● Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că România este, în prezent, un producător important de hidrocarburi în Europa şi se intenţionează ca acest rol să fie dezvoltat cu rezervele de gaz descoperite în Marea Neagră, transmite Agerpres. „Gazul natural rămîne un element critic comple­mentar în sprijinul procesului de decarbonizare. În cadrul Uniunii Europene, România a militat activ pentru includerea gazului natural şi a energiei nucleare în taxonomia verde, ca tehnologii esenţiale în procesul de tranziţie spre o economie fără carbon. Din acest motiv, noi vedem o utilizare predictibilă şi pe termen lung a gazului natural în economia UE. România este în momentul de faţă un producător important de hidrocarburi în Europa, un rol pe care intenţionăm să îl dezvoltăm cu rezervele de gaz deja descoperite în Marea Neagră. În plus, volume adiţionale substanţiale vor deveni disponibile în 2026-2027. România va putea să contribuie în continuare la securitatea energetică şi rezilienţa din Europa”, a spus Iohannis la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, deschisă împreună cu omologul azer, Ilham Aliyev. ● Evenimentul central al anului 2023 ar putea fi o vizită efectuată, în această primăvară, de președintele chinez Xi Jinping la Moscova, în vederea unei întrevederi cu Vladimir Putin. „Prin eforturi comune în anul viitor, Rusia și China vor putea să consolideze și să avanseze relațiile bilaterale interstatale. După cum se știe, președintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe liderul chinez Xi Jinping într-o vizită guvernamentală în primăvară. Continuăm cu înțelegerea că acesta va fi evenimentul central pentru relația bilaterală din 2023”, a spus Ministerul rus de Externe, într-un comunicat. Întîlnirea, care ar fi a doua dintre Xi și Putin de la începutul războiului din Ucraina, ar putea semnala o adîncire a legăturilor dintre cele două state. Între timp, guvernul chinez nu a confirmat încă vizita. Într-o declarație pentru RIA News, o agenție de presă de stat rusă, Mao Ning, purtătorul de cuvînt al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei, a declarat: „China și Rusia mențin o cooperare strînsă la diferite niveluri pentru a promova dezvoltarea relațiilor bilaterale și pentru a contribui la sprijinirea păcii și dezvoltării în întreaga lume”. Time a contactat ministerele de Externe din China și Rusia pentru comentarii suplimentare, dar nu a primit încă un răspuns. ● Patriarhul Rusiei, Kirill, un susţinător apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, ar fi lucrat în beneficiul serviciilor de informaţii ruseşti în cursul unui sejur în Elveţia în anii ʼ70 ai secolului trecut, dezvăluie două publicaţii elveţiene, citînd arhive declasificate, potrivit AFP. Potrivit publicaţiilor Le Matin Dimanche şi Sonntagszeitung, fişa întocmită de poliţia federală pe numele celui care astăzi este liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe ruse confirmă că „monseniorul Kirill”, aşa cum este numit în acest document, face parte din KGB, serviciul de informaţii externe al Uniunii Sovietice, în acea perioadă. De fapt, doar Directoratul 1 al KGB era însărcinat cu „afacerile externe de spionaj în perioada URSS”. Cele două media au putut consulta fişa respectivă la arhivele federale elveţiene. La începutul anilor ʼ70, Patriarhul – care susţine în prezent cu fervoarea invazia Rusiei în Ucraina – trăia la Geneva, unde reprezenta oficial Patriarhia Moscovei pe lângă Consiliul Ecumenic al Bisericilor (COE). Misiunea lui Kirill, cu numele de cod „Mihailov”, era de a influenţa acest consiliu, infiltrat de KGB în anii ʼ70 şi ʼ80. ● Preşedintele ales al Cehiei, Petr Pavel, fost general NATO, a declarat joi, într-un interviu acordat France Presse, că nu ar trebui să existe „nici o limită” pentru ajutorul militar occidental acordat Ucrainei, care se confruntă de aproape un an cu o invazie pe scară largă din partea Rusiei, şi a îndemnat aliaţii să dea dovadă de mai mult curaj. În acest interviu, Petr Pavel a declarat că Occidentul trebuie să furnizeze Ucrainei, care luptă împotriva unei invazii ruse, toate tipurile de arme, cu excepţia celor nucleare. „În privinţa armelor con­venţionale, chiar nu văd nici un motiv