Expozitie Brincusi la Paris
  • 25-03-2024
  • 0 Comentarii
  • 134
  • 0

* Premierul Marcel Ciolacu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute la finalul săptămînii trecute, că își dorește o continuare a actualei alianțe PSD-PNL pentru mai mulți ani. „Acum vin alegerile locale, dar o spun fără nici o reținere. Din punctul meu de vedere sîntem condamnați împreună să continuăm acest proiect pentru România. Și vom vedea votul românilor în ceea ce privește alianța electorală pentru lista de europarlamentare și pe urmă ne vom strînge din nou într-o coaliție și cred că și mai determinați decît sîntem acum să creăm o perspectivă”, a declarat Marcel Ciolacu. * Cît ar costa intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și cît ar aduce în schimb? Institutul Bruegel estimează impactul net asupra bugetului european pe care l-ar avea aderarea Ucrainei dacă ar avea loc astăzi, la 19 miliarde de euro pe an. Comparativ cu un buget actual de aproximativ 175 miliarde. Aceasta ar reprezenta 0,13% din PIB-ul Uniunii. În decembrie anul trecut, Institutul Jacques-Delors a ajuns la o contribuție netă și mai mică, de 11,4 miliarde pe an. „Nu este de neglijat, dar este absolut gestionabil”, estimează Zsolt Darvas, econo­mist asociat la Bruegel. Precizare importantă: aceste calcule se bazează pe ipoteza că Ucraina și-ar recupera întreg teritoriul și populația de dinainte de război. Dacă nu ar fi așa, costul anual ar scădea la 16 miliarde, potrivit Bruegel. Ucraina ar reprezenta o schimbare majoră pentru bugetul UE din două motive principale. În primul rînd, pentru că este o mare putere agricolă, ar primi subvenții masive din partea Politicii Agricole Comune (PAC). Presupunînd că Kievul va recupera toate terenurile ocupate de Rusia și că acestea vor fi deminate, Ucraina ar reprezenta „o cincime din terenurile agricole ale UE”, notează Bruegel. În al doilea rînd, pentru că este o țară săracă. Ca atare, ar fi eligibilă pentru fondurile de coeziune de la Bruxelles pentru regiunile defavorizate ale blocului, precum Ungaria, Polonia sau Grecia în prezent. Factura pentru UE s-ar ridica la 32 de miliarde pe șapte ani, a calculat Bruegel. Sosirea Ucrainei în UE ar avea ca rezultat o scădere „limitată a fondurilor de coeziune, în com­parație cu declinul cu care se confruntă deja unele state precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia”.
* Rusia se află în „stare de război” în Ucraina, a declarat pentru prima dată purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la mai bine de doi ani de la începutul conflictului. „Sîntem în stare de război. Da, a început ca o operațiune militară specială, dar de îndată ce s-a format acest grup acolo, cînd Occidentul colectiv a devenit participant de partea Ucrainei, pentru noi a devenit deja un război”, a declarat Peskov într-un interviu acordat ziarului Argumenty i Fakty (Argumente și fapte), publicat vineri. De la declanșarea invaziei din Ucraina, semnele venite de la Kremlin au fost extrem de clare în ceea ce privește opozanții lui Vladimir Putin sau ai acțiunilor militare orchestrare de acesta. Toate aceste acțiuni au venit în contextul în care Rusia declara că desfășoară o „operațiune specială” în Ucraina și nicidecum un război, iar constituțional, cetățenii nu aveau obligația să ajute sau să sprijine armata Rusiei. Din acest moment, Rusia poate începe în orice moment acțiuni militare de o amploare nemaivăzută în ultimii ani fiind sprijinită și de faptul că populația țării este una extrem de mare, 143,5 milioane de locuitori, de care Vladimir Putin poate beneficia în acest moment și în mod oficial.
* Parlamentul german a dat vineri undă verde pentru legalizarea parţială a canabisului pentru uz personal începînd de la 1 aprilie, anunță agenția DPA. Noua lege le permite adulţilor să deţină o cantitate de pînă la 25 grame de canabis pentru uz personal în public. De asemenea, va fi autorizată cultivarea a trei plante de canabis în propria casă şi posesia a pînă la 50 grame pentru uz personal în locuinţă. Consumul de marijuana în spaţii publice va fi interzis în şcoli, centre sportive şi pe o rază de 100 metri de acestea. În pofida cîtorva voci critice, vineri nu s-a întrunit o majoritate în favoarea trimiterii legii către o comisie de mediere.
* Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o întîlnire bilaterală cu premierul olandez Mark Rutte, la Bruxelles, unde are loc Consiliul European. Tot joi, Klaus Iohannis a spus, răspunzînd întrebărilor jurnaliștilor, că are „o relaţie absolut normală” cu premierul Olandei și că nici unul dintre ei „nu doreşte ca, prin această competiţie, să se strice proiecte sau relaţii care au fost construite în ani”. „Avem o relaţie absolut normală, nici unul dintre noi doi nu doreşte ca, prin această competiţie, să se strice proiecte sau relaţii care au fost construite în ani, dimpotrivă. Deci este chiar o competiţie constructivă”, a spus Iohannis, întrebat dacă a discutat și cu Mark Rute și cum a primit acesta anunţul candidaturii sale la condu­cerea NATO. Întrebat ce îl diferenţiază de premierul olandez, Iohannis a răspuns: „Cred că ne deosebeşte geografia, istoria şi cu siguranţă sînt unele teme unde abordările noastre ... ambele sînt foarte constructive, dar uşor diferite în ce priveşte viitorul NATO”. Reamintim că în 12 martie Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura pentru șefia NATO într-o conferinţă de presă convocată special la Bucureşti. * Liderii statelor membre UE reuniți joi la Consiliul European de la Bruxelles au decis să dea undă verde negocierilor  cu Bosnia și Herțegovina în vederea aderării la blocul comunitar, subliniind însă, în același timp, că țara balcanică va trebui să întreprindă mai multe reforme înainte de începerea efectivă a discuțiilor, scrie Reuters. „Felicitări! Locul vostru este în familia noastră europeană”, le-a transmis bosniacilor Charles Michel, președintele Consiliului European, într-o postare pe X, după ce a anunțat decizia. „Decizia de astăzi este un pas important pe drumul vostru spre UE. Acum, munca grea trebuie să continue, astfel încît Bosnia și Herțegovina să avanseze în mod constant, așa cum își dorește poporul vostru”, a adăugat el. „Proiectul european de pace este în creștere – un semn clar în favoarea unei Europe puternice”, a declarat și cancelarul german Olaf Scholz. Decizia este considerată un pas istoric pentru Bosnia, sporind speranțele că țara ar putea depăși instabilitatea marcată de rivalități etnice și amenințări de secesiune, la aproape trei decenii de la sfîrșitul războiului. * Primul drum din lume pentru mașinile fără pilot, care este acoperit de internetul de standard 5G-A, a început să funcționeze în mod experimental la Shanghai, a anunţat resursa de informații Yicai Global. Potrivit informaţiilor sale, este vorba despre o porțiune de 205 km în noul district Pudong. Circulația mașinilor cu tehnologie de conducere fără pilot a fost lansată la 19 martie. Echipamentul instalat, împreună cu standardul de comunicare 5G-A, permite stabilirea condițiilor de trafic pe orice vreme, spre deosebire de sistemele dotate cu conectivitate 5G, subliniază publicația. Pînă în prezent, la Shanghai au fost realizate drumuri cu o lungime totală de peste 2.000 de kilometri pentru vehiculele fără pilot în regim de testare. Licențele de operare comercială au fost eliberate pentru 32 de companii, care testează 794 de mașini fără pilot pe drumurile orașului (rador.ro). * Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi, a sechestrat în România bunuri în valoare de 2,4 milioane de euro, totul într-o investigație privind o fraudă trans­frontalieră complexă în domeniul TVA, care implică carburanți importați pe piața italiană, transmite instituția. „Aceasta se adaugă confiscărilor anterioare executate în Italia, în valoare de 19,9 milioane de euro, care nu au acoperit întregul prejudiciu adus bugetului UE de activitățile frauduloase investigate, estimate la 92 de milioane de euro. Din acest motiv, în momentul în care procurorii europeni delegați de la Bologna au găsit bunurile unuia dintre suspecți aflați în România, au solicitat colegilor din București să le pună sub sechestru, lucru care a fost realizat cu promptitudine, grație modelului operațional al EPPO ca birou unic”, transmite instituția. „În temeiul ordinului judecătoresc, emis de judecătorul de urmărire preliminară al Tribunalului Parma la cererea Parchetului General, oamenii legii au sechestrat 18 imobile situate în București, aparținînd suspectului. În plus, au fost înghețate 14 conturi bancare, precum și participații în companii românești, care își desfășoară activitatea în domeniul imobiliar și în sectorul comerțului cu combustibili, toate cu