Despăgubirea titularilor libretelor de economii CEC – o problemă nerezolvată (I)
  • 04-01-2021
  • 1 Comentariu
  • 396
  • 6

O problemă juridică de actualitate, de interes pentru o parte a populaţiei, o reprezintă necesara egalitate de tratament între persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, a căror despăgubire a fost reglementată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 156 din 19 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 21 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, şi titularii libretelor de economii CEC, al căror regim a fost modificat unilateral de Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. prin Circulara din 27.02.2004, aprobată în Şedinţa Consiliului de Administraţie al CEC din data de 03.08.2005, şi, ulterior, prin modificarea denumirii acestei bănci, prin Circulara CEC BANK S.A. din 03.08.2008.

Una dintre cele mai bune ilustrări ale chestiunii se regăseşte în motivele de recurs formulate de recurenţii în dosarul care a condus la adoptarea Deciziei Curţii de Apel Oradea nr. 220 din 11.06.2019, preluate de noi de la https://www.jurisprudenta.com/: ,,Recurenţii aveau încheiat cu intimata un contract de depozit, prin urmare au calitatea de depozitari. Intimata avea obligația să îi informeze asupra comisionului practicat cu privire la sumele depozitate de către recurenți, întrucît între părți contractul este legea acestora, efectele sale fiind guvernate de principiul forței obligatorii. Instanța de fond şi tribunalul ar fi trebuit să aibă in vedere dispozițiile legale privind contractul de depozit şi jurisprudența C.E.D.O., prin acordarea posibilității reale a deponenților de a-şi recupera sumele depuse la CEC BANK pe considerentul că sînt în continuare titulari de cont şi proprietari ai sumelor de bani depuse. Intimata are obligația să restituie deponenților, tot ceea ce s-a depus”.

Este adevărat faptul că nu intimata avea obligația să îi încunoștințeze pe apelanți cu privire la denominarea din anul 2004, însă este ţinută să restituie ceea ce a depozitat, iar în conformitate cu art. 2 din Decretul nr. 371/1958, sumele de bani depuse pe libretele de economii, pe consemnațiuni CEC cu cîștiguri sau sub alte forme de economisire sînt garantate de stat.

Intimata nu a dovedit că i-ar fi informat pe apelanți asupra prevederilor Circularei CEC din data de 27.02.2004, aprobată în Şedinţa Consiliului de Administraţie al CEC din data de 03.08.2005, circulară conform căreia sumele depuse de ei urmau să fie virate într-un cont unic colector. Circulara anterior menționată de care se prevalează intimata este un act intern, nu are valoare de lege, nu li se poate pretinde apelanților să o cunoască. Mai mult, atîta timp cît acest act intern modifică unilateral contractele de depozit încheiat cu apelanții, intimata avea obligația să aducă la cunoștința apelanților deponenți prevederile acesteia. Nu sînt pertinente nici susținerile referitoare la perceperea comisionului de administrare, în temeiul reglementărilor interne ale CEC BANK S.A., aceasta fiind o altă modalitate de modificare unilaterală a contractelor de depozit ale apelanților, modificare la care aceștia nu rezultă că au consimțit. În plus, intimata nu a dovedit că ar fi convenit cu apelanții în sensul că tăcerea acestora, respectiv lipsa unui răspuns într-un anumit termen la orice modificare adusă de bancă contractelor, este considerată acceptare a noilor condiţii. Atîta timp cît depozitele erau pe termen nedeterminat, intimata nu avea dreptul să declare inactive conturile recurenților și nici să procedeze la radierea lor, aceasta fiind ținută de restituirea sumelor depozitate. În ceea ce privește restituirea sumelor actualizate depuse, era necesar ca instanța de fond şi tribunalul să dea eficienţă jurisprudenței CEDO, înlăturînd discriminarea instituită prin OUG nr. 156/2007, obligînd intimata la restituirea sumelor actualmente depuse de recurenți în perioada 1990 - 1991.

În temeiul contractului de depozit, intimata avea obligația de a păstra şi restitui sumele depuse împreună cu dobînzile aferente, însă susține că aceste conturi nu mai există datorită Circularei aprobate de Consiliul de Administrație al CEC din data de 03.08.2005. Din punctul lor de vedere, un astfel de document nu justifică desființarea unui contract de depozit valabil încheiat, care poate înceta fie prin voința părților, fie la termen, fie în alte modalități, dar nicidecum prin voința unilaterală a intimatei, care nici măcar nu le-a adus la cunoştinţă acest aspect.

Prin Circulare interne nu pot fi modificate dispozițiile legale în vigoare la momentul încheierii contractului de depozit şi, de altfel, nu pot fi ignorate obligațiile pârâților de a le aduce la cunoștință orice modificări intervenite în derularea raporturilor contractuale.

Intimata avea obligația să îi informeze asupra comisionului practicat cu privire la sumele depozitate de către recurenți întrucît între părți contractul este legea acestora, efectele sale fiind guvernate de principiul forţei obligatorii.

Conform dispoziției legale şi ulterior prin OUG nr. 156/2008 s-a instituit cadrul legal pentru acordarea efectivă, de urgenţă, a despăgubirilor în cazul persoanelor care au constituit depozite la CEC în vederea achiziționării de autoturisme. De asemenea, se poate face referite şi la hotărîrile CEDO; Curtea consideră că echilibrul just nu poate fi păstrat prin privarea recurenților nu numai de valoarea reactualizată a depozitului lor bancar, ci şi de orice despăgubiri în această privință, motiv pentru care s-a constatat o încălcare a art. I din Protocolul nr. l.

Trebuie remarcat faptul că intimata a folosit banii aproximativ 20 de ani şi consideră nelegale şi neîntemeiate motivele intimatei potrivit cărora la momentul de faţă sumele depuse ar fi inexistente, că au fost denominate, cîtă vreme sumele apelanților au fost folosite atîția ani. În opinia lor, instanța de fond ar fi trebuit să dea eficienţă dispozițiilor legale privind contractul de depozit şi jurisprudenței CEDO, prin acordarea posibilității reale a deponenților de a-şi recupera sumele depuse la CEC BANK pe considerentul că sînt în continuare titulari de cont şi proprietari ai sumelor de bani depuse.

La pronunțarea hotărîrii, instanța de apel nu a avut în vedere OUG nr. 156/2007, Legea nr. 232 din 31 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozit la Casa de Economii si Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme şi care la articolul 1, alineatul (l) prevede că „Persoanele fizice care pînă la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii Consemnațiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - BRD. - S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial”.

În ceea ce privește valoarea cuantumului libretelor CEC, recurenta (...) a făcut o estimare aproximativă a sumelor, respectiv pentru libretele CEC ale celor doi intervenienți apelanți a apreciat o valoare de 10.000 RON pentru fiecare, iar în ceea ce privește carnetul CEC pe numele acesteia, a apreciat valoarea de 20.000 RON incluzînd şi cheltuielile de judecată ocazionate. Solicită actualizarea celor trei sume separat, raportat la rata inflației, iar pentru carnetul CEC cu dobîndă, calcularea dobînzii, astfel încît să rezulte valoarea reală a sumelor.

 (va urma)

Av. Ion Scăunaşu

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite