Efectul Rambouillet: Marine Le Pen, rivala președintelui Macron la alegerile prezidențiale
  • 26-05-2021
  • 0 Comentarii
  • 630
  • 0

Cu un an înainte de alegerile prezidențiale, ratingul liderului partidului Unității Naționale Marine Le Pen a crescut semnificativ, avînd șanse reale de a deveni președintele celei de-a cincea republici în 2022. Un sondaj efectuat la sfîrșitul lunii aprilie, după asasinarea unui ofițer de poliție tunisian în vîrstă de 36 de ani, în suburbia pariziană Rambouillet, a arătat că ratingul lui Marine Le Pen a crescut imediat cu 8%, atingînd astfel pragul de 35%. Popularitatea președintelui Macron este, de asemenea, de aproximativ 35%.

Ziarul Le Figaro a numit saltul ratingului principalului rival al președintelui „efectul Rambouillet”, menționînd că ratingul lui Le Pen a crescut în toate grupurile sociale: printre susținătorii extremei stîngi –  25%, stînga – 19 %, dreapta – 35%, iar în rîndul celor care nu erau hotărîți – 3%. Există o mare simpatie pentru liderul „Asociației Naționale” în rîndul militarilor și poliției. Un sondaj publicat de Centrul de Cercetări Politice Cevipof a arătat că în primul tur al alegerilor prezidențiale, 44% dintre polițiști și militari ar vota pentru Le Pen, în al doilea tur 60% ar vota împotriva președintelui Emmanuel Macron. În rîndul poliției, sprijinul acordat lui Marine Le Pen ajunge la 74%. 48% dintre polițiști spun că Le Pen „înțelege problemele oamenilor din sistem”, în timp ce doar 13% pot afirma acest lucru despre Macron. Un astfel de sprijin pentru Le Pen în cadrul forțelor de securitate este de înțeles. Anul trecut, 8.719 ofițeri de poliție francezi au fost răniți, 11 fiind uciși. În fiecare oră, în Franța, un ofițer de poliție este atacat în timpul serviciului. Muncitorii din ambulanță și pompierii sînt, de asemenea, atacați în mod regulat atunci cînd încearcă să intre în „zonele islamiste” ale orașelor.

Pe 11 martie, la postul de televiziune BFM TV, Marine Le Pen a anunțat că, dacă va cîștiga alegerile prezidențiale, va forma un guvern de unitate națională cu participarea tutu­ror forțelor politice. Aceasta consideră că actualul guvern „a întrunit cele mai rele caracteristici ale dreptei și cele mai rele caracteristici ale stîngii”. Nuc­leul electoral al candidatei rămîne intact, fiind format din oameni aparținînd clasei de mijloc inferioare, care tră­iesc în orașe mici și nu pot să se adapteze la procesele de globalizare, muncitori cu calificare redusă, șomeri, pentru care migranții sînt concurenți direcți pe piața muncii.

La alegerile prezidențiale din 2017, una dintre greșelile lui Le Pen a fost campania ei pentru întoarcerea la franc. Astăzi, după cum a declarat vicepreședintele Asociației Naționale, Jordan Bardella, „problema părăsirii monedei euro nu mai este pe ordinea de zi”. În luna martie, la BFM TV, Le Pen a subliniat că nu vrea ca Franța să părăsească Uniunea Europeană, ci să o schimbe în bine, acordînd puteri statelor membre naționale ale UE. Marine Le Pen își construiește programul în jurul ideii de „localism” – prioritatea intereselor Franței provinciale și rurale, a afacerilor locale și a identității culturale a regiunilor. Această platformă electorală a fost un răspuns la performanțele „vestelor galbene”. O secțiune extinsă de mediu a apărut în programul lui Le Pen, în special o chemare la conservarea energiei nucleare franceze.

Potrivit politologului Benjamin Morel, „Marine Le Pen a reușit să stîrnească electoratul social-democrat”. Din ce în ce mai mulți alegători de stînga, susținători ai „Franței necucerite”, precum și socialiști și ecologiști intenționează nu neapărat să o voteze pe Marine Le Pen, ci mai degrabă refuză să voteze cu Macron dacă aceștia vor fi din nou contracandidați. Susținătorii republicanilor de centru-dreapta pot, de asemenea, să o prefere pe Le Pen în turul al doilea al alegerilor, scrie Le Figaro.

Fundația Jean Jaurès, într-un amplu raport analitic, a formulat ca o condiție pentru victoria lui Le Pen în 2022 divizarea așa-numitului Front Republican – unirea partidelor de stînga și de dreapta în timpul alegerilor împotriva susținătorilor Le Pen, care sînt reprezentați de oponenți ai sistemului republican. Coaliții similare s-au format în timpul celei de-a treia republici. Experții de la Fundația Jean Jaurès laudă strategia electorală flexibilă a echipei lui Marine Le Pen. „În 2017, a primit o treime din voturi în turul doi, în ciuda unei campanii eșuate”, notează Fundația într-un raport. ,,Cu puțin peste un an înainte de următoarele alegeri prezidențiale, vedem victoria finală a lui Marine Le Pen ca o oportunitate semnificativă”. Posibilitatea victoriei la alegerile prezidențiale din 2022 a fost recunoscută și de actualul ministru al Finanțelor și Economiei din Franța, Bruno Le Maire. Într-un interviu pentru BFM TV, a  declarat: „Alegerea lui Le Pen este, după cum știe toată lumea, o oportunitate politică. Învingeți cu idei, credințe, rezultate”. Cu toate acestea, timpul trece repede. „Criza sănătății este, fără îndoială, cel mai mare șoc pe care l-a cunoscut țara noastră de la războiul din Algeria: 82.000 de decese, naufragiu economic și social, distrugerea multor categorii profesionale, distrugerea libertăților, în special a libertății de circulație”,  scrie editorialistul Le Figaro, Maxim Tandonne.

Le Pen este, de asemenea, avantajată de faptul că 70% dintre francezi nu au găsit în Franța lui Macron potențialul de a rezolva problemele de mediu, de a lupta împotriva șomajului și de a redresa rapid economia și 80% se îndoiesc de efectul pozitiv al acestui plan. Campania de vaccinare a fost considerată prea lungă de 75% dintre respondenți (începînd din februarie 2021). Neîncrederea majorității francezilor în guvernul lui Macron, „efectul Rambouillet” și strategia competentă a lui Marine Le Pen îi sporesc șansele acesteia de a cîștiga alegerile în 2022.

N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite