Colaboratorul revistei „România Mare“, Dan Alexandru Tano, se întrece pe sine, scoţînd de sub lumina tiparului o nouă carte, pe lîngă cele deja publicate, „Frustrări de român“ (2011), „În timp ce tu mori“ (2013), şi „Viaţa mea pe Hayabusa“ (2014).

Născut în Teleorman, în ianuarie 1970 (nici o legătură cu controversaţii „teleormăneni de la conducerea ţării“), a absolvit Liceul Al. I. Cuza din Alexandria, după care a ales să vină la Bucureşti, pentru a urma cursurile Facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini, din cadrul Politehnicii. Dragostea pentru literatură l-a făcut, însă, să aleagă calea jurnalismului, lucrînd la MediaPro/Mediafax şi colaborînd cu alte instituţii de presă ca „Evenimentul Zilei“, „Adevărul“, „Baricada“, „Jurnalul“, şi acum cu „România Mare“. Toate aceste experienţe din tărîmul literelor l-au edificat ca scriitor, dorindu-şi ca, pe lîngă materialele de presă, să-şi expună punctele de vedere şi în alt fel. Aşa s-au concretizat cele patru volume de proză, dar vom vorbi doar despre cel din urmă, „Îngerul scăpat din iad“, care urmează să apară pe piaţă începînd cu 28 august 2018.

Povestea este inspirată din fapte reale, eroul principal, Ricci, trăind şi relatînd tot ceea ce veţi găsi în paginile acestei cărţi. A apelat la Dan Alexandru, din dorinţa de a avea pe cineva care înţelege prin ce a trecut şi de a face din simpla lui poveste un simbol.

Ştiind că Dan Alexandru Tano este printre cei care au fost pe metereze la multe din mitingurile la care s-a luat atitudine împotriva celor care conduc România, a considerat că este în măsură să-i facă pe toţi cei care vor citi această carte, şi în special pe tineri, să înţeleagă lupta interioară care s-a dat în personajul Ricci atunci cînd a hotărît să-şi ia soarta în propriile mîini.

Cartea este un amalgam de sentimente: dragoste, vinovăţie, pasiune, voinţă, dăruire, putere, curaj. Toate prezentate într-o frumoasă poveste, în care cu toţii ne putem regăsi. Drama care răzbate din rîndurile acestui roman este drama întregului nostru popor, care-şi pierde identitatea. Prin plecarea copiilor noştri în ţări îndepărtate, sîntem de mii de ori mai săraci, nu numai spiritual, dar şi material.

Ca timp, sîntem plasaţi în perioada 1994-2005, cînd încă porţile Occidentului nu ne erau deschise, şi cînd Orientul căuta forţă de muncă ieftină şi bună. Atunci a fost un exod al muncitorilor fantastic, chiar dacă erau condiţii vitrege, soarele fiind inamicul numărul 1 al tuturor celor care ajungeau pe Tărîmul Făgăduinţei. Chiar şi aşa, cu mic, cu mare, bărbaţii plecau să muncească, pentru a aduce acasă bănuţi pentru cei dragi. Era greu, depărtarea de casă era uneori imposibil de suportat, mai ales într-o ţară total diferită şi cultural, şi religios.

Diferenţa dintre ceea ce se întîmpla atunci şi ceea ce se întîmplă acum este că acei oameni doreau să se întoarcă la familiile lor, pentru că mai exista speranţa într-o viaţă mai bună în România. Acum, din păcate, ne pleacă valorile, doctori, ingineri, profesionişti de marcă, în căutarea unui loc de muncă decent, dar şi bine plătit. Şi nici gînd să se mai întoarcă.

Asta este tragedia acestei naţii, şi asta răzbate din paginile acestei cărţi. Lupta surdă pentru supravieţuire nu se mai dă doar în plan material, ci şi politic, economic, social. Sîntem minţiţi în fiecare zi, ne sînt servite tot felul de gogoriţe, doar, doar le înghiţim şi tăcem din gură. Dar românii nu mai vor să tacă, aşa cum nici cei plecaţi în ţări străine nu mai vor să o facă. Dreptatea e a celor mulţi, nu a cîtorva cîrpaci de profesie, care vor să conducă o ţară după ureche.

Lupta lui Ricci, cu destinul lui, cu vicisitudinile vieţii în pribegie, este şi lupta noastră, a celor care iubim România şi vrem să trăim aici în linişte şi pace, dar şi în condiţii normale. Cartea „Îngerul scăpat din iad“ este o carte-simbol, o carte-manifest a celor buni şi drepţi, a celor care au ceva de spus. Vă invităm să lecturaţi această carte, pentru că, în mod sigur, veţi regăsi în ea ceva din propria persoană, cu frămîntări, temeri, bucurii şi speranţe. Tirajul este limitat, aşa că nu ezitaţi să o căutaţi în librării şi să o adăugaţi la cărţile bune din biblioteca personală.

Carmen Ionică