Interviu cu primarul orașului Geoagiu, domnul VASILE CĂRĂGUȚĂ (1)

Orașul Geoagiu din județul Hunedoara pare așezat pe harta României într-o zonă în care Istoria – mărturie a mileniilor scurse – este prezentă la tot pasul, cei care vizitează localitatea fiind copleșiți de  întîlnirea cu trecutul Poporului Român metamorfozat în aura de legendă a strămoșilor noștri. Un inventar al acestor locuri în care vibrează inima Statului Dac centralizat al lui Decebal, aleatoriu și incomplet, devine martor inexorabil al bogăției cu care Istoria a hărăzit Ținutul Pădurenilor.

La Geoagiu-Băi: Drumul roman (făcea legătura între Castrul Roman de la Cigmău și Termele Romane Germisara; astăzi se mai păstrează o porțiune de 165 de metri); Termele Romane ,,Germisara” (după cercetările arheologice începute în anul 1986 s-a putut constata că izvorul termal a fost folosit de către geto-daci chiar înainte de cucerirea romană); Cascada Clocota. În împrejurimi: Cheile Madei, Cheile Glodului, Cetatea Orăștie, Cetatea Deva, Castelul Huniazilor, Sarmizegetusa Regia, Panteonul Moților de la Țebea, Cetatea Alba Iulia, Muzeul Aurului de la Brad...

Înconjurat de aceste vestigii și însemne milenare, ca-ntr-un epicentru  muzeistic, orașul Geoagiu trăiește realitatea timpului nostru atît prin moștenirea sa genetică, cît și prin transformările care încearcă să țină pasul cu mileniul III. Dincolo de ,,razele” Istoriei care-l leagă de filele scrise cu titlurile obiectivelor turistice menționate mai sus, Geoagiu este marcat de două caracteristici emblematice pentru existența sa: 1. Deși este declarat oraș, avînd statut ca atare, Geoagiu (localitate ce dă numele orașului) are în componența sa 10 sate; 2. Unul din sate, aflat la 6 km. de orașul de reședință – Geoagiu-Băi – este o stațiune balneoclimaterică, apreciată de românii (și nu numai) care au descoperit-o și au fost aici pentru o cură de tratament.

Într-un asemenea conglomerat de aspecte geografice, administrative și sociale, mi-am pus întrebarea: cum se poate descurca un primar într-o astfel de situație complexă, făcînd o paralelă cu unii edili din România, care conduc o colectivitate strînsă ca într-un pumn în cîteva sate grupate, dar nu sînt în stare să toarne doi kilometri de asfalt?

Pentru a afla răspunsul la întrebarea de mai sus, am poposit la Primăria din Geoagiu, unde l-am găsit pe actualul (și fostul) primar al acestui oraș cu 10 sate, domnul VASILE CĂRĂGUȚĂ, cu care am purtat un dialog plin de învățăminte, dialog simțit ca o conversație despre etică și morală în politică, despre implicarea edilului în dezvoltarea și gospodărirea localității ca în propria-i ogradă. La capătul cîtorva ore de discuții am înțeles cum poate un primar de oraș (cu stațiune balneoclimaterică) să coordoneze activitatea celor 10 sate, unde sapa și coasa rămîn uneltele agricole de bază, dar apa curentă și canalizarea sînt martorii confundării statutului de sat cu cel de oraș.

Geo Ciolcan: Bună ziua, domnule primar Vasile Cărăguță! Pentru ,,încălzire”, vă rog să vă prezentați succint, pentru a avea o bază de discuții clădită pe pilonii personalității dumneavoastră.

Vasile Cărăguță: Bună ziua, și mă bucur că sînteți astăzi în localul Primăriei Geoagiu, județul Hunedoara. Mă numesc Vasile Cărăguță, sînt economist de meserie, am terminat Contabilitate și Gestiune Financiară; ca primar sînt la al doilea mandat. Înainte de a fi primar am lucrat în comerț aproape 25 de ani, după care am fost director la Serviciul de Gospodărie al localității Geoagiu. Alte elemente ale biografiei mele vor reieși din această discuție.

