
- 20-01-2020
- 0 Comentarii
- 387
- 2
Grupul de Investigații Politice condus de Mugur Ciuvică a prezentat, ca din întîmplare, situația unuia dintre cei mai puternici și controversați oameni de afaceri români, Nelu Iordache – ,,îmbogățit din contracte cu bani publici”, acum inculpat în 6 procese penale, ,,cu prejudicii totale de peste 275 milioane euro”.
Dosarele au intrat în lucru acum cîțiva ani, mai
precis începînd cu 2012, într-unul dintre ele Iordache fiind deja condamnat, la
fond, la 6 ani și 3 luni de închisoare, precizează GIP. Mugur Ciuvică dă
detalii despre toate aceste dosare pe pagina Grupului – dar pe noi ne
interesează două aspecte: primul - multitudinea domeniilor în care Iordache
(direct sau prin firme) este suspectat/anchetat/acuzat de activitate
infracțională; al doilea – dosarul în care a fost (și este?) implicat și
Ludovic Orban. Aceste două aspecte mai scot în evidență un altul, al treilea,
pe care doctorul Ciuvică nu îl punctează: alegerea făcută de ministrul
(Transporturilor) Orban, de a colabora cu un personaj de tip Nelu Iordache.
Deci, pe scurt, Nelu Iordache a fost trimis în judecată în 6 dosare de
corupție: dosar privind fraude cu fondurile europene alocate pentru construcţia
Autostrăzii Nădlac – Arad, prejudiciul stabilit de DNA fiind de circa 260
milioane euro; dare de mită; prejudiciu la Poșta Română de 3.395.286 euro;
evaziune fiscală, fiind acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu circa 5,1
milioane de euro; dosar de evaziune fiscală pentru o pagubă de 2,1 milioane de
euro la bugetul de stat; dosarul Șoselei Transalpina, cu un prejudiciul
stabilit de DNA de 4,7 milioane de euro.
Cum s-ar spune – iată omul! Omul cu care a ales să
lucreze în condiții speciale ministrul Ludovic Orban, cel care, pe atunci, o
respingea vehement pe Laura Codruța Kövesi!
Ponta: ,,Cel mai mare tun a fost dat împreună cu
Ludovic Orban”
Ei bine, acest ultim dosar,
Transalpina, a început în mai 2014, și în el este vizat și ministrul Orban. Să
precizăm că Nelu Iordache și Ludovic Orban au fost achitați în primă instanță
de Tribunalul București, dar recursul declarat de DNA se judecă la Curtea de
Apel – și se judecă de foarte mult timp. De ciudat de mult timp! ,,Cel mai mare tun al celui de la Romstrade, Iordache,
a fost dat împreună cu Ludovic Orban (…) 270 de milioane de euro din buget, nu
din fonduri europene, pentru o lucrare, Transalpina, dar care nu a fost
niciodată finalizată”, declara, în august 2014, premierul Victor Ponta. Iată
însă cîteva detalii semnificative ale acestui dosar, care par să justifice
exclamația fostului premier Ponta. În aprilie 2008, Compania de Autostrăzi a
scos la licitaţie proiectul pentru modernizarea Transalpina, iar Romstrade,
firma lui Nelu Iordache, a cîştigat contractul în valoare de 345,4 milioane de
euro. Dar ce avantaj a avut cîștigătorul? CNADNR a ales metoda creditului
furnizor – deci constructorul obține banii de lucrare dintr-un împrumut bancar,
execută lucrările, iar ulterior statul le decontează. Corpul de Control al
Guvernului Ponta susţine că tocmai utilizarea acestui „credit-furnizor“ ar fi
fost un paravan pentru ca statul să fie prejudiciat cu peste 300 milioane lei.
Întrebat de Digi24 în 2015, Ludovic Orban nu-și mai
aduce aminte de modul în care a fost aleasă această procedură… deși a fost „perla
mandatului” său de ministru. ,,Au trecut ani buni de atunci… S-a discutat de
posibilitatea finanţării de către companie, fie din bugetul companiei, fie
printr-un alt sistem care să implice compania şi nu bugetul de stat”, a
declarat Orban, omițînd că, în final, tot statul plătea. Mai mult, ,,fostul
ministru spune că acest tip de finanţare a fost utilizat destul de des”,
consemnează Digi24, care precizează: ,,Totuşi, nu-şi aminteşte un proiect
similar”, iar inspectorii guvernamentali ,,spun că Transalpina a fost singura
şosea reabilitată prin sistemul credit-furnizor”.
Reporterul întreabă: ,,În mandatul dumneavoastră au
mai fost contracte aşa mari făcute pe credit-furnizor?”. Ludovic Orban
răspunde: ,,Nu, nu cred că au mai fost contracte pe credit-furnizor”. Deci,
clar, Nelu Iordache, cel cu cartea de vizită prezentată anterior – și despre
care se vorbeau în ,,piață” multe – a fost excepția aleasă de Orban. Deși Orban
contestă că el ar fi decis… ,,Nu am fost implicat în nici un fel în derularea
licitaţiei, în negocierile care au avut loc pentru semnarea contractului”, se
jură Orban.
Interesant – deci ministrul nu a avut un rol în
,,derularea licitaţiei”… dar în stabilirea condițiilor și criteriilor
licitației o fi avut? Veți citi mai jos că Orban, aflat în ultimul an de mandat
(2008), ,,intuia” ceva. Atenție la ce spunea Corpul de Control al Guvernului
Ponta: ,,Ludovic Orban a promovat în Executiv o hotărîre care avea ca scop
finanţarea de la buget a acestui proiect”. Dar, arată sursa citată, ,,actul normativ
n-a avut însă avizul specialiştilor Ministerului Economiei şi Finanţelor”. Și
atunci, dacă Orban nu a avut un rol – atunci de ce liberalii declară mîndri că
lui i se datorează reabilitarea anchetată de DNA? ,,Eu îl cunosc pe Orban care
a ajutat foarte mult Gorjul. Dacă nu era el, noi nu realizam Transalpina. La
rugămintea mea, mergînd cu Leuștean, care era șef la Secția Drumuri, a fost de
acord să refacă drumul romanilor, să-l înceapă la noi și să-l ducă pînă în
Alba”, a declarat în 2019 fostul baron liberal de Gorj, Dan Ilie Morega,
personaj important și în activul PCR Gorj (pînă în 1989, desigur). Deci, Orban
a avut un rol decisiv, spun liberalii. Și nu numai ei.
De exemplu, ProTv titra ,,Cine a dat o «gaură» de 388
de milioane de lei pe Transalpina. Doi foști miniștri PNL vor fi reclamați la
DNA”. Postul TV transmitea, referitor la caz și la necaz, adică la dosarul
făcut în baza raportului Corpului de Control al premierului, că ar fi vorba de
,,Hotărîri de Guvern ilegale”. ,,Ministrul Orban ar fi cerut însă adoptarea în
regim de urgență a Hotărîrii de Guvern privind contractul de modernizare a
«Transalpina» (HG 1.141/2008), deși nu avea avizul obligatoriu al Ministerului
Economiei și Finanțelor”, transmitea ProTv în 2015.
Adică Orban a făcut tot ce a putut ca lucrarea să
demareze – în condițiile în care, în mod normal și istoric, o asemenea
licitație nu se încheie decît după contestații, blocaje etc. Orban era în
ultimul an de mandat ca ministru… teoretic și în virtutea ,,tradițiilor”
românești, NU avea cum să prindă finalizarea licitației și începerea
lucrărilor. Doar dacă… știa mai multe despre licitație! Sau îl învățase un tip
,,șmecher”, gen Nelu Iordache.
Totuși, de ce s-a apucat Orban de lucrarea – altfel
frumoasă, spectaculoasă? Iată cîteva date din Raportul Curții de Conturi, din
capitolul 2.5.1 ,,Referitor la prioritatea obiectivului”:
- ,,Nu au existat suficiente elemente credibile, reale
şi fundamentate care să justifice demararea obiectivului de investiții”.
- ,,După ce opţiunea a fost făcută, derularea
investiţiei a cumulat în practică, în mod inexplicabil, aproape toate tipurile
de vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constate de audit în
activitatea specifică a companiei”.
- ,,Transalpina nu se regăseşte printre obiectivele
naţionale prioritare, reglementate prin Legislaţia primară (OG 16/1999/ LG
nr.1/2002, LG 203/2003 şi LG 363/2006), fiind
o iniţiativă a conducerii MTI şi a celei a CNADNR, din anul 2008“.
- ,,Iniţierea şi aprobarea proiectului au fost făcute
în condiţiile în care numeroase obiective cuprinse în programele şi proiectele
prioritare şi de interes public naţional şi în programele anuale de investiţii
ale companiei nu fuseseră demarate (…), în majoritatea cazurilor motivaţia
fiind aceeaşi, adică insuficienţa surselor de finanțare”.
- ,,Necesitatea proiectului de investiţii nu a fost în
mod real fundamentată, din punctul de vedere al importanţei, al economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii activităţii”.
Și multe altele… ,,Floare” a presei ,,pro-europene”
și pro-Iohannis, revista ,,22”, titra în 2015, sub semnătura lui Sorin Ioniță:
,,Transalpina se întoarce: prostie pură sau crimă cu premeditare?”. Ioniță
numește Transalpina ,,drumul inutil şi exorbitant de scump care suie în Parîng
la 2150 metri şi coboară apoi în Valea Lotrului, in the middle of nowhere,
cum se zice”. ,,Nu de alta, dar cazul pare că va exploda zilele astea în freza
unor liberali ca Orban şi Vosganian, care au făcut presiuni ca miniştri pentru
aprobarea acestui proiect absurd”, scria Sorin Ioniță în revista ,,22”. Sigur
că nu putem fi de acord cu inepția antinațională a lui Ioniță că Transalpina ar
fi un ,,drum inutil”, dar iată că decizia investiției – făcută mai ales în
,,contextul” Nelu Iordache – ridică semne de uimire și revoltă chiar din zona
#REZIST!
În final, să publicăm și reacția lui Ludovic Orban la
faptul că dosarul l-ar mai viza și pe el: ,,Nu am fost citat, nu am fost citat
nici de instanţă la redeschiderea dosarului, pentru că, dacă ar fi avut vreo
legătură cu mine, obligaţia instanţei era să mă citeze. (...) Ca atare, nu am
absolut nici un fel de legătură”. Chiar așa să fie? Păi toate datele spun
altceva – iar faptul că dosarul încă se află în instanță… spune și mai multe.
Închei cu o întrebare: oare demisia lui Orban va fi de bunăvoie – sau se va
repeta faza de la (candidatura la) primărie?
DRAGOȘ DUMITRIU
-2.7 C