuri de ștampile. Avem ștampile Schengen”, a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. „Înseamnă foarte mult, pentru că din acest statut nu te mai poate scoate nimeni decît dacă vrei tu. Dacă îți faci treaba și performezi, nimeni nu mai poate spune în acest moment că nu mai ești membru în Schengen. Ceea ce este important. Este important ca profil de țară, este important că s-a marcat un pas înainte”, a conchis ministrul. * Ministrul de externe japonez, Yoko Kamikawa, a promis duminică Ucrainei, în cursul unei vizite la Kiev, sprijin pentru a continua să se apere contra agresiunii ruse, transmite dpa. Japonia va transfera 37 milioane de dolari într-un fond al NATO, a declarat Kamikawa într-o conferinţă de presă comună cu omologul său Dmitro Kuleba, potrivit mass-media din Ucraina. Aceşti bani vor fi dedicaţi apoi pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei şi vor fi folosiţi pentru sisteme de detectare de drone. Japonia sprijină Ucraina în lupta împotriva invaziei ruse şi, de asemenea, s-a aliniat la sancţiunile occidentale impuse Rusiei. * Donald Trump a ținut un discurs electoral în fața alegătorilor din Iowa și a povestit o discuție privată pe care a avut-o cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Trump a avut, în stilul caracteristic, un discurs spumos care a stîrnit hohote de rîs printre oamenii care s-au strîns la mitingul electoral. Acesta a povestit discuția privată pe care a avut-o cu Emmanuel Macron, atunci cînd a aflat că președintele Franței urma să promulge o lege care să taxeze suplimentar firmele americane. „Îl știți pe Macron? E un tip foarte de treabă. L-am sunat și i-am zis «Emmanuel, ce faci?». Mi-a răspuns că bine. «Emmanuel, am auzit că vrei să taxezi companiile americane cu 25%. Pe cine altcineva mai taxezi așa?» Mi-a zis că «pe nimeni deocamdată, dar o să o facem». I-am zis imediat: «Dar nu o vei face, Emmanuel!». Mi-a răspuns: «Legea e deja trecută, Donald». I-am zis: «Ai face bine să o anulezi, pentru că dacă nu o vei anula vei plăti taxe cu 100% mai mari pe toate vinurile și șampaniile pe care le exporți în Statele Unite ale Americii, începînd din seara asta!». A răspuns imediat că: «Nu, nu, nu poți face asta, Donald! Nu o poți face!». I-am zis că sigur că pot să fac asta și o să semnez legea chiar acum. A zis: «Nu, nu, nu, anulăm legea!». Și ăsta a fost finalul poveștii. A fost atît de ușor”, a povestit Donald Trump la mitingul electoral pe care l-a avut la Iowa. „Credeți că Joe Biden ar fi putut face ceva de genul acesta? Habar n-are. L-am văzut seara trecută, nu era în stare să găsească scările ca să coboare de pe scenă. Se uita foarte confuz. Terminase discursul care de obicei nu durează mai mult de trei minute pentru că medicamentele își pierd efectul după trei minute. Se tot uita în jur așa, confuz”, a spus Donald Trump. * Oamenii de știință sînt pe punctul de a descifra cauzele îmbătrînirii și cred că în următorul deceniu ar putea exista tratamente pentru a încetini acest efect. Anunțul vine de la cercetătorii de la Universitatea Cambridge, care bănuiesc că răspunsul se află la elefanți, balene și „meduze nemuritoare”, care au o durată de viață mai lungă și sînt rezistente la cancer. Iar cheia longevității lor pare să fie capacitatea de a repara daunele din ADN-ul lor. Echipa lucrează acum la recrearea acestor abilități pentru a le face transferabile la oameni, ceea ce ar permite întinerirea celulelor la o stare funcțională mai tînără pentru a întîrzia apariția tuturor afecțiunilor legate de vîrstă. „Este un moment foarte interesant pentru cercetarea în domeniul îmbătrînirii. Cred că vom începe să vedem intervenții anti-îmbătrînire la om care vor apărea în următorul deceniu”, a declarat Delphine Larrieu pentru Cambridge Independent. O meduză „nemuritoare” ar putea deține indicii pentru anti-îmbătrînire în rîndul oamenilor, deoarece este singura specie de acest gen capabilă să revină la starea juvenilă și să crească din nou pînă la stadiul de adult de-a lungul întregii sale vieți. Este posibil ca ceea ce fac ele pentru a rezista îmbătrînirii – unele pot trăi pînă la 200 de ani – să fie și ceea ce le face mai puțin predispuse la cancer. Dacă mutațiile ADN-ului cauzează atît îmbătrînirea, cît și cancerul, atunci reducerea ratei de mutații prin răspunsuri mai precise la daunele ADN ar putea rezolva ambele probleme deodată. * Președintele Consiliului European, Jean Michel, și-a anunțat demisia și a explicat că va candida la alegerile europarlamentare din țara sa. Astfel, președinția Consiliului European va fi preluată, temporar, de către țara care asigură președinția rotativă a Uniunii Europene. Ungaria va fi cea care asigură președinția rotativă, iar Viktor Orban ar putea deveni președintele Consiliului European într-o perioadă crucială, informează The Guardian. Astfel, Orban – care a fost acuzat în repetate rînduri că a ținut ostatic sprijinul european pentru Ucraina, în timp ce miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria au fost înghețate din cauza unor dispute legate de statul de drept – ar conduce de fapt consiliul. Duminică, Michel a reacționat la criticile aduse deciziei sale, spunînd: „Vreau să fie clar că, în orice caz, în iunie trebuia să se ia decizia privind succesorul meu, iar decizia Parlamentului va fi în iulie, astfel încît este ușor pentru Consiliu să decidă, să anticipeze intrarea în funcție a succesorului meu”. Liderii europeni urmează să se întîlnească pe 17, 27 și 28 iunie – după alegerile parlamentare cincinale, care au loc în întregul bloc în perioada 6-9 iunie – pentru a începe să se lupte pentru posturile de conducere ale blocului, inclusiv pentru președinții Comisiei și Consiliului. * Biserica Romano-Catolică ar trebui să se „gîndească serios” la posibilitatea de a permite preoţilor să se căsătorească, a declarat un înalt oficial al Vaticanului şi consilier al Papei Francisc într-un interviu publicat duminică, relatează Reuters, conform news.ro. „Este probabil prima dată cînd spun acest lucru în mod public şi va suna ca o erezie pentru unii oameni”, a declarat pentru Times of Malta arhiepiscopul Charles Scicluna din Malta, care este şi secretar adjunct în cadrul biroului doctrinar al Vaticanului. Papa Francisc a exclus orice şansă ca el să schimbe regula romano-catolică potrivit căreia preoţii trebuie să fie celibatari. Dar aceasta nu este o doctrină oficială a Bisericii şi, prin urmare, ar putea fi schimbată de un viitor Papă. Scicluna, poate cel mai bine cunoscut pentru investigaţiile sale privind infracţiunile de abuz sexual, a remarcat faptul că Biserica a „pierdut mulţi preoţi mari pentru că au ales căsătoria”. El a spus că „există loc” pentru celibat în Biserică, dar şi că aceasta trebuie să ia în considerare faptul că un preot se îndrăgosteşte uneori. Atunci el trebuie să aleagă „între ea şi preoţie, iar unii preoţi fac faţă acestei situaţii angajîndu-se în secret în relaţii sentimentale”.
* Italia, prin vocea ministrului său de Externe, Antonio Tajani, cere UE formarea unei armate proprii. La scurt timp după acest anunț, din partea Rusiei a venit o reacție cu tentă ironică. „Vom aproba o busolă strategică care nu este răspunsul la războiul din Ucraina, ci o parte a răspunsului, pentru că ea trebuie să ne facă mai puternici militar. Acţiunile detaliate sînt ambiţioase, dar realizabile cu un angajament politic susţinut”, a spus, în martie 2022, șeful diplomației comunitare, Josep Borrell. Acum, ideea ca UE să-și alcătuiască o armată proprie revine în prim-plan. Într-un interviu acordat presei italiene, șeful diplomației de la Roma, Antonio Tajani, a declarat că o cooperare europeană mai strînsă în domeniul apărării este o prioritate pentru partidul Forza Italia pe care îl conduce. „Dacă vrem să fim apărători ai păcii în lume, avem nevoie de o armată europeană. Iar aceasta este o precondiţie fundamentală pentru a putea avea o politică externă europeană eficientă“, a declarat el în interviul publicat duminică. „Într-o lume cu actori puternici precum Statele Unite, China, India, Rusia – cu crize din Orientul Mijlociu pînă în Indo-Pacific – cetăţenii italieni, germani, francezi sau sloveni nu pot fi protejaţi decît de ceva care există deja, şi anume Uniunea Europeană”, a adăugat el. * Făcînd o aluzie la conflictele din Orientul Mijlociu și Europa de Est, Papa Francisc a afirmat luni că „lovirea fără discernămînt” a civililor reprezintă o crimă de război, deoarece încalcă dreptul internațional umanitar, scrie Reuters. Suveranul pontif și-a exprimat opinia într-un discurs de 45 de minute adresat reprezentanților acreditați ai Vaticanului din 184 de țări, discurs denumit uneori „starea lumii”. În cadrul prelegerii, Papa a mai abordat conflictele din Africa și Asia, crizele de migrație din Statele Unite și America Latină, schimbările climatice și persecuția creștinilor. El a condamnat atacul transfrontalier al Hamas din Gaza în sudul Israelului, din 7 octombrie, drept un act „atroce” de „terorism și extremism”, și a reiterat apelul pentru eliberarea imediată a celor încă ținuți ostatici de militanții din Gaza. În declarațiile sale care leagă cele două conflicte de amploare (din Ucraina și din Gaza), Francisc a subliniat că războiul modern adesea nu distinge între obiectivele militare și cele civile. Nu există conflict care să nu ducă, într-un fel sau altul, la „lovirea fără discernămînt” a populației civile, a menționat el. „Poate că trebuie să conștientizăm mai clar că victimele civile nu sînt doar daune colaterale, ci sînt bărbați și femei, cu nume și prenume, care își pierd viețile”, a subliniat Francisc. Pontiful a mai menționat că recrudescența antisemitismului de la începutul războiului din Gaza reprezintă o „ură” ce trebuie eliminată din societate. În alte părți ale discursului său, Francisc a criticat industria arma­mentului, cerînd înființarea unui fond unde banii economisiți prin reducerea stocurilor de arme să fie direcționați pentru eliminarea foametei. De asemenea, a pledat pentru interzicerea universală a maternității surogat, pe care a descris-o drept „deplorabilă” și o gravă încălcare a demnității atît a femeii, cît și a copilului. „Un copil este întotdeauna un dar și niciodată baza unui contract comercial”, a subliniat el.
R.M.