G.C.: Spuneți că ați lucrat în domeniul comerțului aproape un sfert de veac, presupun că ajunseseți la un grad înalt de cunoaștere a domeniului și de profesionalizare, conchizînd că aveați și satisfacții în munca respectivă. Ce spiriduș v-a împins să schimbați foaia, candidînd la funcția de edil al orașului Geoagiu?

V.C.: Da, pentru cineva din afară întrebarea pare o găselniță, dar pentru cel în cauză, adică pentru mine, n-a fost decît o provocare și o ambiție: în primul rînd mi-am dorit ca această localitate, cunoscută, de altfel, în toată Țara, să vină cu un plus de prezență și de noutate, ținînd cont, mai ales, că avem și stațiunea Geoagiu – Băi și sîntem și oraș. În al doilea rînd, am știut că pot accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte în domeniile aflate în suferință, cum ar fi infrastructura și locuințele pentru tineri.

G.C.: Domnule primar, chestia asta cu proiectele o aduc mai toți primarii, ca un lait-motiv al ,,dragostei” lor pentru oraș (comună) și pentru locuitori. De ce credeți că la dumneavoastră are o încărcătură mai realistă și mai personală?

V.C.: Deși aș putea invoca mai multe atuuri în favoarea pledoariei mele, cred că unul singur le bate pe toate...

G.C.: Adică?

V.C.: Eu sînt primul primar al orașului Geoagiu – născut și crescut aici. Legătura naturală cu pămîntul, cunoașterea caracteristicilor zonei și cunoașterea și asimilarea oamenilor – iată ce am eu în genă față de toți care se dau mari patrioți...

G.C.: Poate patri... hoți?

V.C.: Da, și asta! Se dau mari patrioți pînă la urne, după aceea, cu sacii în căruță, uită și de proiecte și de oameni...

G.C.: Apropo de importanța rădăcinii de neam a unui om politic ales sau numit într-o funcție, indiferent de nivel, apreciind legătura dumneavoastră intrinsecă cu pămîntul natal fac o paranteză și vă dezvălui o întîmplare personală, petrecută în urmă cu peste 20 de ani, cînd un om politic important în acea perioadă, apreciindu-mi calitățile combative din presa scrisă, a vrut să mă propună pentru un loc de deputat în Parlamentul României. Cum însă, pe lista partidului respectiv era un loc liber doar într-un județ din Moldova, m-a propus acolo.Cu părere de rău și cu respect pentru cinstea care mi se făcea, am refuzat, motivînd că nu pot lua locul unui candidat din județul respectiv, cunoscut că a activat, ca membru de partid, la toate campaniile locale, față de mine care făceam politica partidului în presă.

Mînat ca și dumneavoastră de ideea de a întreprinde ceva concret pentru alegătorii (locuitorii) din altă zonă a Țării, de unde mă trag de loc, județ unde, din păcate, candidată era o artistă din București, fiica unui mare scriitor, am justificat refuzul meu în coordonatele de mai sus. Inițial surprins, cel care mă propusese, un Om cu O mare, și un autentic patriot, a sfîrșit prin a mă înțelege, felicitîndu-mă pentru prioritatea acordată de mine locului și pămîntului natal...

V.C.: Cine poate să-i înțeleagă mai bine pe oameni decît unul de-al lor, care s-a născut și a crescut lîngă ei, între ei? Unii dintre cei care m-au votat mă cunoșteau de la grădiniță, erau la curent cu toate fazele vieții și activității mele, deci, cînd au pus ștampila pe numele meu și pe sigla PSD, nu le-a tremurat deloc mîna!

G.C.: Pentru că ați adus vorba de vot: la alegerile de anul trecut v-ați surclasat toți contracandidații. De exemplu, față de cel de pe locul doi (reprezentantul PNL), ați avut un număr de voturi aproape dublu, diferența fiind de aproape 600 de voturi. Care credeți că a fost ,,secretul” acestei victorii categorice?

Cred că acesta a fost un atu la primul mandat. La la doilea mandat cetățenii au vrut să ofere continuitate celor 5-6 proiecte cu finanțare europeană sau cu bani de la Ministerul Dezvoltării, proiecte aflate în derulare.

G.C.: După aceste explicații care au legătură cu sociologia maselor, să abordăm un capitol concret. Vă rog să transformați în realizări unele din proiectele pe care le-ați enunțat. Cum s-au materializat ele?

G.C.: Ați amintit de mai multe ori de cifra 10, numărul satelor componente ale orașului Geoagiu. Pentru unii cred că e greu să le enumere, dar și să le gospodărească. Cum se numesc acestea?

V.C.: Dacă îți place ceea ce faci și știi că faci în beneficiul oamenilor (nu numai al celor care te-au ales), nimic nu este imposibil. Cele 10 sate, în afară de reședința Geoagiu, sînt, în ordine alfabetică: Aurel Vlaicu (fost Binținți), Băcîia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu, Renghet și Văleni.

G.C.: Așezarea orașului Geoagiu într-un perimetru sacru, încărcat de dovezi ale devenirii noastre ca Popor, ca Națiune, avînd în jur, la diferite distanțe, locuri înscrise în Panteonul Istoriei României, vă oferă un cîmp larg de acțiune turistică și culturală. În ce fel fructificați aceste posibilități?

V.C.: Bucurîndu-ne de așezarea geografică a localității Geoagiu în apropierea unor locuri cu rezonanță istorică milenară, nu am putut rămîne indiferenți la acest cadru. Din punct de vedere al turismului, Geoagiu-Băi este punctul central, acesta fiind și un pol important pentru județul Hunedoara, cît și pentru toți românii, atracția principală constituind-o apa izvoarelor mezotermale (băile termale) de pe vremea romanilor. De cîte ori se vorbește în județul Hunedoara despre turism trebuie să se spună ceva neaparat și despre Geoagiu.

Orașul Geoagiu este poziționat la estul județului Hunedoara, deci turiștii care vin din zona Sibiu, Alba Iulia, să spunem așa – centrul Țării – chiar și de la București, pot cu mare drag să se cazeze la Geoagiu-Băi, acesta avînd o capacitate de cazare de 1.500 de locuri, din 2.500 cît are județul Hunedoara în total. De aici e foarte ușor de ales: 40 de kilometri pînă la Castelul Huniazilor, 32 pînă la Cetatea de la Deva, 40 de kilometri pînă la Brad, la Muzeul Aurului, mai sînt, apoi, Țebea, Cetatea Alba Iulia. Un obiectiv important este, la doar 35-40 de kilometri, Cetatea Dacică de la Sarmizegetusa, pe care orice român, tînăr sau vîrstnic, ar trebui să o viziteze. Pentru turiștii care vor să viziteze aceste locuri minunate am achiziționat un microbuz Mercedes, cu 19 locuri (prin Ministerul Turismului), care stă la dispoziția acestora. În acest domeniu noi încercăm să dezvoltăm nu doar turismul de zi, deși acesta este benefic pentru cultura și mintea vizitatorilor, ci și așa-zisul turism de înnoptare. După o excursie de o zi și o cazare de o noapte la Geoagiu-Băi, a doua zi, un tratament cu ape termale este o binefacere pentru corpul uman.

G.C.: Știu că aveți și alte proiecte în acest domeniu, pe care, pe parcursul acestei convorbiri, le vom putea aborda. În acest moment vă propun să atacăm o problemă teoretică din care vom desprinde rezolvări punctuale în munca dumneavoastră. De pildă, dacă eu aș dori să candidez la alegeri pentru o funcție de primar, m-ați putea încuraja vorbindu-mi din experiența dumneavoastră în sensul: ce legi nescrise trebuie să guverneze activitatea unui primar?