o valoare totală combinată de 2,4 milioane de euro”, explică EPPO. * Noi discuții pe tema închiderii sau reducerii programului supermarketurilor vor avea loc și în această săptămînă. Vizate sînt magazinele cu o suprafață mai mare de 1000 de metri. Anunțul a fost făcut chiar de vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii, Feliciu Paraschiv. Acesta a fost chemat și zilele trecut de către premierul Marcel Ciolacu pentru a discuta soluțiile prin care pot fi sprijiniți producătorii. El susține că 200 de mii de angajați în retail ar avea mai mult timp liber pentru familie dacă magazinele ar fi închise parțial în weekend la ora 13:00, potrivit realitatea.net. Măsura închiderii magazinlor alimentare și a hipermarketurilor în weekend sau reducerea programului acestora ar putea fi impusă și în Romania. * Fostul lider al Rusiei, actualmente vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, promite răzbunare, după atacul terorist care a cutremurat Rusia. „Ne vom răzbuna pe fiecare. Iar cei care sînt implicați, indiferent de țara de origine și statut, sînt acum ținta noastră principală și legitimă. Așteptați, nenorociților”, a spus Medvedev, pe X. Tribunalul districtual Basmanni din Moscova a admis cererea procurorilor ca toţi cei patru inculpaţi în cazul atacului de la Crocus City Hall să fie arestaţi preventiv. Toţi cei patru bărbaţi vor rămîne în detenţie pînă la 22 mai, a precizat instanţa. Toţi cei patru sînt din Tadjikistan şi se aflau în Rusia cu vize temporare sau expirate. CNN a sumarizat ce se ştie pînă acum despre cei patru suspecţi ai atacului de la sala de concerte din Moscova în care au murit cel puţin 137 de persoane, în timp ce peste 180 sînt rănite. Dintre acestea, cel puţin 100 au rămas în spital, unele fiind în stare gravă.
* Senatul a adoptat tacit un proiect iniţiat de parlamentarii liberali, care prevede ca toţi copiii şi tinerii cu vîrsta de pînă la 18 ani să poată beneficia de gratuitate la intrarea în muzee şi la colecţiile publice de drept public, aflate în subordinea autorităţilor publice locale şi centrale. Potrivit senatorului Gigel Ştirbu, iniţiator, muzeele reprezintă instituţii culturale şi educative care oferă oportunităţi excelente pentru învăţare, iar accesul gratuit la muzee ar încuraja tinerii să exploreze lumea artei, istoriei, ştiinţei şi culturii, experienţă ce poate stimula curiozitatea şi învăţarea continuă, scrie Agerpres. Un alt motiv pentru care tinerii ar trebui să aibă gratuitate în aceste instituţii de cultură este că muzeele sînt păstrătoare ale culturii şi patrimoniului naţional şi global. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii muzeelor şi a colecţiilor publice 311/2003 va fi supusă dezbaterii şi votului în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. * Şeful de Stat Major al armatei germane, Carsten Breuer, a făcut apel vineri la o consolidare rapidă a apărării antirachetă a Germaniei împotriva potenţialelor ameninţări din partea Rusiei, relatează dpa, informează Agerpres. ,,Credem că Rusia va putea duce un război împotriva statelor NATO în următorii cinci pînă la opt ani. Pînă atunci, noi, în Germania, trebuie să fim, de asemenea, în măsură să evităm un astfel de atac”, a mai spus el. Preşedintele rus Vladimir Putin nu îşi ascunde intenţiile privind Vestul, a avertizat Breuer, care a precizat că un atac asupra unei ţări occidentale este considerat în prezent ca fiind doar cel mai rău scenariu. Cu toate acestea, un astfel de atac ar putea avea loc ,,într-un întreg spectru - de la atacuri cibernetice la drone şi rachete”, a mai spus şeful armatei germane. * În perioada 27 martie – 1 iulie 2024, la Paris va avea loc cea mai mare expoziție Brâncuși din lume. Aflată sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, expoziția va fi găzduită de Centrul Pompidou din Paris. Gîndită ca un omagiu adus „părintelui sculpturii moderne”, expoziția Brâncuși face parte dintr-o serie de evenimente extraordinare care mar­chează închiderea Centrului Pompidou pentru o perioadă de 5 ani. Este probabil unul dintre cele mai importante dialoguri culturale între România și Franța din ultimii ani. La Centrul Pompidou, care devine o veritabilă „Ambasadă Brâncuși” din inima Parisului, și-au anunțat prezența, doar pentru evenimentul de deschidere, peste 1.500 de personalități culturale, invitați speciali și oficialități din cele două țări.
R.M.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite