Unii lideri europeni vor să desfă­șoare trupe în Ucraina, ignorînd faptul că făcînd asta se pun în război direct cu rușii, iar ăia se luptă serios, nu în joacă, așa cum cred ei.
Bineînțeles că Războinicul european e Macron, care are chef de bătaie, uitînd că strămoșii lui și-au luat-o pe coajă de cîte ori s-au confruntat în mod direct cu rușii. 
A găsit totuși niște aliați în pornirea lui belicoasă, dar decît așa aliați mai bine lipsă. Iată ce scrie ziarul spaniol ABC.es despre subiectul acesta:
Miniștrii europeni de externe se reunesc la Copenhaga, timp de două zile, pentru a discuta, printre altele, posibile formulări de garanții de securitate care ar proteja Ucraina de o nouă agresiune rusă, în cazul unui armistițiu sau al unui acord de pace cu dictatura lui Vladimir Putin.
Importanța situației a determinat Președinția daneză să programeze succesiv întâlnirile miniștrilor Apărării și Afacerilor externe, vineri și sâmbătă, pentru a consolida întâlnirile informale care au loc la fiecare șase luni. 
În urma întâlnirilor liderilor europeni-cheie cu președintele american Donald Trump la Washington, șefii de cabinet și consilierii pe probleme de securitate națională ai „coaliției țărilor dispuse” au fost însărcinați să caute alternative, având în vedere că Casa Albă a acceptat cererea lui Putin de a respinge aderarea Ucrainei la NATO, ceea ce ar fi cea mai simplă soluție. Ucrainenii sunt deja candidați legal pentru aderarea la UE, dar mecanismele sale de asistență militară nu au fost niciodată concepute ca o alternativă la NATO.
Garanții de securitate
Potrivit unor surse diplomatice europene, aceste garanții de protecție pentru Ucraina vor fi „subiectul crucial al discuțiilor” pentru a pune capăt războiului. „Problema esențială este dacă acestea vor fi robuste, descurajante și credibile sau nu”, și, în acest sens, nu este surprinzător faptul că Franța, singurul membru al UE cu propria forță nucleară, a fost țara cea mai implicată în dezvoltarea acestor măsuri. Iar cel mai important element simbolic ar fi tocmai desfășurarea de trupe pe teren, lucru cu care nu toate guvernele sunt de acord, inclusiv Statele Unite.
Chiar și Moscova a declarat că posibilitatea desfășurării de trupe occidentale în Ucraina este inacceptabilă pentru ea. „Considerăm aceste discuții ca fiind negative”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu în ultimul rând pentru că dorința Rusiei de a împiedica țările NATO să aibă o prezență militară în Ucraina a fost unul dintre motivele inițiale ale invaziei lui Putin din februarie 2022.
Pe partea europeană, însă, președintele francez Emmanuel Macron se așteaptă ca mai multe state să fie dispuse să participe la această cooperare militară cu Ucraina, „de la instruire la logistică, inclusiv o prezență în zone fără conflict, adică nu pe linia frontului sau în teritorii disputate, ci cu prezența forțelor aliate alături de Ucraina”.
Deși nu mai este membru al UE, Regatul Unit este un alt dintre principalii motori ai acestei prezențe militare în Ucraina, „pentru a-i liniști pe ucraineni”, potrivit secretarului britanic al Apărării, John Healey.
Lituania, Estonia și Belgia ar putea, de asemenea, să trimită trupe, deși în cazul lor contingentele sunt practic simbolice, având în vedere dimensiunea acestor țări. Lituanienii citează ca exemplu misiunea NATO din Afganistan, deși fără o prezență americană. Belgia, precum și statele baltice Lituania și Estonia și-au declarat, de asemenea, disponibilitatea de a trimite trupe.
Până aici toate bune. Vor să se bată cu rușii, nu au decât. Problema e că ai noștri guvernanți vor să pună la dispoziție bazele NATO pentru atacuri asupra Rusiei, ceea ce, desigur, echivalează cu o declarație de război.
