După cum vedeți, europenii au ajuns aproape la nivelul la care eram noi în anii ʼ80, cu diferența că noi, atunci, sufeream ca să ne cîștigăm independența financiară plătindu-ne datoria externă, iar acum suferim pentru că, nu-i așa... Slava Ucraina!
„Huw Pill, economistul-șef al Băncii Angliei, i-a avertizat pe cetățenii Marii Britanii în aprilie că trebuie să accepte că sînt mai săraci și să înceteze să pretindă salarii mai mari. «Da, sîntem cu toții mai rău», a spus el, adăugînd că încercarea de a compensa creșterea prețurilor cu salarii mai mari ar alimenta inflația. Avînd în vedere că guvernele europene trebuie să mărească cheltuielile pentru apărare și avînd în vedere creșterea costurilor împrumuturilor, economiștii se așteaptă ca impozitele să crească, adăugînd presiune asupra consumatorilor. Taxele în euro pe sînt deja mari în comparație cu cele din alte țări bogate, echivalent cu aproximativ 40-45% din PIB, comparativ cu 27% în SUA. Lucrătorii americani își iau acasă aproape trei sferturi din salariile lor, inclusiv impozitele pe venit și impozitele de asigurări sociale, în timp ce lucrătorii francezi și germani păstrează doar jumătate”.
De ce sîntem cu toții mai rău? Ca să le fie americanilor mai bine, după cum spun datele statistice. Ceea ce se întîmplă din februarie 2022 servește perfect dorinței SUA de a vedea praf și pulbere Uniunea Europeană, care le concura economic și amenința să iasă militar de sub umbrela lor diminuîndu-le profiturile, ba poate chiar alcătuirea NATO. Eu nu zic că flăcăii Unchiului Sam au pus la cale toată situația asta, ci doar că le convine. Deși... cine știe ce vom afla peste 50 de ani?
Desigur, noi ne sacrificăm așteptînd victoria Ucrainei, iar notabilă este declarația secretarului de stat Anthony Blinken, care spunea, într-un interviu pentru Fareed Zakaria de la CNN că „în ceea ce privește interesele Rusiei și ale lui Putin, au eșuat deja. Au pierdut deja. Obiectivul a fost ștergerea Ucrainei de pe hartă, eliminarea independenței, a suveranității, subsumarea acesteia în Rusia. Acest lucru a eșuat cu mult timp în urmă. Acum, Ucraina este într-o luptă pentru a recupera mai mult din pămîntul pe care Rusia i-a confiscat. A fost deja luat înapoi aproximativ 50% din ceea ce a fost confiscat inițial. Acum se află într-o luptă foarte grea pentru a lua cît mai mult înapoi”.
M-am amuzat citind enumerarea eronată a obiectivelor rusești, care nu doar că au fost cu totul altele, ci au și fost atinse deja. Cît despre recuperarea a 50% din teritoriul ucrainean, asta e valabilă doar dacă crezi că intenția lui Putin a fost să ocupe toată Ucraina, fiindcă raportat la teritoriul ocupat efectiv de către Rusia, e clar că ucrainenii, din păcate pentru ei, nu au recuperat nici 5%. Cu toate acestea, eu aplaud afirmațiile lui Blinken, care încearcă să creeze în mintea oamenilor ideea că Rusia a pierdut războiul și că a eșuat în planurile sale. Le consider o pregătire a păcii, cam ca la războiul sovieto-finlandez din 1939.
Ziarul american The Washington Post susține teoria secretarui de stat și vine cu ceva în plus, spunîndu-ne că „o contabilizare a faptelor de pînă acum arată prețul sever pe care l-a plătit președintele Vladimir Putin pentru războiul din Ucraina. Furia publicului din Rusia a dat naștere la ceea ce Putin a numit «războiul armat» al renegatului Evgheni Prigojin. Cu toate acestea, Putin aparent se teme să-l pedepsească pe Prigojin și miliția sa din Grupul Wagner. (cel puțin folosesc cuvîntul „aparent” arătînd că nu sînt chiar siguri de ceea ce afirmă, probabil fiindcă s-au prins și ei de jocul celor doi ruși) Armata lui Putin deține pozițiile defensive în Ucraina, ascunzîndu-se în spatele unor zisuri. (adică ce înspăimîntați sînt de noi sînt rușii ăștia, deși ceea ce fac ei este un lucru pe care orice armată din lume, în situația lor, l-ar face) Cu toate astea, comanda și controlul armatei ruse se dezintegrează. Este o mizerie pe care Putin pare să nu o recunoască, darămite să o repare.
Rusia pregătește o nouă ofensivă majoră la est de Harkov, potrivit unui oficial ucrainean al apărării. Acest lucru ar putea perturba planurile ucrainene în sud, dar, avînd în vedere performanțele anterioare ale Rusiei, nu este probabil să modifice echilibrul războiului”.
Dacă nu aș bănui că ziariștii americani scriu lucrurile astea în mod deliberat, ca să dea senzația că rușii sînt praf și au pierdut războiul, aș crede că vor avea surprize atît din partea „renegatului” Prigojin, cum îl numesc ei, cît și din partea ofensivei ruse din zona Harkov.
În încheierea articolului, americanii de la WP scriu că: „președintele Biden a spus întotdeauna că acest război ar trebui soluționat în cele din urmă prin negocieri și, pe măsură ce Ucraina avansează, administrația ar trebui să lucreze ca să exploreze opțiunile diplomatice. Este o măsură a slăbiciunii Rusiei că unii dintre prietenii Moscovei, cum ar fi Turcia și China, par din ce în ce mai interesați de o înțelegere negociată. (atîta timp cît Rusia rămîne cu teritoriile ocupate, nu e nici o slăbiciune, zic eu) Pe măsură ce Occidentul ajută Ucraina să avanseze, ar trebui să înceapă, de asemenea, să exploreze condițiile în care ar putea fi posibilă o reglementare justă a acestui război. Ucraina va avea nevoie de garanții de securitate, dar și o Rusie radical slăbită va dori asigurări. Organizația Națiunilor Unite trebuie să fie implicată, poate cu forțe de menținere a păcii care pot stabiliza granițele după retragerea Rusiei din teritoriul ocupat”.
Faptul că se scrie și se vorbește tot mai multe despre negocieri, despre victoria Ucrainei (chiar dacă e una ireală) îmi întărește speranța că războiul se îndreaptă spre final. Partea proastă este că Europa a sărăcit ajungînd iar la cheremul americanilor și îi va fi foarte greu să-și revină la ceea ce era înainte de război. Pentru asta va avea nevoie de niște conducători loiali, care să depună toate eforturile în beneficiul ei, nu al barbarilor (barbari, în accepțiunea romanilor, erau toți cei străini de cultura și societatea lor).
NICU MARIUS MARIN,
antreprenor HORECA