Despre rivalitatea indo-chineză
  • 14-07-2021
  • 0 Comentarii
  • 297
  • 1

India a trimis cel puțin 50.000 de soldați la granița cu China, pe platoul muntos Ladakh, pe lîngă 200.000 de contingenți militari deja staționați acolo. Numărul total al trupelor indiene aflate pe teritoriul disputat cu China a crescut de două ori comparativ cu luna iunie a anului trecut, cînd au avut loc ciocniri, în timpul cărora au fost uciși 20 de indieni și 4 chinezi. De asemenea, India a trimis avioane de război în zona disputată, iar marina sa a „trimis nave de război de-a lungul rutelor maritime cheie din Oceanul Indian pentru a monitoriza comerțul maritim către și dinspre China”, potrivit Asia Times.

RPC a întărit gruparea militară a Comanda­mentului Xinjiang, care este responsabil de patrularea zonelor disputate la granița cu India la poalele Himalaya și construiește buncăre și piste de aterizare în zonele de frontieră. În ciuda mai multor runde de negocieri privind soluționarea litigiului teritorial, tensiunile nu s-au calmat. Părțile nu au încredere una în cealaltă. China consolidează infrastructura de transport militar în Tibet, iar India răspunde în consecință.

Ziarul japonez Nikkei Asia dă vina pe Beijing pentru escaladarea tensiunilor în Ladakh. Autoritățile ar fi profitat de faptul că anul trecut India a fost distrasă de la situația din zonele de frontieră ,,prin introducerea celei mai stricte carantine din lume în contextul pandemiei” și ,,s-a așternut liniștea în zonele cheie de frontieră din regiunea muntoasă înaltă din India Ladakh”; ca rezultat, „o Indie zdruncinată a descoperit că Armata Populară de Eliberare Chineză ocupase sute de kilometri pătrați de zone de frontieră fortificate cu baze puternic înarmate”, scrie ziarul japonez. Ziarul indian Hindustan Times trage un semnal de alarmă: „Armata chineză încearcă să profite de terenul indian. Flota chineză încearcă să pună mîna pe apele teritoriale ale altor țări”. Guvernul indian rămîne calm, dar acest lucru nu face decît să intensifice criticile opoziției față de prim-ministrul Narendra Modi. Publicația chineză Global Times întoarce săgețile către partea indiană, menționînd că India ar putea provoca un „nou conflict de frontieră pentru a abate atenția de la înrăutățirea situației economice și pandemice” din țară.  În această situație, mass-media occidentală demonizează China și, în același timp, exagerează deriva Indiei către Occident. Deutsche Welle, de exemplu,  susține că „India a demarat procedura de apropiere militară și economică cu Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie și s-a alăturat Occidentului împotriva Chinei”. Profesorul german Heribert Dieter este convins că summitul G7 din iunie, la care au fost invitate India, Africa de Sud, Australia și Coreea de Sud, a devenit „primul summit al coaliției împotriva Chinei” și, în același timp, a demonstrat slăbiciunea cooperării în cadrul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). Deutsche Welle insistă asupra „unui conflict profund între India și China, care a dus deja la ciocniri armate soldate cu răniți și morți” și consideră necesară „extinderea cooperării militare în regiunea Asia-Pacific între Statele Unite, Japonia, Australia și India în cadrul grupului Quad, pe care unii îl numesc NATO din Pacific”.

Între timp, participarea Indiei la cooperarea economică și militară cu Occidentul nu este nicidecum identică cu intenția sa de a declanșa un conflict militar cu China. Proeminentul analist indian, personalitate publică și fost diplomat Bhadrakumar critică mass-media occidentală și poziția „hipernaționaliștilor” indieni, care împiedică soluționarea pașnică a problemelor teritoriale între cei doi uriași din Asia. „Pentru a realiza pacea la frontieră, India trebuie să-și demilitarizeze politica față de China”, spune Bhadrakumar. El indică tonul conciliant utilizat în 15 iulie de agenția de știri chineză Xinhua cu privire la confruntarea de pe platoul Doklam. Un politician cu experiență evaluează situația în mod sobru, dîndu-și seama că „războiul cu China va distruge India pentru cel puțin două generații”.

Între timp, India este pentru Washington un mijloc convenabil de a bloca „dragonul chinezesc”. Mass-media americană descrie China ca pe „un criminal internațional care anexează teritoriile altor țări și se pregătește pentru război nu numai cu India, ci și cu America și Rusia”. Cu toate acestea, starea reală a lucrurilor în regiunile disputate din Himalaya arată diferit. Sun Weidong, ambasadorul Chinei în India, a declarat recent că „disputa de frontieră este o chestiune rămasă din istorie care ar trebui încorporată în mod corespunzător în relațiile bilaterale, iar China insistă să rezolve disputele prin negocieri. India și China au mai multe interese comune decît discrepanțe”.

Qian Feng, directorul departamentului de cercetare de la Institutul Național de Strategie al Universității Tsinghua, a declarat pentru Global Times că soldații chinezi și indieni din zonele de conflict s-au separat și că amploarea confruntării a scăzut semnificativ, deși nu există încă un acord cu privire la toate teritoriile disputate. Potrivit expertului chinez, cele două țări mențin comunicarea prin canale militare și diplomatice, precum și o linie telefonică și un serviciu telefonic. ,,Situația actuală la granița dintre China și India este mult mai bună decît în ​​aceeași perioadă a anului trecut”. Cu toate acestea, una dintre cauzele neîncrederii Beijingului față de politica indiană rămîne întărirea retoricii „hipernaționaliștilor” indieni din ultimii ani. Liderul partidului de opoziție al Congresului Național Indian, Rahul Gandhi, nepotul lui Indira Gandhi și strănepotul lui Jawaharlal Nehru, nu și-a ascuns indignarea în timpul ciocnirilor din luna iunie a anului trecut. „De ce tace primul-ministru? De ce se ascunde? Avem dreptul să știm ce s-a întîmplat. Cum îndrăznește China să ne omoare soldații? Cum îndrăznesc să ne ia pămîntul?”, a declarat Rahul Gandhi.

În februarie 2021, Joe Biden și Narendra Modi, vorbind la telefon, au căzut de acord să consolideze cooperarea în regiunea Indo-Pacifică „împotriva amenințărilor Chinei”. În martie, India și Statele Unite au desfășurat exerciții navale comune în estul Oceanului Indian. Între timp, soluționarea disputelor la frontiera dintre India și China prin mijloace pașnice este destul de realistă. După cum a remarcat V. Putin la reuniunea Forumului Economic Internațional din Sankt Petersburg, liderii Chinei și Indiei sînt persoane responsabile. Ei „vor găsi întotdeauna o modalitate de a rezolva problemele cu care se confruntă, principalul aspect fiind că nu împiedică puterile neregionale”.


N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite