
- 22-08-2023
- 0 Comentarii
- 224
- 1
* Donald Trump a confirmat că nu va lua parte la dezbaterile prezidențiale republicane cu rivalii săi din cursa pentru Casa Albă. Fostul președinte a spus că un ultim sondaj îl arată cu numere „legendare” înaintea celorlalți aspiranți ai partidului pentru Casa Albă. „Publicul știe cine sînt și ce președinție de succes am avut”, a scris Trump, în vîrstă de 77 de ani, într-o postare pe rețelele de socializare, scrie BBC. Prima dezbatere la alegerile prezidențiale republicane va avea loc pe 23 august. A doua dezbatere poate urma a doua zi. În lunile următoare sînt așteptate încă cel puțin două dezbateri. Votul în alegerile primare republicane începe în statul Iowa, pe 15 ianuarie 2024, dar este posibil să aibă loc mai multe dezbateri pentru a ajuta la dezbinarea terenului. Sondajele recente au arătat în mod constant că Trump – care se confruntă cu o serie de acuzații penale – este în prezent liderul pentru nominalizarea republicană. Într-o postare de duminică pe platforma sa Truth Social, Trump a scris: „Noul sondaj CBS, care abia a apărut, mă arată conducînd clasamentul cu numere «legendare»”. El a adăugat că acei cîțiva adversari pe care îi are – printre care guvernatorul Floridei, Ron DeSantis – au rămas cu mult în urmă. * Pe lista temelor care tensionează relația dintre Washington și Paris s-a mai adăugat un subiect, după lovitura de stat militară din Niger, o fostă colonie a Franței în Africa de Vest. Cele două țări au o alianță puternică, împărtășesc aceleași valori și se află pe poziții comune în cazuri fierbinți, cum ar fi agresiunea Rusiei în Ucraina. Dezacordurile privesc parteneriatul SUA-Marea Britanie-Australia și relația cu China, în plan geo-strategic, iar în plan economic legea de reducere a inflației (IRA) promovată de administrația Biden, care ar putea determina mari companii să părăsească Uniunea Europeană. După ce o juntă militară l-a arestat pe președintele Nigerului, Mohamed Bazoum, și a luat puterea la Niamey, SUA și Franța s-au găsit din nou pe poziții divergente. Potrivit publicației americane Politico, Hexagonul are interese mai mari legate de Niger decît Statele Unite. Este o înfrîngere strategică și cu impact psihologic pentru Franța, au spus foști diplomați americani pentru Politico. „Dacă Nigerul va cădea, nu doar politica Franței în Africa va fi dărîmată, ci întreaga politică a Europei în Africa, deoarece această situație va oferi teroriştilor frîu liber în regiune, cu impact profund asupra rutelor de migrație către Europa”, a spus Michèle Peyron, membru al partidului Renew. * Cristian Stîncau, directorul „My Romania Community”, un ONG din Marea Britanie, a explicat cum s-ar rezolva problema întoarcerii românilor din diaspora acasă, dar şi ce ar însemna pentru România să intre în Schengen. „În primul rînd, să reuşim să intrăm în Schengen. Asta înseamnă să ne dezbrăcăm de toate discriminările, de toate naţionalismele, pentru că nu pot trăi trei vecini în aceeaşi scară, dacă doi vor să nu iasă din casa lor. În al doilea rînd, sistemul de educaţie. Noi, cei care trăim în străinătate, sîntem un produs al perioadei post-comuniste. Am făcut şcoală, care numai şcoală nu era. În afară de asta, mai vorbim şi de aducerea la zi a legislaţiei. Sînt unităţi în România care funcţionează pe legislaţie şi regulamente interne din 1985 în unele cazuri. Nu mai putem continua aşa, pentru că ne izolăm singuri“, a declarat acesta în cadrul dezbaterii despre migrație: „Cum acționează autoritățile locale pentru readucerea românilor acasă?“, organizată de DC MEDIA GROUP. * Cancelarul Austriei are o vendetă personală – nu vrea România în Schengen deși recunoaște că 90% din migranții ilegali vin din Ungaria. Pe de altă parte, Nehammer a lăudat Bulgaria, țara vecină României, pentru progresele făcute în ceea ce privește migrația ilegală. Declarațiile vin în contextul în care Austria este zguduită la rîndul său de un mare scandal de corupție. Fostul cancelar Sebastian Kurz a fost pus sub acuzare pentru corupție și mărturie falsă în fața parlamentului. Dacă va fi găsit vinovat, fostul lider austriac riscă pînă la trei ani de închisoare. Austria se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Subiectul s-a aflat pe agenda discuţiilor din timpul întîlnirii de vineri, dintre cancelarul austriac, Karl Nehammer, şi omologul său german, Olaf Scholz. * Administraţia Biden intenţionează să îi îndemne pe toţi americanii să mai facă un vaccin împotriva coronavirusului în această toamnă, pentru a contracara un nou val de infecţii, a declarat duminică un oficial de la Casa Albă, potrivit Reuters. Joi, Moderna (MRNA.O) a anunţat că datele iniţiale au arătat că vaccinul său actualizat COVID-19 este eficient împotriva subvariantelor „Eris” şi „Fornax” la om. În aşteptarea aprobării din partea autorităţilor de reglementare în domeniul sănătăţii din Statele Unite şi Europa, companiile se aşteaptă ca vaccinurile actualizate să fie disponibile în următoarele săptămîni pentru sezonul de vaccinare de toamnă. „Îi vom încuraja pe toţi americanii să îşi facă aceste vaccinuri de rapel, pe lîngă vaccinurile împotriva gripei şi a RSV”, a declarat oficialul. * România mai are puțin peste un an la dispoziție ca să aplice o directivă europeană privind „salariul minim decent”. Într-o țară cu unele dintre cele mai mici salarii din UE, unde aproape jumătate din angajați cîștigă un salariu minim sau puțin peste acest nivel și unde premierul vorbește despre cum românii sînt „sclavii moderni ai Europei”, poate apărea așteptarea ca salariile să se apropie semnificativ de vestul Europei. Directiva europeană privind salariul minim adecvat nu obligă România să crească salariul minim la un nivel predefinit și nici nu urmărește echivalarea veniturilor între Est și Vest – ar fi imposibil. Ce cere executivul UE e ca metoda prin care se stabilește salariul minim în fiecare țară să ia mai bine în considerare atît bunăstarea populației, dar și nivelul de productivitate al economiei. În principiu, noua legislație are potențialul de a crește nivelul de trai general al populației. Totuși, schimbările de fațadă nu vor aduce nici bunăstare, dar nici nu vor contribui la o dezvoltare economică sustenabilă. * Elevii ruși au un nou manual de istorie, special conceput pentru a corespunde politicilor naționaliste ale lui Vladimir Putin, scrie El Pais. Manualul, care va fi folosit din septembrie de elevii ruși din ultimul an de liceu, rescrie o bună parte din istoria lumii din 1945 și pînă în prezent. Putin, care își justifică politicile prin propria lui interpretare a istoriei, și-a exprimat în mod repetat dorința de a introduce un singur manual de istorie „cu o concepție unitară” și bazată pe „evaluarea oficială” a Kremlinului. Versiunea completă a manualului a apărut deja pe internet. Occidentul este descris ca un mediu răuvoitor și invidios care săvîrșit și s-a bucurat de nenorocirile Uniunii Sovietice, inclusiv colapsul statului sovietic. Manualul cuprinde și războiul în desfășurare declanșat de Putin în Ucraina, desemnat prin denumirea oficială de „operațiune militară specială”. „Cel mai important eveniment din istoria contemporană este incorporarea, sau mai corect, întoarcerea tărîmurilor noastre istorice în Federația Rusă”, se menționează în text. În căutarea unor argumente conform cărora Ucraina ar face parte din Rusia, autorii manualului invocă evenimente petrecute cu sute de ani în urmă. Printre ilustrațiile incluse se numără o hartă oficială a Rusiei din 2023 în care sînt granițele țării au fost extinse pentru a cuprinde teritorii ucrainene anexate de Putin din 2014 și pînă în prezent, inclusiv cele pe care rușii nici măcar nu le controlează în prezent. „Rusia este o țară de eroi”, scrie în manual, unde se menționează că curajul și faptul că rușii sînt mereu pregătiți să își dea viața pentru patrie au fost dintotdeauna calități care s-au regăsit în rîndul cetățenilor săi. Spre deosebire de Gorbaciov, descris în text cu animozitate de autorii manualului care scriu că el a distrus statul și a provocat haos în economie și societate, Stalin este tratat cu respect. Atrocitățile comise în timpul regimului său pălesc în ochii autorilor manualului în comparație cu reușitele sale. ,,Nu există nici o cale rațională către o victorie militară pentru Ucraina. Cu cît mai mult timp Kievul și Washingtonul ignoră această realitate dureroasă, cu atît mai mari vor fi pagubele care vor fi provocate inutil poporului ucrainean”. Sînt afirmațiile lui Daniel L. Davis, fost locotenent-colonel în armata americană, care a fost trimis de patru ori în zone de luptă. Referitor la speranțele pe care oficialii de la Kiev și le pun în achiziționarea de echipamente militare occidentale de înaltă calitate, impresia unor analiști, susține acesta, este că, odată ce armata ucraineană va deține un anumit număr de arme moderne și o parte suficientă din forțele sale va urma instrucție avansată de pregătire NATO, va fi capabilă să egaleze și apoi să învingă Rusia. Fostul ofițer în armata americană susține că aceste convingeri expun o lipsă de înțelegere a modului în care se poartă și se cîștigă războaiele: ,,Rusia nu a lansat pe frontul ucrainean nici o armă de elită din arsenalul său, precum avioanele de luptă de ultimă generație. Nu are de ce să o facă, de vreme de acest război devine unul de tranșee, fortificații și sute de kilometri de mine amplasate. În acest context, rolul luptătorilor F-16 poate să devină inutil. Problema nu mai este legată de echipamente. Nici măcar nu mai este vorba de pregătire, fie ea bună sau rea. Cea mai importantă componentă a potențialului armatei ucrainene de a purta un război este resursa umană”. Potrivit unor scurgeri de informații americane, pînă în aprilie, armata Ucrainei a pierdut aproximativ 130.000 de morți și răniți. Numărul a crescut probabil vertiginos de la lansarea ofensivei din 5 iunie. Deosebit de dăunătoare a fost pierderea celor mai experimentate trupe ale sale, antrenate de NATO.
* Cele mai recente statistici ale Eurostat arată o prăbușire vizibilă a economiei statelor UE. Comparînd al doilea trimestru din 2023 cu primul trimestru din 2023, dintre statele membre pentru care sînt disponibile date, cele mai mari creșteri ale declarațiilor de faliment au fost observate în Ungaria (+40,8%), Letonia (+24,8 %) și Estonia (+24,6%). Cele mai mari scăderi ale numărului de declarații de faliment au fost înregistrate în Cipru (-48,5%), Croația (-23,6%)
și Danemarca (-15,9%). Potrivit Eurostat, în toate sectoarele economiei din UE s-a înregistrat o scădere a declarațiilor de faliment în primele două trimestre ale anului 2020, datorată însă sprijinului financiar extraordinar oferit de guverne în primele luni de pandemie. Apoi, din primul trimestru al anului 2022 pînă în al doilea trimestru al anului 2023, declarațiile de faliment au fost în general pe un trend ascendent în toate sectoarele economiei. În primul trimestru al anului 2023, declarațiile de faliment au crescut în toate sectoarele, cu excepția serviciilor de cazare și alimentație și transport. În al doilea trimestru al anului 2023, numărul declarațiilor de faliment a crescut în toate sectoarele, iar cele mai mari creșteri s-au observat în serviciile de cazare și alimentație și transport. În România, comparativ cu trimestrul anterior, cea mai mare creștere a numărului de falimente a fost raportată în primul trimestru al anului 2021. Următoarea creștere majoră a avut loc în trimestrul IV al anului 2022, de 44,1%, iar în primele două trimestre ale acestui an creșterile au fost de 0,8%, respectiv de 0,5%. * Autoritățile Republicii Moldova au interzis intrarea lui Goran Bregović și trupei sale pe teritoriul Republicii Moldova, deși aceștia aterizaseră deja pe Aeroportul din Chișinău, informează DCnews.ro. Artiștii urmau să cînte la Festivalul de muzică Gustar, la care au fost invitate și alte trupe, precum Misha Grossu Band, Moonlight Breakfast, Vali Boghean Band și cîștigătorii Eurovision 2022 – Kalush Orchestra, din Ucraina. Însuși Goran Bregović a transmis un mesaj, acesta declarîndu-se „dezamăgit” de faptul că nu i s-a permis intrarea în Republica Moldova. Goran Bregović a susţinut în mod deschis ocuparea Crimeii, în 2014, dar şi invadarea Ucrainei de către Rusia. Acesta are interdicţia de a intra în Ucraina şi Polonia.
R.M.
-2.6 C