* Un raport franco-german vrea să reașeze Uniunea Europeană. Pentru a reforma UE şi a o face mai bună, afirmă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, e necesar să se realizeze o Convenţie Europeană şi să se modifice tratatele, dacă şi unde e nevoie, amintește Euractiv. Raportul franco-german propune în esenţă ca statele membre să cadă de acord că unele dintre ele vor fi desemnate oficial drept membri de clasa a doua. Acesta propune ca UE să avanseze în patru cercuri: 1. Cercul interior; 2. UE în sine; 3. Membri asociaţi; 4. Comunitatea Politică Europeană. „Cercul interior” e compus din membrii zonei euro şi ai spaţiului Schengen. Astăzi unii membri Schengen, mai exact Olanda şi Austria, ţin la distanţă România şi Bulgaria, împiedicîndu-le efectiv să intre în acest „cerc interior” al clubului, mai arată Euractiv. Raportul mai propune fie reducerea numărului de comisari, astfel încît nu toate statele membre vor mai fi reprezentate în Colegiu, fie introducerea unei diferenţieri între „Comisari principali” şi „Comisari”, urmînd ca numai cei principali să aibă drept de vot în Colegiu. Propunerile prevăd ca statele să accepte să-şi reducă numărul europarlamentarilor pentru a le face loc şi noilor membri UE şi să consimtă la modificarea actualului drept de veto astfel încît să poată fi exercitat numai concomitent cu cel puţin încă un stat. Dacă ar fi să ghicim, am spune că nici unul dintre cei 13 membri care au aderat la UE secolul acesta – şi care suspectează deja că sînt membri de clasa a doua, chiar dacă nu oficial – nu ar accepta formalizarea acestei diferenţieri, menționează Euractiv, în articolul semnat de Georgi Gotev. * China a cerut joi ONU să nu i se subestimeze „voinţa fermă” cu privire la Taiwan, asigurînd în acelaşi timp că Beijingul preferă o „reunificare” paşnică, scrie AFP. De la tribuna Adunării Generale a ONU, vicepreşedintele chinez Han Zheng a repetat poziţia chineză potrivit căreia Taiwanul este o „parte inalienabilă” a Chinei. „Nimeni nu ar trebui să subestimeze hotărîrea puternică, voinţa fermă şi puterea poporului chinez pentru a garanta suveranitatea şi integritatea sa teritorială”, a declarat el. „Realizarea reunificării complete a Chinei este o aspiraţie a tuturor fiilor şi fiicelor naţiunii chineze”, a subliniat vicepreşedintele chinez. „Vom continua să lucrăm pentru reunificarea paşnică cu mare sinceritate şi efort”, a mai spus el. Aproape toate statele recunosc Beijingul, şi nu Taipeiul, dar SUA sînt cel mai puternic aliat al insulei şi îi furnizează în special un sprijin militar substanţial. Unii responsabili americani şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la dorinţa Chinei de a prelua insula cu forţa, mai ales dacă Taiwanul îşi declară oficial independenţa. * Prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, a declarat că este din ce în ce mai probabil ca etnicii armeni să fugă din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, unde sînt majoritari, şi a acuzat Rusia, care în mod tradiţional era aliata Erevanului în conflictul cu Azerbaidjanul, că nu a reuşit să asigure securitatea în enclava separatistă. În cazul în care 120.000 de persoane s-ar îndrepta spre Armenia prin coridorul Lacin, mica ţară din Caucazul de Sud s-ar putea confrunta cu o criză atît umanitară, cît şi politică, relatează Reuters. „Dacă nu sînt create condiţii adecvate pentru ca armenii din Nagorno-Karabah să trăiască în casele lor şi nu există mecanisme eficiente de protecţie împotriva epurării etnice, creşte proba­bilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să vadă în exilul în patria lor singura modalitate de a-şi salva viaţa şi identitatea”, a declarat Paşinian într-un discurs adresat, duminică, naţiunii. „Responsabilitatea pentru o astfel de evoluţie a evenimentelor va cădea în întregime asupra Azerbaidjanului, care a adoptat o politică de purificare etnică, şi asupra contingentului rus de menţinere a păcii din Nagorno-Karabah”, a spus el, potrivit unui transcript publicat de guvern. El a adăugat că parteneriatul strategic armeano-rus „nu este suficient pentru a asigura securitatea externă a Armeniei”, sugerînd că va revizui relaţiile cu Moscova. * Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va lansa o producție comună de arme cu SUA, relatează Sky News. Măsura va permite Kievului să înceapă să producă sisteme de apărare antiaeriană ca parte a unui acord pe termen lung. De asemenea, va crea locuri de muncă și o nouă bază industrială în Ucraina. Ministerul pentru Industrii Strategice, care supraveghează producția de arme din Ucraina, a semnat acorduri de cooperare. „Ne pregătim să creăm un nou ecosistem de apărare cu Statele Unite pentru a produce arme pentru a consolida în continuare libertatea și a proteja viața împreună”, a declarat Zelenski, fără a dezvălui mai multe detalii. * România ar putea să revină între marii producători de hîrtie din lume, dacă recoltarea stufului din Delta Dunării, o materie primă extrem de ieftină, va reîncepe. De altfel, recoltarea stufului, care intră în componența noii ramuri a agriculturii denumită paludicultură, cu mari beneficii economice, sociale și de mediu are tradiție în România. În programul de guvernare, premierul Marcel Ciolacu a inclus și „promovarea activităților meșteșugărești tradiționale și introducerea conceptului de palu­dicultură în beneficiul echilibrului ecosistemic și ca sursă de venit pentru populația locală”, scrie Stiripesurse. „România era, înainte de 