,,Eu sînt primul primar al orașului Geoagiu născut și crescut aici!” (2)
  • 17-08-2021
  • 0 Comentarii
  • 78
  • 0

Interviu cu primarul PSD al orașului Geoagiu, domnul VASILE CĂRĂGUȚ 

 

Geo Ciolcan: Domnule primar Vasile Cărăguț, continuînd dialogul nostru ajungem la un capitol care ,,doare” și ,,arde” în mai toate localitățile din România, indiferent că este vorba de oraș sau sat – plecarea tinerilor din vatra românească, pe meleaguri străine, chiar la mii de kilometri. Dumneavoastră cum vă confruntați cu acest fenomen?

Vasile Cărăguț: În perioada 2004-2012 a fost un adevărat val de plecări, ca în mai toată Țara. Pe urmă unii s-au întors, și-au făcut miniferme pe legumicultură, pe zootehnie. Parte dintre cei întorși lucrează în turism, în stațiunea Geoagiu-Băi. V-am spus mai înainte că Primăria a venit cu propunerea de a sprijini tineretul din Geoagiu de a se reintegra în colectivitate și de a rămîne aici, acasă. Pentru realizarea acestui deziderat am  construit acel bloc de apartamente pentru tinerii între 18 și 35 de ani. Din acest punct de vedere mai avem în plan ridicarea a încă două blocuri pentru cei care lucrează la Stat, cum ar fi: Sanatoriul de pneumoftiziologie din Geoagiu, unde o parte din medici fac naveta la Deva (Geoagiu nu are personal medical pentru acoperirea tuturor secțiilor); Poliția locală (o parte din angajații Poliției fac naveta fie la Deva, fie la Orăștie); ar mai fi Baza de tratament de la Hotelul ,,Ceres”, care este în subordinea Direcției Muncii. Încercăm locuințe de serviciu pentru cei care lucrează în sistemul de Stat și vor să locuiască la Geoagiu.

Avem și pe partea socială o cerere din centrul de romi. După cum bine se cunoaște, la ei gradul de înmulțire este mai mare decît în alte zone, ceea ce creează mari probleme cu numărul mare de membri într-o familie, într-un spațiu extrem de mic de locuit. În momentul de față încercăm să identificăm un teren pe care să înălțăm un bloc de locuințe sociale pentru cartierul de romi din Geoagiu.

G.C.: Văd în biroul dumneavoastră o vitrină încărcată cu trofee culturale și sportive. Cum au ajuns ele aici? Cine sînt protagoniștii care le-au cîștigat?

V.C.: În aceste domenii avem o bogată tradiție. Activitățile culturale și sportive, centrate, în special, pe unitățile școlare, aproape că nu cunosc pauză, vacanță. Doar anul trecut, din cauza pandemiei, nu au mai putut avea loc toate competițiile și concursurile oficiale. Desigur, centrul cultural, de unde radiază toată gama de activități, este Casa de Cultură ,,Ion Budai- Deleanu”, și, chiar dacă, în prezent, clădirea respectivă se află în plin proces de reabilitare termică, asta nu înseamnă că activitatea cultural-artistică a stagnat.

G.C.: Cîteva exemple?

V.C.: Suficiente: * avem două trupe de dans modern și un ansamblu de dansuri populare, cu o activitate apreciată și cu laurii unor premii în cadrul concursurilor de gen; * în ultima duminică din iulie s-a desfășurat Ediția a V-a a Festivalului Antic AQVA SACRA GERMISARA, în parcul de lîngă Termele Romane, în colaborare cu Liceul Tehnologic ,,Alexandru Borza” și Biserica Ortodoxă Geoagiu-Băi; * avem sărbătoarea tradițională de Sfînta Maria, la Geoagiu – Băi, de foarte mulți ani, am și numit-o ,,Zilele Orașului”. La eveniment sînt așteptate 7.000-8.000 de persoane, unde vor avea loc diferite concursuri și va fi organizat un tîrg de produse specifice zonei, în fața Hotelului ,,Ceres”, de unde vizitatorii pot cumpăra tot ce le poftește inima. Duminică avem și partea religioasă – un maslu la biserica din stațiune, care are hramul ,,Sfînta Maria”, după care urmează un program artistic, discursurile oficialităților etc.; * de ziua Aviației, ca în fiecare an, și anul acesta, la Monumentul lui Aurel Vlaicu de la intrarea în satul cu același nume (fost Binținți), cu participarea reprezentanților Aviației Militare și Aviației Civile, în prezența a peste 800 de persoane, am omagiat personalitatea pionierului aviației românești, eroul Aurel Vlaicu, născut în acest sat și plecat să cucerească văzduhul în lume; * apoi, fiecare sat își are propriile sărbători, cu prezentarea vechilor obiceiuri religioase sau laice (Rusaliile, Fiii satului etc.). Important este faptul că la aceste evenimente vin fiii satului care sînt plecați și lucrează în alte localități sau în alte țări – acesta fiind prilejul de a se reuni (măcar și pentru o zi) familiile.

În sport, în frunte se află Clubul sportiv ,,Gloria Geoagiu”, cu 2 secții active, de fotbal și karate (40 de copii), cu rezultate notabile, cum ar fi, la fotbal, locurile 2 și 3, la seniori, în Liga a IV-a; apoi, avem o echipă de juniori, toți de la Colegiul Tehnologic, și două echipe de copii, pe care le vom înscrie în noul campionat. Mai avem 3-4 secții sportive care nu sînt încă active.

G.C.: Cine asigură fon­durile pentru desfă­șurarea acestor activități sportive, la un nivel competitiv?

V.C.: Toate cheltuielile, la toată gama sportului de la noi, sînt acoperite din bugetul Primăriei Geoagiu.

G.C.: Domnule primar, în activitățile sportive despre care am vorbit mai înainte, bazinul principal de recrutare și promovare a elementelor talentate cred că îl asigură unitățile școlare din localitate. Cum stați cu baza de învățămînt în Geoagiu?

V.C.: Ne putem mîndri cu principala unitate de învățămînt nu numai din Geoagiu, ci și din tot județul Hunedoara – Colegiul Tehnologic Agricol ,,Alexandru Borza”, singurul liceu cu profil agricol din județ. Liceul este organizat pe secții specifice: agricultură, silvicultură, veterinar, alimentație publică, agent protecția plantelor, operator industrie alimentară, topograf – după cum se poate constata, cei 1.100 de elevi au de unde alege. Dacă mai adăugăm și Școala profesională care pregătește mecanici agricoli, v-am descris întrega paletă de specialități și lucrări esențiale din agricultură, care își află corespondența în programa acestui colegiu de învățămînt.

Elevii își însușesc deprinderile practice în ferma proprie a școlii – ferma didactică de 15 hectare – foarte bine întreținută, care reprezintă, de fapt, modelul în ceea ce urmează să lucreze, în viitor, elevii de azi ai acestui Colegiu.

G.C.: Pentru cei mici?

V.C.: Avem 3 grădinițe, și vom mai construi; desigur, avem și învățămînt primar și gimnazial, deci, la toate formele de învățămînt la care predau și supraveghează un număr de 70 de cadre din învățămînt.

G.C.: Pentru că interviul acesta va apărea sub titulatura paginilor  intitulate ,,România de lîngă noi – România reală”, în numele acestei realități vă propun să abordăm o problemă acută, cea a pandemiei care a secerat atîtea vieți. Cum v-ați raportat dumneavoastră – ca instituție administrativă teritorială și ca societate umană – la această încercare? Ați avut probleme grave?

V.C.: Pot spune că nu am avut probleme așa de mari, deși perioada anului trecut a constituit o încercare serioasă și o adevărată provocare nemaiîntîlnită pînă atunci. Dar, am putut face față. Împreună cu Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Geoagiu, împreună cu cei de la Sănătate Publică, cu Prefectura Județului Hunedoara, am reușit să punem bazele unei colaborări reale (apropo de rubrica dumneavoastră) în acea perioadă în care veneau turiștii din Europa în România, o parte din ei fiind cazați în Geoagiu-Băi pentru perioada de 14 zile de carantină.

În rest, am avut grijă ca, în comunitatea de romi, unde sînt multe persoane defavorizate, să le asigurăm strictul necesar în perioada stării de urgență, pentru că ei, mai libertini, puteau să plece, nerespectînd legea!

G.C.: Cu vaccinarea cum v-ați descurcat?

V.C.: Împreună cu Centrul de Sănătate Publică, cu domnul director Mezei, cu domnul prefect Călin Marian, cu domnul doctor Luca, am luat hotărîrea ca cei de la Spitalul din Orăștie să organizeze un centru medical pentrru vaccinare, unde au fost vaccinate un număr de 400 de persoane, cu ambele doze. S-au mai făcut vaccinări la Spitalul Municipal din Orăștie, care asigură asistența medicală pentru locuitori din zonă. În Geoagiu, avînd un sanatoriu de recuperare medicală pe partea de TBC, acesta a fost transformat în suport COVID-19 pentru 80 de paturi din totalul de 350 cît are stabilimentul, dotîndu-l cu o stație nouă de oxigen. Împreună cu managerul, doamna Mirela Pleșa, am trecut printr-o perioadă dificilă, în primăvara lui 2020, dar n-am dezarmat. Păcat că, totuși, ne-am pierdut o parte din prieteni, care sufereau și de alte boli...

G.C.: Într-adevăr, mulți concetățeni au asistat neputincioși la pierderea unor persoane dragi. Bine că, prin măsurile adoptate, așa cum ați arătat și dumneavoastră la Geoagiu, a fost posibilă limitarea la maximum a acestor decese! În legătură directă cu sănătatea populației este și asistența medicală permanentă, în care, medicul de familie – ca mijlocitorul primar al pacientului – este considerat pionul principal al ajutorării și îndrumării unui cetățean în procesul de îngrijire a sănătății. Cum vă descurcați în acest segment al sănătății, cunoscîndu-se faptul că, peste tot, problema medicului de familie este nerezolvată?

V.C.: Da, o astfel de problemă este chiar la noi! Să vă explic. După cum știți, în orașele mici și în comune existau acele dispensare. Cam rudimentare și cu dotări insuficiente și învechite. Noi am încercat să venim cu îmbunătățiri (și de dotări, și de personal). Pînă nu demult am avut doi medici de familie și un medic stomatolog. În prezent, situația a devenit critică: medicul de familie a decedat, iar medicul stomatolog a ieșit la pensie.

G.C.: În situația descrisă, cum acoperiți necesitățile locuitorilor în ceea ce privește arondarea la un medic de familie?

V.C.: Tot încercăm să aducem un medic de familie, nu am rămas indiferenți la acest capitol. Dar, cum este criză de medici de familie la nivel național, nici județul Hunedoara nu face excepție de la aceste neajunsuri. Deocamdată funcționăm doar cu un cabinet de medicină de familie, cu 2.200 de pacienți...

G.C.: Și restul cum se descurcă? Numărul locuitorilor din Geoagiu depășește cu mult cifra de 2.200!

V.C.: O bună parte dintre aceștia, dintre cei care se pot deplasa, s-au înscris la medicii de familie din zonă: Deva, Simeria, Orăștie. Mai avem un număr de 1.500-1.600 de locuitori care nu au încă medic de familie. Eu am discutat la nivel județean, cu domnul prefect, cu cei de la Casa de Asigurări de Sănătate, pentru a se interveni în modificarea Legii care nu dă voie medicului de familie să activeze în două cabinete. Dacă ar avea voie, am găsi cu siguranță medici dornici să-și dezvolte cîștigurile, lucrînd o jumătate de zi într-un cabinet, și în cealaltă jumătate de zi în alt cabinet. Pentru a simplifica această activitate și a o operaționaliza, împreună cu Consiliul local, am hotărît înființarea unui centru medical unic, în care să fie integrată și medicina de familie. Am identificat și terenul, în zona centrală a localității, în apropiere de Primărie.

G.C.: Domnule primar Vasile Cărăguț, am tot vorbit de medicină, de pandemie, hai să schimbăm subiectul. Să abordăm și politica, pentru că sînteți primar din partea unui partid politic, deci, faceți politică și administrație. De ce credeți că, în politica actuală (lasă, că nici în perioada interbelică situația nu era mai brează!) se folosesc metode neloiale pentru a se impune unii oameni politici, cum ar fi: șantajul, atacul sub centură, scoaterea de la naftalină a unor dosare vechi și reactivarea acestora etc.?

V.C.: Domnule Geo Ciolcan, politica are dedesubturile ei, are avantaje și dezavantaje. Ca să fii implicat în politică trebuie să-ți asumi de multe ori și anumite riscuri. Cîteodată, cînd ajungi la o treaptă cînd toată lumea te laudă, în minutul doi poți ajunge pe treapta de jos, cînd aceiași oameni te înjură! Eu am trecut prin această experiență încă din 2004, cînd am fost consilier local din partea PSD, pînă în 2012, după care am fost consilier județean.

În sînul partidelor sînt diferite poluri de putere, care, în special, în preajma alegerilor, își arată colții. Cum se întîmplă acum la PNL, și cum s-a mai întîmplat în trecut și la PSD, cu debarcarea lui Adrian Năstase, a lui Mircea Geoană, a lui Liviu Dragnea.

G.C.: Acum, a cui debarcare urmează?

V.C.: Acum, de cînd este domnul Ciolacu, la PSD e liniște. Sperăm să fie o liniște bună pentru partid. Chiar acum două săptămîni am avut o întîlnire la Hațeg cu președintele partidului și cu Paul Stănescu, unde ne-au spus să avem un pic de răbdare, și PSD-ul va aborda un alt stil în activitatea sa. La PNL, în bucătăria lor interioară, vedem aceste atacuri, chiar și la nivel de județ se petrec asemenea lucruri. Unii le cred benefice, deoarece după finalizarea alegerilor grupurile se vor împăca, dar nu este așa. Rămîn dușmani, și nimic din ceea ce s-a întîmplat nu este benefic. Așa cum s-a întîmplat și la PSD, cînd, în 2016, eram primar din partea ALDE, era o foarte bună colaborare cu cei de la PSD; atunci, la nivel național, cele două partide dețineau 70 și ceva la sută, și credeam că vor merge împreună și se vor înțelege mulți ani, dar n-a fost chiar așa. După cîțiva ani de zile s-au rupt din interior. Activitățile în unele zone poate au avut de suferit, unii oameni au ieșit atunci din viața politică, chiar dacă mulți ani au dus greul politicii din România. Pe unii dintre ei nu-i mai vedem prezenți în activitatea politică.

G.C.: Pe plan local cum ați resimțit acest recul?

V.C.: Eu încă din 2016 am încercat să fac un alt stil de politică. De pildă, în campania electorală din 2016 nu am pomenit nimic negativ despre contracandidații mei. Acesta a fost atuul meu, fiind felicitat de la nivel județean pentru cea mai bună campanie electorală (fără atacuri și fără mizerie). În 2020 au fost cîteva atacuri, mai mult pe partea de administrație, de calitatea omului care candida la funcția de primar. Noi am făcut și atunci o campanie curată, și am avut de cîștigat împreună cu echipa.

G.C.: Dumneavoasră spuneți că ați procedat astfel. Dar contracandidatul dumneavoastră ce fel de campanie a făcut? A folosit mijloace murdare?

V.C.: Da, cu multe atacuri murdare! Chiar și acum, după opt luni de zile de la pierderea alegerilor de către PNL  în orașul Geoagiu, încearcă să arunce cu noroi de fiecare dată. Nu i-am văzut niciodată pe consilierii PNL să se mîndrească de faptul că Primăria a făcut proiecte de finanțare foarte bune pentru Geoagiu, care sînt în derulare, ci aduc doar critici și negativisme.

Să vă spun ce-am pățit în 2020, înainte de campania electorală, un atac la persoana primarului. Avînd Casa de cultură în renovare, cu un proiect de finanțare europeană, dar, datorită unor factori obiectivi, nu am putut decît în luna august 2019 să scoatem lucrarea la licitație, pentru aceasta cerînd acordul de prelungire a contractului care expira în noiembrie, pentru a nu pierde finanțarea. În noiembrie, constructorul a oprit lucrarea pe timp de iarnă și urma să cerem prelungirea cu patru luni. Totul a fost bine. În decembrie, ministrul de atunci al Dezvoltării și Fondurilor Europene, domnul Ștefan, ne-a semnat proiectul de prelungire a contractului (de implementare și de executare). În ianuarie-februarie am chemat constructorul și am făcut actul adițional de prelungire a contractului de executare a lucrărilor pînă în august 2020. Ne trezim în iunie anul trecut cu o adresă de la Ministerul Fondurilor Europene în care eram penalizați cu 25% pentru prelungirea contractului de executare a lucrărilor!

Așa că, în iunie anul trecut, chiar înainte de campania electorală, întreaga echipă PNL, de la Geoagiu pînă la județ, dădeau în primar și în echipa mea, arătînd ce prejudiciu am adus localității (aproape 6 miliarde de lei vechi)! Eu fiind un credincios ortodox, mă conduc după sloganul ,,Nimic fără Dumnezeu”, și Dumnezeu nu ne-a lăsat la greu. Am mers la București la șefa Fondurilor Europene de atunci, la doamna Luiza Radu, și am făcut totul pentru a nu pune în pericol bugetul local. Vă dați seama, nu puteam suporta cele șase miliarde!

G.C.: Totuși, cum ați rezolvat problema, concret? Nu v-ați împiedicat de hățișul birocrației de la București?

V.C.: Doamna în cauză ne-a spus că nu există decît varianta acțiunii în instanță, pentru a demonta acea acuzație. Dar, după ce am ajuns acasă, Dumnezeu mi-a luminat mintea. Am strîns întreaga echipă de la Primărie, inclusiv consultantul, și am reziliat contractul pe cale amiabilă cu constructorul, scăpînd astfel de acele penalități. După aceea, cu acordul celor de la Ministerul Fondurilor Europene am scos din nou la licitație lucrarea și problema s-a rezolvat, astăzi se continuă lucrările la Casa de Cultură.

G.C.: Deci, pînă la urmă, dreptatea a învins!

V.C.: Stați că nu m-am bucurat prea mult de acest succes. Dacă au văzut că am cîștigat, au venit cu altă variantă, aveau planul B. În august depusesem cererea de candidatură din partea organizației PSD a orașului Geoagiu, la funcția de primar. Atunci ei au venit cu o decizie la ordinul Prefectului de înlocuire a mea din funcție. Din 10 septembrie și pînă după alegeri, la sfîrșitul lui octombrie, am fost suspendat din funcția de primar. A venit PNL-ul, a preluat funcția de primar al orașului Geoagiu, pe motiv de schimbarea de la ALDE la PSD, agățîndu-se de o hotărîre la nivel național. Nici de data aceasta nu au cîștigat. Cetățenii, alegătorii, au înțeles să dea girul lor pentru continuitatea proiectelor începute de echipa mea. Astfel am cîștigat alegerile.

G.C.: Și cred că bine s-au orientat alegătorii dumneavoastră. Ceea ce am auzit că faceți aici, la Primărie, faceți pentru locuitorii orașului Geoagiu.

V.C.: Desigur, aveți dreptate. Avem 10-11 proiecte, pentru fiecare sat în parte, am încercat să facem cîte un proiect. Pentru fiecare categorie de cetățeni facem cîte ceva: pentru copii și tineri – grădinițe și locuințe; pentru vîrstnici – un centru special; pentru turiști, la Geoagiu-Băi – un teren de sport sintetic, pentru a aduce copiii la sport; infrastructură, apă și canalizare – mai avem doar două sate în plan (pentru satul Homorod avem proiectul tehnic depus la București, la Compania Națională de Investiții, sîntem în lista de sinteză). Este și o obligație morală a mea, deoarece mama s-a născut în satul Homorod, iar eu, în anii copilăriei, petreceam vacanțele acolo. Acum merg cu drag la rude și la prieteni.

G.C.: Iată că am ajuns de unde am plecat – de la faptul că sînteți fiul acestor locuri, consăteanul celor aproape 6.000 de locuitori ai celor 11 sate, întinse pe o suprafață totală de aproape 160 kilometri pătrați. Sînteți primarul lor, ales în două rînduri, și poate veți fi și a treia oară. Vă urez să se întîmple așa, și vă mulțumesc pentru ocazia de a prezenta cititorilor Revistei ,,România Mare” portretul unui primar și al unui oraș cu zece sate!

V.C.: Și eu vă mulțumesc!

Sfîrșit

Interviu realizat de GEO CIOLCAN

 

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite