
- 03-07-2023
- 0 Comentarii
- 227
- 2
* O companie din Hong Kong a început testarea pe subiecţii umani a primului medicament creat vreodată exclusiv de inteligenţa artificială. Medicamentul este numit INS018_055 şi este folosit pentru tratarea fibrozei pulmonare idiopatice, o formă de boală pulmonară cronică. „Este primul medicament creat în întregime de inteligenţa artificială generativă care a ajuns la studiile clinice umane de fază II”, spune Alex Zhavoronkov, fondator şi CEO al Insilico Medicine. Procesul de cercetare a început în 2020, cu scopul de a găsi un leac la afecţiunea pentru care existau doar medicamente ce puteau numai să încetinească progresul bolii. Prima fază a testelor se derulează în China, pe parcursul a 12 săptămîni. Apoi, acestea vor fi extinse în Statele Unite şi se va ajunge la 60 de subiecţi din 40 de oraşe. Insilico Medicine a primit pînă acum finanţări de peste 400 de milioane de dolari. (news.ro). * Românii și-au luat echivalentul a 23.000 de ani de concediu medical în primul trimestru din 2023, adică 8,41 milioane de zile, conform datelor transmise de CNAS la solicitarea HotNews.ro. În total au fost 1,83 milioane de certificate de concedii medicale, ceea ce ar însemna o medie de 4,5 zile. Acestea sînt zile decontabile de CNAS. Trebuie avut în vedere că, potrivit legislației, primele 5 zile de concediu sînt suportate de angajator, iar următoarele de CNAS. Dacă ne uităm la datele pe 2021 și 2022, acestea ne arată că românii au luat concediu medical (decontat de CNAS) în echivalentul a 124.840 ani, respectiv 109.688 ani. Să nu uităm că 2021 a fost an de pandemie. Prin urmare, în 2021 vorbim de o medie de 5,4 zile, iar în 2022 de 4,7 zile. * Un birou internaţional de anchetă însărcinat cu investigarea invaziei ruse în Ucraina s-a deschis luni la Haga, aceasta fiind prima etapă către eventuala creare a unui tribunal menit să îi judece pe liderii ruşi, transmit AFP și Agerpres. Centrul internaţional pentru urmărirea în justiţie a infracţiunii de agresiune contra Ucrainei (ICPA) reuneşte procurori de la Kiev, din Uniunea Europeană şi SUA şi de la Curtea Penală Internaţională (CPI). Această formă a procuraturii are misiunea de a strînge probe şi de a ancheta. Ea este considerată ca o primă etapă înaintea creării unui tribunal special pentru a judeca cele mai înalte oficialităţi ruse pentru declanşarea războiului din Ucraina. * Preşedintele american Joe Biden va întreprinde un turneu diplomatic în Europa între 9 şi 13 iulie, urmînd să viziteze mai întîi Marea Britanie, să fie prezent la summitul NATO din Lituania şi apoi va ajunge în Finlanda, a anunţat Casa Albă duminică, potrivit AFP. Liderul de la Washington se va întîlni cu regele Charles al III-lea şi cu premierul britanic Rishi Sunak la Londra, înainte de a participa la summitul NATO de la Vilnius, pe 11 şi 12 iulie, a declarat purtătoarea sa de cuvînt, Karine Jean-Pierre. La Helsinki, în Finlanda, Joe Biden va participa la un summit al SUA cu liderii ţărilor nordice. * Amnesty International a cerut duminică Emiratelor Arabe Unite, care vor găzdui anul acesta cea de-a 28-a Conferinţă a ONU privind schimbările climatice (COP28), să elibereze zeci de cetăţeni ai Emiratelor „închişi pe nedrept” în urma unui proces colectiv. Într-un comunicat ce marchează 10 ani de la sfîrşitul acestui proces şi cu cîteva luni înainte de COP28 prevăzută să aibă loc la sfîrşitul anului, ONG-ul a avertizat că acest eveniment riscă să fie „marcat de represiune” dacă aceşti deţinuţi nu vor fi eliberaţi imediat, transmit AFP și Agerpres. Cu toate acestea, „guvernul lor nu a eliberat pe nici unul dintre cei 60 de membri ai societăţii civile din Emirate întemniţaţi în mod injust, în urma unui proces colectiv din 2013, în condiţiile în care 51 dintre ei şi-au ispăşit pedepsele”, a denunţat ea. Acest proces a avut loc în urma unui val de arestări şi urmăriri declanşat în 2012 şi care a dus la trimiterea în justiţie a 94 de opozanţi, printre care militanţi, avocaţi, studenţi şi profesori. La