1989, una dintre țările mari producătoare de hîrtie făcută din celuloza de stuf. Stuful are aproximativ 40% celuloză în compoziția lui“, a precizat, pentru dcnews.ro, Iulius Octavian Popa, antreprenor specialist în activitatea stuficolă din Delta Dunării. * Majoritatea românilor consideră că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, potrivit unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) publicat duminică. Cercetarea relevă că 69% dintre respondenţi sînt de părere că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, iar 22% consideră că se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie bună. 9% nu ştiu sau nu au răspuns. De asemenea, 41% dintre cei chestionaţi sînt de părere că peste un an de zile situaţia lor va fi mai rea, 38% că va fi la fel, 18% că va fi mai bună, iar 3% nu ştiu sau nu au răspuns. Conform sondajului, principalele probleme cu care se confruntă românii sînt: inflaţia, preţurile – 19%, veniturile mici (pensii, salarii) și nivelul de trai – 17%, corupţia, hoţia – 16%, locurile de muncă – 8%, printre altele. Potrivit sondajului, cu privire la admiterea României în Schengen, 33% dintre cei chestionaţi cred că ţara noastră mai degrabă nu va fi admisă în spaţiul de liberă circulaţie anul acesta, 27% au răspuns că sigur nu va fi admisă, 19% mai degrabă da, 8% sigur da, iar 13% nu ştiu sau nu au răspuns. 41% dintre români consideră Austria vinovată pentru neaderarea României la Schengen, 21% Guvernul României, 12 Consiliul UE, 7% partidele politice, 14% altcineva, 5% nu ştiu sau nu au răspuns. * UE încearcă să facă permanentă platforma comună de cumpărare a gazelor naturale, dar un proiect obținut de Politico arată că aceasta ar putea permite importurile din Rusia, subminînd ideea din spatele întregii scheme. La o reuniune a ambasadorilor UE de vineri, țările au convenit că Spania, care deține președinția rotativă a Consiliului, trebuie să blocheze „portița” și să împiedice Rusia să acceseze platforma, potrivit diplomaților din două țări UE care au vorbit sub protecția anonimatului pentru Politico.  Platforma comună a intrat în vigoare în aprilie și ar trebui să expire în decembrie. Însă, conform proiectului propus în iulie, prevederile pentru noua schemă permanentă elimină orice mențiune de interzicere a acestor achiziții de la punctele de intrare, folosindu-se o prevedere mai laxă care să permită Comisiei Europene „să decidă să limiteze temporar, pentru o perioadă determinată, ofertele de gaze naturale din Federația Rusă sau Belarus” în anumite condiții, inclusiv acolo unde „este necesar pentru a proteja interesele esențiale de securitate ale țărilor”. Această schimbare oferă „o invitație deschisă pentru ruși să vină și să-și vîndă” gazul pe ceea ce ar deveni efectiv o bursă de gaze permanentă a UE, a declarat Aura Sabadus, analist senior la firma de informații de piață ICIS, deoarece noua prevedere include în mod implicit Moscova în schemă.
* Presa maghiară a reacționat după ce UEFA a anunțat sancțiunile de la meciul România – Kosovo, 2-0, FRF fiind amendată cu 52.000 de euro, iar meciul cu Andorra va avea o asistență formată numai din copii sub 14 ani. Maghiarii au transmis, prin intermediul unui editorial publicat de Nemzeti Sport, că simțirile suporterilor români care consideră că „Basarabia e România” și „Kosovo e Serbia”, sînt identice cu cele ale fanilor din Ungaria, care încă sînt nostalgici după Transilvania. Jurnalistul Csinta Samu a considerat pedeapsa venită de la UEFA drept „o bagatelă”, dar comentariile sale pe marginea bannerelor afișate de fanii români sînt mai de interes. El consideră astfel îndreptățită și părerea unor conaționali de-ai săi, care oftează după Transilvania, pierdută de Imperiul Austro-Ungar în favoarea României: „În acest peisaj s-ar încadra și semnul care anunță apartenența Transilvaniei, dar, pe de o parte, nu merită să pierzi cuvinte pe dovezi și, pe de altă parte, de ce să discutăm oricum subiecte sensibile. Clarificarea în serie a abordării problemei Kosovo poate părea de neînțeles în acest context, dar dacă o privim din unghiul potrivit căruia nu există niciun motiv să punem la îndoială granițele Europei astăzi, nu mai este așa. Desigur, asta înseamnă că pentru mulți Kosovo va rămîne din punct de vedere emoțional o parte a Serbiei, așa cum ar fi o prostie să condamnăm susținătorii identității românești a Basarabiei sau a identității maghiare a Transilvaniei”, se arată în editorialul publicat de Nemzeti Sport. * Preșe­dintele rus Vladimir Putin i-a dat termen luna octombrie ministrului Apărării, Serghei Șoigu, pentru a opri contraofensiva forțelor armate ale Ucrainei, relatează Institutul pentru Studierea Răz­boiului (ISW). „O sursă din interiorul Kremlinului susține că Putin i-ar fi dat ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, un termen limită pînă la începutul lunii octombrie 2023 pentru a îmbunătăți situația de pe front, a opri contraofensivele ucrainene și trupele ruse să preia din nou inițiativa”, transmite ONG-ul american. Sursele citate spun că este posibil ca Putin să fi ordonat comandamentului militar rus să cucerească toate pozițiile defensive inițiale pentru a crea iluzia că toată contraofensiva ucraineană nu au obținut nici un efect tactic sau operațional, în
ciuda sprijinului semnificativ occidental. Această manevră poate avea succes pe termen lung doar dacă trupele ruse pot împiedica efectiv forțele ucrainene să pătrundă și să elibereze teritorii mari, notează ISW.
R.M.