Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a numit inacceptabilă scrisoarea a 103 amirali turci pensionari în apărarea Convenției de la Montreux, care reglementează trecerea navelor prin Bosfor și Dardanele. ,,Nu există militari pensionari care să nu intervină în probleme politice”, a declarat Erdogan, acuzînd armata de o tentativă de lovitură de stat.

Paisprezece amirali turci pensionari au fost arestați, iar restul sînt cercetați, după ce președintele turc a declarat că „Turcia rămîne angajată în Convenția de la Montreux privind statutul strîmtorilor și își fructifică avantajele”, reacționînd la criticile privind planurile de construire a Canalului Istanbul (un nou canal de transport maritim, care va face legătura între Marea Marmara și Marea Neagră).

Conform Convenției internaționale Montreux din 1936, Bosforul și Dardanelele sînt gratuite pentru transportul comercial, Turcia neprimind nimic din tranzitul navelor prin strîmtoare, dar fiind, de asemenea, obligată să controleze intrarea în Marea Neagră a navelor militare ale statelor neregionale, al căror tonaj nu poate depăși 45 de mii de tone și care nu pot rămîne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile. Cu alte cuvinte, Turcia nu ar trebui să permită trecerea flotei americane dacă tonajul navelor depășește normele stabilite. Ankara are dreptul să închidă Bosforul și Dardanelele numai în cazul unei amenințări de război.

În prezent, există dezbateri aprinse asupra convenției în Turcia. Pentru unii, majoritatea opoziționiști, acordul din 1936 este o garanție a suveranității țării. Pentru susținătorii lui Erdogan, Convenția de la Montreux este mai mult un acord de înrobire, precum Tratatul de la Versailles pentru Germania după primul război mondial. Dezbaterea asupra convenției s-a intensificat în Turcia în 2019, cînd autoritățile au aprobat raportul de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului și au aprobat construcția Canalul Istanbul. În același timp, Erdogan a invitat cetățenii să evalueze beneficiile și prejudiciile Convenției de la Montreux, adăugînd că tratatul nu prevede nici un drept al statului turc: „Navele se deplasează de-a lungul strîmtorilor după bunul plac, dar statul turc nu cîștigă nimic din această afacere. În cazul Canalului Istanbul, lucrurile vor sta diferit”, a promis Erdogan. Ulterior, răspunzînd la întrebările jurnaliștilor turci, el a clarificat faptul că această Convenție de la Montreux nu va afecta canalul de la Istanbul.

Recent, președintele parlamentului turc, Mustafa Shentop, a spus că președintele Erdogan se poate retrage din Convenția de la Montreux „chiar mîine”, ceea ce înseamnă că Ankara ia în considerare într-adevăr o astfel de posibilitate. Reacția tăioasă a lui Erdogan la „scrisoarea amiralilor” confirmă acest lucru. De asemenea, semnificativă este rezerva sa conform căreia Turcia va adera la Convenția de la Montreux „pînă cînd va găsi oportunități mai bune”. Cu toate acestea, dacă Turcia se retrage din Convenția de la Montreux, va avea de suportat consecințe grave. Dacă Ankara va introduce taxe, prețurile pentru anumite mărfuri vor crește imediat, întrucît aproximativ 3% din aprovizionarea mondială cu petrol trece prin strîmtoare. Toate restricțiile la trecerea navelor de război vor fi puse în discuție. Dar dacă Turcia începe să lase portavioanele americane în Marea Neagră, avînd în vedere că nici Washingtonul, nici Ankara nu recunosc Crimeea drept rusă?

Este clar că tema Convenției de la Montreux a apărut în mare parte datorită planurilor de construire a Canalului Istanbul de către Turcia. Spre deosebire de Bosfor, acest coridor maritim va fi pe deplin la dispoziția Turciei. Și este clar că navele comerciale străine vor trebui să plătească pentru a naviga pe canal. Dar navele de război? Vor fi supuse restricțiilor Convenției de la Montreux?

Arestările amiralilor arată că Erdogan va suprima dur rezistența la politicile sale, deși acest lucru poate atrage probleme politice interne pentru el. Astfel, șeful adjunct al Partidului Popular Republican (CHP) de opoziție, Engin Ozkoch, și liderul Partidului Poporului, Muharrem Ince, au condamnat în mod aspru arestarea amiralilor: „Dacă există o tentativă de lovitură de stat ne vom opune. Dar dacă amiralii nu fac declarații pe tema Convenției, atunci cine o va face? Imamul moscheii Hagia Sofia?”, a declarat principalul rival al lui Erdogan la alegerile prezidențiale din 2018. „Amiralul pensionar Cem Gurdeniz (unul dintre semnatari – n.red.) a fost reținut de poliție în locuința sa. Aceasta este o zi rușinoasă pentru Turcia”, a adăugat oficialul într-o postare pe o rețea de socializare.

Pentru a renunța la convenție, Turcia va trebui să negocieze cu o serie de țări, inclusiv Franța, Marea Britanie, Rusia, Japonia, Grecia, printre altele. Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nutrește „speranțe pentru inviolabilitatea normelor legate de libertatea de navigație prin strîmtorile Mării Negre”. Cu toate acestea, SUA și NATO au alte planuri. Rusia ar putea primi o surpriză urîtă în Marea Neagră, consideră observatorii ediției germane a Deutsche Wirtschafts Nachrichten. Recent, forțele NATO și-au extins prezența în Marea Neagră, intenționînd să creeze propria lor versiune a Flotei Mării Negre. „După toate aparențele, Turcia, din cauza interesului crescut al NATO pentru Marea Neagră, nu mai vrea să adere la Convenția de la Montreux”, spun jurnaliștii germani.

Se estimează că proiectul construcției Canalului Istanbul va dura aproximativ 10 ani. Cu toate acestea, este deja clar că lupta pentru păstrarea condițiilor Convenției de la Montreux se va intensifica.

N.K.