finalul procesului cu uşile închise, pe 2 iulie 2013, au fost condamnate 69 de persoane pentru legăturile cu organizaţia Fraţii Musulmani, considerată de ţările din Golf „grup terorist”. * Dmitri Medvedev a afirmat că una dintre modalităţile de soluţionare a confruntării în lume îl reprezintă al treilea război mondial, în care nu vor exista învingători, şi a remarcat că apocalipsa nucleară nu este numai posibilă, ci şi probabilă. După cum susţine Dmitri Medvedev, una dintre modalităţi este cel de-al III-lea Război Mondial, care este însă un lucru rău prin aceea că învingătorilor nu li se garantează deloc înflorirea pe mai departe. „Cel mai probabil, pur şi simplu nu vor exista cîştigători”, a scris el şi a adăugat totuşi că „o astfel de Apocalipsă” este nu numai posibilă, ci şi „întru totul probabilă”. Medvedev este de părere că este necesară constituirea unei noi ordini mondiale bazată pe respect, care să se bazeze pe echilibrul intereselor tuturor ţărilor. „Dar acest lucru este cu siguranţă mai bine decît să murim toţi împreună, în ziua Apocalipsei”, a adăugat Medvedev. El a mai declarat, de asemenea, că Rusia va realiza eliminarea ameninţării aderării Ucrainei la NATO. * Spania a preluat la 1 iulie preşedinţia de şase luni a Consiliului Uniunii Europene, după ce mandatul Suediei s-a încheiat vineri, 30 iunie. Sînt dosare complicate pe masa spaniolilor, care urmează să treacă şi prin alegeri parlamentare interne pe 23 iulie. Reindustrializarea, tranziţia ecologică, consolidarea justiţiei sociale şi unitatea UE sînt cele patru priorităţi ale preşedinţiei spaniole. „Vom promova reindustrializarea şi digitalizarea Europei. Vom face progrese decisive în tranziţia ecologică. Vom face economia mai prosperă, dar şi mai justă, şi vom consolida unitatea europeană cu noi instrumente şi noi acorduri”, a declarat premierul Pedro Sánchez, prezentînd programul preşedinţiei. De asemenea, guvernul de la Madrid spune că „vom depune eforturi pentru a îmbunătăți în continuare funcționarea spațiului Schengen ca spațiu de liberă circulație fără controale la frontierele interne, precum și pentru a promova o gestionare inteligentă și sigură a mobilității la frontierele externe. Ne vom strădui să finalizăm negocierile în vederea aderării finale și depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen”, conform Adevărul. * Telescopul spațial european Euclid, care a costat 1,4 miliarde de euro, va fi lansat din Florida, cu misiunea de a rezolva una dintre cele mai mari mistere: din ce este făcut Universul? Satelitul va decola la bordul unei rachete Falcon 9 aparţinînd SpaceX. Telescopul de două tone, a cărui construcţie a durat 10 ani, va orbita la 1,5 milioane de kilometri de Pămînt. Euclid va realiza o hartă 3D a Cosmosului, în efortul de a elucida misterul materiei întunecate care reprezintă 95% din Univers dar despre care nu se ştiu încă foarte multe. „Va fi cel mai bun pariu al nostru pentru a putea înțelege ce e acolo, în întuneric”, crede Isobel Hook, astronomul de la Universitatea Lancaster din Marea Britanie, scrie aljazeera.com. „Vom scana Universul şi-l vom cartografia pentru a încerca să înțelegem unde anume ne situăm în tot acest întins și cum am ajuns aici - cum a ajuns întregul Univers de la Big Bang pînă la grandioasele galaxii pe care le vedem în jurul nostru, sistemul solar și pînă la viață”, a declarat profesorul Hook pentru BBC News. Deși este în primul rînd un proiect al Agenției Spațiale Europene (ESA), misiunea are contribuții științifice și inginerești semnificative și din partea Agenției Spațiale Americane (NASA). Timp de şase ani, sonda va cuprinde în această hartă tridimensională aproximativ două miliarde de galaxii şi se estimează că va acoperi o treime din cer. * Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că gestionarea şi consolidarea frontierelor UE se numără printre principalele elemente în lupta împotriva migraţiei ilegale, dând drept exemplu proiectele din România și Bulgaria, informează serviciul de presă al Comisiei Europene. „Doresc să subliniez consolidarea frontierelor externe şi îmbunătăţirea eficienţei gestionării frontierelor, a procedurilor de frontieră. Aici avem două proiecte pilot care au fost realizate în Bulgaria şi România cu sprijinul Comisiei, dar şi al Frontex, Europol şi Agenţiei pentru azil. Sînt deja în curs de desfăşurare şi sper că aceste proiecte-pilot vor servi drept cele mai bune practici pentru alte frontiere externe ale Uniunii Europene”, a precizat von der Leyen. * Directorul SRI, Eduard Hellvig, și-a anunțat demisia de la conducerea Serviciului Român de Informații. ,,Consider că din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nici o rațiune pentru a continua să exercit această funcție. Închei această etapă de viață cu satisfacția că am făcut lucruri bune pentru cetățeni, pentru România și pentru SRI. Am reușit restructurarea instituției pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică și de moștenirea fostei securități, am menținut și amplificat încrederea și respectul partenerilor externi alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României, am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informațiile extrase din arhivele fostei securități. Starea serviciului este acum semnificativ mai bună decît în urmă cu opt – nouă
ani” – a afirmat Eduard Hellvig într-o declarație de presă făcută la 3 iulie a.c. Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj în care, printre altele, precizează: ,,Am luat act de retragerea din funcție a directorului Serviciului Român de Informații, domnul Eduard Hellvig, al cărui mandat a marcat restaurarea credibilității SRI și modernizarea consistentă a instituției pe care a condus-o. În semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate la conducerea Serviciului Român de Informații, am decis decorarea domnului Eduard Hellvig cu Ordinul Național «Steaua României» în grad de Comandor”. Funcția lui Eduard Hellvig va fi ocupată interimar de prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu. * Circa 700.000 de copii din zonele de conflict din Ucraina au ajuns în Rusia, a afirmat duminică seara Grigori Karasin, şeful comisiei pentru afaceri internaţionale din Consiliul Federaţie Ruse, camera superioară a Parlamentului de la Moscova, citat de Reuters, conform Agerpres. ,,În ultimii ani, 700.000 de copii şi-au găsit adăpost la noi, refugiindu-se din calea exploziilor şi bombardamentelor din zonele de conflict din Ucraina”, a scris Karasin pe canalul său de Telegram. După ce forţele ruse au invadat Ucraina în februarie anul trecut, Moscova a susţinut că duce copii din teritoriile ucrainene în Rusia pentru a-i proteja pe cei rămaşi orfani sau abandonaţi în regiunile unde au loc lupte. Kievul afirmă însă că mulţi copii ucraineni au fost deportaţi ilegal, iar Statele Unite au arătat că mii de copii au fost luaţi de acasă cu forţa. Conform unei estimări a Washingtonului din iulie 2022, ruşi au ,,deportat forţat” 260.000 de copii; evidenţa Ministerului ucrainean pentru integrarea teritoriilor ocupate consemnează în prezent 19.492 de copii deportaţi ilegal. Majoritatea deplasărilor populaţiei din Ucraina, inclusiv a copiilor, a avut loc în primele luni de război şi înainte de începutul contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia. * Prim-ministrul Marcel Ciolacu va avea, în perioada 4-5 iulie, o vizită de lucru în Republica Federală Germania. Pe agenda vizitei sînt incluse întrevederi cu cancelarul german Olaf Scholz atît în format tête-à-tête, cît și în plenul delegațiilor, urmate de o conferință comună de presă. De asemenea, șeful Executivului va avea o întrevedere cu vicepreședintele Parlamentului Republicii Federale Germania, Katrin Göring-Eckardt, și cu reprezentanți ai Parlamentului german din principalele grupuri politice. „Vizita va avea și o importantă componentă economică. Prim-ministrul va participa la întîlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai industriei de apărare”, au precizat reprezentanții Guvernului.
R.M.
-2.4 C