
- 14-07-2021
- 0 Comentarii
- 336
- 1
India a trimis cel puțin 50.000 de soldați la granița cu China, pe platoul
muntos Ladakh, pe lîngă 200.000 de contingenți militari deja staționați acolo.
Numărul total al trupelor indiene aflate pe teritoriul disputat cu China a
crescut de două ori comparativ cu luna iunie a anului trecut, cînd au avut loc
ciocniri, în timpul cărora au fost uciși 20 de indieni și 4 chinezi. De
asemenea, India a trimis avioane de război în zona disputată, iar marina sa a
„trimis nave de război de-a lungul rutelor maritime cheie din Oceanul Indian
pentru a monitoriza comerțul maritim către și dinspre China”, potrivit Asia
Times.
RPC a întărit gruparea militară a Comandamentului Xinjiang, care este
responsabil de patrularea zonelor disputate la granița cu India la poalele
Himalaya și construiește buncăre și piste de aterizare în zonele de frontieră.
În ciuda mai multor runde de negocieri privind soluționarea litigiului
teritorial, tensiunile nu s-au calmat. Părțile nu au încredere una în cealaltă.
China consolidează infrastructura de transport militar în Tibet, iar India
răspunde în consecință.
Ziarul japonez Nikkei Asia dă vina pe Beijing pentru escaladarea
tensiunilor în Ladakh. Autoritățile ar fi
profitat de faptul că anul trecut India a fost distrasă de la situația din
zonele de frontieră ,,prin introducerea celei mai stricte carantine din lume în
contextul pandemiei” și ,,s-a așternut liniștea în zonele cheie de frontieră
din regiunea muntoasă înaltă din India Ladakh”; ca rezultat, „o Indie
zdruncinată a descoperit că Armata Populară de Eliberare Chineză ocupase sute
de kilometri pătrați de zone de frontieră fortificate cu baze puternic înarmate”,
scrie ziarul japonez. Ziarul indian Hindustan Times trage un semnal de
alarmă: „Armata chineză încearcă să profite de terenul indian. Flota chineză
încearcă să pună mîna pe apele teritoriale ale altor țări”. Guvernul indian
rămîne calm, dar acest lucru nu face decît să intensifice criticile opoziției
față de prim-ministrul Narendra Modi. Publicația chineză Global Times
întoarce săgețile către partea indiană, menționînd că India ar putea provoca un
„nou conflict de frontieră pentru a abate atenția de la înrăutățirea situației
economice și pandemice” din țară. În
această situație, mass-media occidentală demonizează China și, în același timp,
exagerează deriva Indiei către Occident. Deutsche Welle, de
exemplu, susține că „India a demarat
procedura de apropiere militară și economică cu Statele Unite, Uniunea
Europeană și Marea Britanie și s-a alăturat Occidentului împotriva Chinei”.
Profesorul german Heribert Dieter este convins că summitul G7 din iunie, la
care au fost invitate India, Africa de Sud, Australia și Coreea de Sud, a
devenit „primul summit al coaliției împotriva Chinei” și, în același timp, a
demonstrat slăbiciunea cooperării în cadrul BRICS (Brazilia, Rusia, India,
China, Africa de Sud). Deutsche Welle insistă asupra „unui conflict
profund între India și China, care a dus deja la ciocniri armate soldate cu
răniți și morți” și consideră necesară „extinderea cooperării militare în
regiunea Asia-Pacific între Statele Unite, Japonia, Australia și India în
cadrul grupului Quad, pe care unii îl numesc NATO din Pacific”.
Între timp, participarea Indiei la cooperarea economică și militară cu
Occidentul nu este nicidecum identică cu intenția sa de a declanșa un conflict
militar cu China. Proeminentul analist indian, personalitate publică și fost
diplomat Bhadrakumar critică mass-media occidentală și poziția
„hipernaționaliștilor” indieni, care împiedică soluționarea pașnică a
problemelor teritoriale între cei doi uriași din Asia. „Pentru a realiza pacea
la frontieră, India trebuie să-și demilitarizeze politica față de China”, spune
Bhadrakumar. El indică tonul conciliant utilizat în 15 iulie de agenția de
știri chineză Xinhua cu privire la confruntarea de pe platoul Doklam. Un
politician cu experiență evaluează situația în mod sobru, dîndu-și seama că
„războiul cu China va distruge India pentru cel puțin două generații”.
Între timp, India este pentru Washington un mijloc convenabil de a bloca
„dragonul chinezesc”. Mass-media americană descrie China ca pe „un criminal
internațional care anexează teritoriile altor țări și se pregătește pentru
război nu numai cu India, ci și cu America și Rusia”. Cu toate acestea, starea
reală a lucrurilor în regiunile disputate din Himalaya arată diferit. Sun
Weidong, ambasadorul Chinei în India, a declarat recent că „disputa de
frontieră este o chestiune rămasă din istorie care ar trebui încorporată în mod
corespunzător în relațiile bilaterale, iar China insistă să rezolve disputele
prin negocieri. India și China au mai multe interese comune decît discrepanțe”.
Qian Feng, directorul departamentului de cercetare de la Institutul
Național de Strategie al Universității Tsinghua, a declarat pentru Global
Times că soldații chinezi și indieni din zonele de conflict s-au separat și
că amploarea confruntării a scăzut semnificativ, deși nu există încă un acord
cu privire la toate teritoriile disputate.
Potrivit expertului chinez, cele două țări mențin comunicarea prin canale
militare și diplomatice, precum și o linie telefonică și un serviciu telefonic.
,,Situația actuală la granița dintre China și India este mult mai bună decît în
aceeași perioadă a anului trecut”. Cu toate acestea, una dintre cauzele neîncrederii
Beijingului față de politica indiană rămîne întărirea retoricii
„hipernaționaliștilor” indieni din ultimii ani. Liderul partidului de opoziție
al Congresului Național Indian, Rahul Gandhi, nepotul lui Indira Gandhi și
strănepotul lui Jawaharlal Nehru, nu și-a ascuns indignarea în timpul
ciocnirilor din luna iunie a anului trecut. „De ce tace primul-ministru? De ce
se ascunde? Avem dreptul să știm ce s-a întîmplat. Cum îndrăznește China să ne
omoare soldații? Cum îndrăznesc să ne ia pămîntul?”, a declarat Rahul Gandhi.
În februarie 2021, Joe Biden și Narendra Modi, vorbind la telefon, au căzut de acord să consolideze cooperarea în regiunea Indo-Pacifică „împotriva amenințărilor Chinei”. În martie, India și Statele Unite au desfășurat exerciții navale comune în estul Oceanului Indian. Între timp, soluționarea disputelor la frontiera dintre India și China prin mijloace pașnice este destul de realistă. După cum a remarcat V. Putin la reuniunea Forumului Economic Internațional din Sankt Petersburg, liderii Chinei și Indiei sînt persoane responsabile. Ei „vor găsi întotdeauna o modalitate de a rezolva problemele cu care se confruntă, principalul aspect fiind că nu împiedică puterile neregionale”.
N.K.