Sistemele de supraveghere video, cu ajutorul cărora este posibilă urmărirea mișcării unei persoane în spațiu, înregistrarea acțiunilor sale, identificarea conexiunilor cu alte persoane etc., sînt în curs de îmbunătățire rapidă Astfel de informații pot fi acumulate, procesate, stocate în baze de date și furnizate la o anumită solicitare.

,,Ochiul atotvăzător” a apărut ca un simbol masonic, așezat pe o bancnotă de dolari, și care planează deasupra unei piramide neterminate. În general, piramida mondială a dolarului a fost construită de-a lungul deceniilor postbelice pentru a propulsa ,,ochiul atotvăzător”. După aceea, dolarul și-a pierdut valoarea. ,,Ochiul atotvăzător” ar trebui să încununeze construcția unui lagăr mondial de concentrare, unde nu vor fi necesari nici dolari, nici alte monede. La un moment dat, proiectele digitale implementate în diferite țări ar trebui să devină un proiect global unic pentru monitorizarea și controlul populației Pămîntului.

China se îndreaptă cu pași repezi către crearea unui „ochi atotvăzător“ național, în timp ce Statele Unite rămîn oarecum în urmă. Europa este încă cu un pas în spatele Americii. Mai mult decît atît: Bătrînul continent pare să nu dorească să ducă la bun sfîrșit acest proiect. 

Istoria poate fi o cauză? Este posibil ca politicienii europeni fac paralele între proiectul de astăzi al ,,ochiului atotvăzător” și lagărele de concentrare din Dachau, Auschwitz, Buchenwald? Nu știu. Însă faptul că Europa încearcă să împiedice acest control asupra Uniunii este incontestabil.

La 15 aprilie a.c. a devenit cunoscut faptul că Parlamentul European pregătește amendamente la legislația care interzice utilizarea inteligenței artificiale (AI) pentru supravegherea video în masă a persoanelor și evaluarea comportamentului social. Excepția o fac sistemele militare. Sistemele de identificare biometrică la distanță în locurile publice (de exemplu, sistemele de recunoaștere facială) pot fi implementate numai cu acordul autorităților și în limitele legii. În cadrul Consiliul European, două organisme de reglementare sînt responsabile pentru dezvoltarea sistemelor de supraveghere și recunoaștere video, a datelor biometrice și a problemelor conexe de inteligență artificială – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) și Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB). În luna iunie, acestea au publicat un raport comun asupra sistemelor biometrice alimentate de inteligența artificială, un răspuns la proiectul de lege privind inteligența artificială promulgat în aprilie de Comisia Europeană. Textul proiectului conține numeroase avertismente cu privire la riscurile pe care le poate crea utilizarea necontrolată a sistemelor de inteligență artificială. Recomandări de reglementări: începerea oricărui proiect ar trebui să fie precedat de o evaluare profundă a posibilelor riscuri; și chiar și după lansarea proiectului este necesară continuarea monitorizării riscurilor (unul dintre cele mai grave este riscul scurgerii de informații colectate și acumulate în bazele de date). Este posibilă stoparea proiectului dacă valorile riscurilor depășesc limitele stabilite.

Autoritățile de reglementare AEPD și EDPB au adoptat o poziție și mai conservatoare. Ele propun o interdicție completă a recunoașterii faciale automate în toate locurile publice – de la restaurante și magazine private, la stadioane de fotbal și gări. AEPD și EDPB solicită interzicerea oricărei utilizări a inteligenței artificiale pentru a recunoaște automat comportamentul uman în astfel de locuri. Recomandă, de asemenea, interzicerea utilizării sistemelor de inteligență artificială care utilizează biometrie pentru a împărți oamenii în grupuri în funcție de diferite criterii: sex, orientare sexuală, apartenență etnică și religioasă, orientare politică – pentru toate criteriile pentru care discriminarea împotriva unei persoane este interzisă în conformitate cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale.

Observarea comportamentului și stării emoționale a unei persoane este permisă în cazuri foarte specifice; de exemplu, în scopuri medicale, dar chiar și atunci numai cu acordul pacientului sau al rudelor sale.  

Există din ce în ce mai multe exemple despre modul în care țările din afara UE impun, de asemenea, restricții și interdicții privind identificarea persoanelor care utilizează inteligența artificială prin intermediul sistemelor de supraveghere video. În 2019, în Anglia, Ed Bridges a fost dat în judecată, și a fost susținut de grupul pentru drepturile omului Liberty. Poliția din sudul Țării Galilor, monitorizînd oamenii prin camere video, a încălcat dreptul la viață privată în conformitate cu Convenția europeană a drepturilor omului. Procesul a fost inițial respins de judecătorii de la Înalta Curte, dar Bridges a contestat decizia la Curtea de Apel, unde recursul său a fost admis. Bridges spune: „Această tehnologie de recunoaștere facială este un instrument intruziv și discriminatoriu de supraveghere în masă. De trei ani încoace, poliția din sudul Țării Galilor a folosit acest sistem împotriva a sute de mii de oameni, fără consimțămîntul nostru și adesea fără știrea noastră. Cu toții trebuie să putem folosi spațiile publice fără a fi supuși supravegherii represive”. Decizia Înaltei Curți a fost schimbată. La 11 august 2020, Curtea de Apel din Marea Britanie a decis că poliția din Țara Galilor folosea ilegal tehnologia de recunoaștere facială. Ca urmare, în prezent este interzisă utilizarea acestor tehnologii.

De la 1 ianuarie 2020, San Diego, California, a dezactivat sistemul de recunoaștere facială utilizat de aproximativ 30 de departamente guvernamentale. Decizia a venit după o lungă campanie a grupurilor pentru drepturile civile. Acesta nu este un fapt izolat. Din 2020, aceeași interdicție a intrat în vigoare și în San Francisco. La 25 iunie 2020, autoritățile din Boston, Massachusetts, au votat interzicerea utilizării sistemelor de recunoaștere facială. În statul Massachusetts, o interdicție similară este în vigoare în orașele Springfield, Cambridge, Somerville. În același timp, nu există semne de protest în China împotriva sistemului de identificare facială prin supraveghere video în aer liber. Este adevărat, conducerea RPC este hotărîtă să limiteze posibilitățile întreprinderilor private de a supraveghea clienții în scopuri comerciale.

TANO