Prim-ministrul Ilie Bolojan exclude trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean, dar pune la dispoziția Alianței facilități-cheie din Marea Neagră. Noul duo din conducerea României, președintele Nicușor Dan și prim-ministrul Ilie Bolojan, a exclus desfășurarea de trupe române pe teritoriul ucrainean ca parte a unei forțe europene de menținere a păcii pentru a asigura acordul, atunci când acesta va fi finalizat, dar Guvernul de la București este hotărât să joace un rol activ în menținerea păcii în statul vecin, cu care are o graniță de câteva sute de kilometri.
Bolojan a clarificat acest lucru anunțând că România este pregătită să pună bazele militare ale țării la dispoziția NATO și pentru viitoarele operațiuni de menținere a păcii în Ucraina. El a sugerat că staționarea avioanelor de vânătoare F-35 în România ar putea fi contribuția țării sale la eforturile de a realiza o pace durabilă acolo și a subliniat că bazele de la granița cu Marea Neagră, deja utilizate de NATO, sunt cu siguranță la dispoziția alianței pentru menținerea păcii în Ucraina. 
În luna mai a anului trecut, în timp ce era în funcția de președinte interimar, Bolojan a descris apărarea Ucrainei împotriva agresiunii Moscovei ca fiind în interesul strategic al României. „La urma urmei, ucrainenii sunt cei care țin amenințarea rusească departe de granița românească”, le-a spus el compatrioților săi. 
În ceea ce privește participarea la o posibilă forță de menținere a păcii în Ucraina, el a garantat la acea vreme că „nu vor exista trupe românești pe pământ ucrainean”, dar și-a oferit țara ca teritoriu de tranzit și centru logistic pentru potențiale misiuni. Datorită amplasării sale în Europa de Est, România are mai multe baze importante pentru NATO. Cea mai cunoscută este baza aeriană „Mihail Kogălniceanu” din apropierea orașului Constanța de la Marea Neagră. 
Cu o investiție estimată la 2,5 miliarde de euro, a devenit una dintre cele mai mari baze NATO din Europa și poate găzdui până la 10.000 de soldați ai Alianței. Pentru România, care are a doua cea mai mare armată pe flancul estic al NATO după cea a Poloniei, acest proiect a fost o prioritate în ultimii ani.
Este utilizat pentru a sprijini patrulele aeriene, misiunile de supraveghere și exercițiile comune. România are, de asemenea, baze la Cincu și Deveselu, care găzduiesc un centru multinațional de instruire și sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore, parte a scutului de apărare al NATO. Acestea includ aeroporturi militare de pe care se desfășoară misiuni de poliție aeriană și patrule deasupra Mării Negre, pregătite să primească avioane de vânătoare F-35 și alte aeronave aliate, ceea ce ar consolida capacitățile de răspuns rapid.
În prezent, NATO folosește deja baza Cincu din Transilvania ca zonă de antrenament. Sub conducerea franceză și cu participarea forțelor olandeze, belgiene și spaniole, un grup de luptă multinațional aliat este staționat acolo, exersând răspunsuri operaționale ale trupelor în manevre regulate. În orașul muntean Fetești, piloții de avioane F-16 se antrenează din 2024. Baza de la Deveselu, construită în baza unui acord româno-american din 2011, este concepută pentru a respinge potențiale amenințări cu rachete balistice din afara regiunii euro-atlantice, protejând astfel Europa și forțele americane staționate acolo. Se estimează că sunt necesari aproximativ 200 de militari pentru a opera baza.
Aș putea să fiu rău acuma și să-i invit pe toți cei care s-au dus să-i voteze pe actualii puternici ai României să se ducă să se bată cu rușii, fiindcă știu că ar fi degeaba. Pro-europenii noștri, cum se consideră ei a fi, se vor refugia în Europa, lăsîndu-ne pe noi, „extremiștii de dreapta” și cum le place să ne mai numească în batjocură, să apărăm România, pentru că ei vor avea lucruri mai egoiste de făcut.
Asta e tot.
I.T.