pentru a se stabili limite”, a spus el. „Ucraina nu poate să lupte cu un adversar atît de dur fără blindate, fără drone, artilerie şi rachete cu rază lungă de acţiune şi, probabil, nici fără avioane supersonice”, consideră generalul ceh în rezervă. Aliaţii occidentali, între care Cehia, au furnizat Ucrainei un ajutor militar substanţial de la declanşarea invaziei ruse la 24 februarie 2022. ● Fostul preşedinte american Donald Trump (2017-2021) a publicat miercuri o serie de materiale video scurte în care cere o detensionare militară în războiul din Ucraina, după invadarea de către Rusia a acestei ţări, şi dă asigurări că, dacă ar mai fi fost el preşedinte, acest conflict nu ar fi avut loc, transmite EFE. „Dacă aş fi fost eu preşedinte (al SUA), războiul Rusia - Ucraina nu ar fi avut loc niciodată. (…) Nici într-un milion de ani. Dar chiar şi acum, dacă aş fi eu preşedinte, aş putea negocia în 24 de ore încheierea acestui război oribil care se intensifică rapid”, a susţinut Trump într-una dintre înregistrările video. Trump a cerut o reducere imediată a tensiunilor şi restabilirea păcii în Ucraina, lansînd totodată un atac la adresa preşe­dintelui democrat Joe Biden, pentru că face „ceea ce acum 10 luni spunea că ar provoca cel de-al III-lea Război Mondial: trimite tancuri americane în Ucraina. Slăbiciunea şi incom­petenţa lui Biden ne-au adus în pragul unui război nuclear”, a spus Trump. ● Ministrul polonez al Sportului și Turismului, Kamil Bortniczuk, a anunțat joi că un număr impresionant de țări ar putea boicota viitoarea ediție a Jocurilor Olimpice, dacă li se va permite sportivilor ruși să concureze. Declaraţia lui Bortniczuk vine după ce Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia au respins planul Comitetului Internaţional Olimpic de a le permite ruşilor şi belaruşilor să concureze în 2024. Ucraina a ameninţat că va boicota Olimpiada de la Paris dacă vor fi primiţi sportivii din Rusia şi din Belarus. Însă CIO a precizat, joi, că orice boicot ar reprezenta o pedeapsă doar pentru sportivi, potrivit News.ro. Bortniczuk consideră că este posibilă formarea unei coaliţii de 40 de ţări, inclusiv Marea Britanie, SUA şi Canada, pentru a susţine blocarea planurilor CIO. „Dacă vom boicota Jocurile Olimpice, coaliţia din care vom face parte va fi destul de mare pentru a face desfăşurarea Olimpiadei lipsită de sens”, a afirmat ministrul polonez, pentru BBC. ● Premierul Nicolae Ciucă a declarat că țara noastră are rezervele necesare de gaze naturale pentru a trece cu bine iarna, indiferent de condiţiile meteorologice ale acestei perioade, transmite Agerpres. „La nivelul Guvernului am luat măsuri pentru asigurarea energiei necesare consumului cetăţenilor şi mediului de afaceri. Avem rezervele necesare de gaze naturale pentru a trece cu bine iarna. Gradul de umplere a depozitelor este astăzi la peste 62% din capacitate, ceea ce asigură consumul necesar populaţiei şi economiei, indiferent de condiţiile meteorologice ale acestei ierni”, a afirmat premierul Ciucă, într-un mesaj postat duminică pe Facebook. ● Vicepreşedintele Consiliului de Secu­ritate al Rusiei, Dmitri Medvedev, amenință că „va da foc” Ucrainei dacă Occidentul îi va mai livra arme, relatează The Telegraph. Declarația vine după ce SUA au anunțat vineri că vor oferi Ucrainei un pachet de ajutor de 2,2 milioane de dolari, care include rachete care își vor dubla raza de atac. Bomba cu diametru mic lansată la sol ar permite armatei Ucrainei să lovească ținte la distanță de două ori mai mare decît cea a rachetelor Himars pe care le deține în prezent. Astfel, Ucraina ar putea să efectueze atacuri mai profunde în interiorul teritoriului deținut de Rusia, cum ar fi Crimeea. Într-un interviu acordat instituției de știri RBC aliniate la Kremlin, Dmitri Medvedev a spus că orice alte lovituri ar forța Moscova să riposteze. ● Modernizarea Transfăgărășanului, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume, va începe în sfîrșit în acest an, după mulți ani în care nu s-a investit în reabilitarea acestuia, anunță Adevărul. Directorul CNAIR, Cristian Pistol, spune că instituția are în plan ca în 2023 să înceapă modernizarea Transfăgărășanului. „Avem în plan ca din 2023 să începem o modernizare a Transfă­gărășanului pentru a îl pune în valoare cu mult mai mult. Este cel mai pitoresc drum din lume în opinie mea. În cadrul modernizării vor fi montate și elemente de siguranță și vor fi realizate și refugii cu timp limitat de oprire pentru cei care merg cu mașinile pe Transfăgărășan”, a precizat Cristian Pistol, directorul CNAIR. Oamenii de afaceri care dețin pensiuni, hoteluri și restaurante pe Trans­făgărășan i-au transmis o petiție directorului CNAIR, cerînd ca drumul să fie deschis mai multe luni pe an. Trans­făgărăşanul, unul dintre cele mai importante obiective turistice din România şi descris de cei de la Top Gear cel mai frumos drum din lume, este închis opt luni pe an pe o porţiune de 27 de kilometri. ● O scrisoare face în 2023 cinci zile pe drum de la București la Brașov, în condițiile în care un colet poate ajunge în nici 24 de ore. Șefii Poștei Române se mulțumesc cu faptul că oricum nimeni nu mai trimite scrisori în 2023, astfel că nu are prea mare importanță că un serviciu pentru care, în teorie, cineva plătește bani, face cinci zile pe drum. Referitor la o scrisoare care face aproape o săptămînă pe drum, Ștefan crede că acest termen e acceptabil. „Sînt reglementările ANCOM. Sigur, nu trebuie să o ducem în maxim cinci zile, dar onorăm lucrul ăsta, de cinci zile”, explică şeful Poştei Române. În condițiile în care trendul e cel al digitalizării, Ștefan crede că prețurile serviciilor poștale ar trebui chiar majorate. ● O echipă de biologi și specialiști în genetică din California a primit o finanțare de 225 de milioane de dolari pentru a readuce la viață pasărea Dodo, dispărută după ce a fost vînată intensiv în Secolul al XVII-lea. Păsările Dodo au fost descoperite în 1598, cînd marinarii olandezi au ajuns pentru prima dată pe insula Mauritius, din Oceanul Indian, singurul habitat al speciei, amintește CNN. Prima etapă a proiectului fost deja realizată. Genomul păsării Dodo a fost secvenţiat în totalitate, folosindu-se material genetic prelevat de la rămăşiţele unui exemplar care fusese adus din Mauritius în Danemarca. Acum, oamenii de ştiinţă vor compara informaţiile genetice ale păsării Dodo cu cele ale altor păsări din familia porumbeilor, care se înrudesc cu specia dispărută. Astfel vor fi evidenţiate mutaţiile genetice specifice speciei, iar aceste mutaţii ar urma să fie recreate ulterior prin editare genetică. ● Profesorul Shelly Palmer, de la Universitatea Syracuse, din New York, este cel care prognozează sfîrșitul prezenței oamenilor în mai multe meserii. Acesta consideră că Inteligența Artificială va prelua o mare parte din activitățile din care miliarde de oameni își cîștigă în prezent existența. „Dacă lucrezi în managementul inter­mediar – middle management – ești «condamnat». La fel, dacă ești vînzător de mărfuri de orice fel. De asemenea, cei care scriu reportaje, jurnaliștii. Contabilii. Și, straniu, medicii care se specializează în domenii precum interacțiunile medi­camentoase”, susține profesorul Palmer. El spune că înlocuirea va fi parțială și va viza domeniile și zonele enumerate din cadrul cîmpului profesional mai larg.
● Un cutremur puternic a lovit, luni dimineață zona de est a Turciei. Seismul a avut magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter, iar ulterior a fost urmat de numeroase replici de peste 6 grade. Apoi, în jurul prînzului, un alt cutremur, de data aceasta de 7,5-7,7 grade pe scara Richter, a fost resimțit puțin mai la nord de hipocentrul primului cutremur. Cele două seisme au provocat peste 1.500 de morți în Turcia și Siria, și au fost resimțite pînă în Groenlanda. Uniunea Europeană a mobilizat rapid zece echipe de căutare şi salvare în Turcia, în urma solicitării acestei ţări de a activa Mecanismul de protecţie civilă al UE. Echipele de salvare provin din Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, România şi Ungaria, a
anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de
presă. De asemenea, sistemul de sateliţi Copernicus al UE a fost activat pentru a furniza hărţi detaliate ale zonelor afectate. Totodată, blocul comunitar este pregătit să îi sprijine pe cei afectaţi din Siria prin intermediul programelor de asistenţă umanitară, a mai scris Comisia.
R.M.