V.C.: Eu zic, în primul rînd, dorința lui și experiența profesională și politică. De multe ori trebuie să îmbinăm politicul cu adminstrativul. Aceste legi nescrise, cum le spuneți dumneavoastră, trebuie să țină seama de relațiile cu organismele superioare. Din acest punct de vedere, trebuie să scot în evidență, în timpul mandatului meu de 5 ani, ca primar, relațiile foarte bune cu Consiliul Județean, cu Prefectura Județului Hunedoara și cu forurile de conducere de la nivel guvernamental.

G.C.: Să nu pară că vreți să vă puneți bine cu aceste foruri superioare lăudîndu-le. Aveți exemple concrete, cu rezultate benefice pentru colectivitatea din Geoagiu, a acestor relații optimizate?

V.C.: Cum să nu? Vă spun imediat. În anul 2018, cu prilejul dezbaterii  unor teme cu problemele turismului din zona de vest a României, activitate desfășurată la Hotelul ,,Germisara” din Geoagiu-Băi, am rezolvat o situație critică, la nivelul stațiunii balneoclimaterice Geoagiu, anume ridicarea temperaturii apei termale – o veche problemă care ne dădea mereu bătăi de cap.

G.C.: Cum anume? Apa termală nu vine din propriul izvor – acela de pe vremea romanilor – la o temperatură adecvată corpului uman?

G.C.: Într-adevăr, în calitate de edil al unei așezări, fie aceasta mică sau mare, primarul, în fruntea colectivului din subordine și cu ajutorul consilierilor, trebuie să găsească numitorul comun pentru a-i aduce pe toți pe același drum, ca să spun așa, de asemeni, legătura și consultarea cu organismele superioare trebuie să fie activă, de altfel, cum ne-ați demonstrat în rezolvarea problemei cu încălzirea apei termale. Apropo: la Geoagiu-Băi cine gospodărește această bogăție naturală, apele termale binefăcătoare?

V.C.: Societatea ,,Germisara” (a nu se confunda cu Hotelul ,,Germisara”) administrează apele termale, și au aceste resurse sub egida Ministerului Economiei.

G.C.: Curios lucru – dumneavoastră vă luptați pentru îmbunătățirea condițiilor de tratament, și ,,Germisara” exploatează izvoarele de apă termală! N-ar putea Primăria să administreze această bogăție naturală?

V.C.: Ați pus o întrebare foarte pertinentă. S-a încercat de mai multe ori, de mai mulți primari, să realizăm acest transfer, ar fi avut de cîștigat întrega colectivitate din Geoagiu. Deocamdată nu s-a reușit acest pas. Sperăm, în viitor...

G.C.: Ce avantaj material ați fi avut dacă ați trece exploatarea izvoarelor de ape termale în custodia Primăriei?

V.C.: Anual ar intra în bugetul local 5-6 miliarde de lei, bani din care am realiza un mare număr de obiective pentru locuitorii noștri. Alte proiecte s-ar putea naște cu un venit consistent la bugetul local și altfel ar arăta toate componentele orașului Geoagiu. Pînă atunci însă, ne luptăm să atragem fonduri europene și să gospodărim cu grijă și cu știință ceea ce avem.

G.C.: Am vorbit chiar adineauri de Geoagiu-Băi. Această stațiune, cu baze de tratament și locuri de cazare, are un specific aparte în funcționarea administrativă. Cum funcționează relația Primărie-Geoagiu-Băi?

V.C.: Este o relație foarte bună. Așa precum v-am spus, eu am lucrat 25 de ani în comerț, din 1993, de cînd am terminat școala, astfel că îi înțeleg în cele mai diverse situații. Primăria face tot ce poate pentru a ajuta unitățile – partea de administrație publică. Am venit chiar cu reduceri de 10% ale taxelor și impozitelor pe clădirile și terenurile pe care le au agenții economici din orașul Geoagiu. Avem grijă ca locurile de agrement, parcurile, să fie amenajate cu bănci, spațiile verzi să fie bine întreținute și atractive pentru vizitatori.

(va urma)

Interviu realizat de GEO CIOLCAN