Despăgubirea titularilor libretelor de economii CEC – o problemă nerezolvată (II)
  • 11-01-2021
  • 0 Comentarii
  • 217
  • 1

În numărul anterior am arătat care au fost motivele de recurs formulate de recurenţii în dosarul care a condus la adoptarea Deciziei Curţii de Apel Oradea nr. 220 din 11.06.2019. Continuăm cu prezentarea considerentelor și dispozitivului deciziei menționate, cu precizarea că textul este preluat de pe https://www.jurisprudenta.com/:

,,Intimata pîrîtă CEC Bank nu a formulat întîmpinare însă, prin notele de şedinţă depuse la dosar la data de 27 mai 2019 a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar pe fond, respingerea recursului ca nefondat.

Examinînd recursul declarat prin prisma regulilor de drept aplicabile, conform prevederilor art. 483, alin. 3 şi 4 din Cod procedură civilă, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit art. 1, alin. 1 din O.U.G. nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2008, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care pînă la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., precum şi cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziţionării de autoturisme, au dreptul să obţină despăgubiri băneşti dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial.

În sensul acestei ordonanţe de urgenţă, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiţia neafectării soldului iniţial sînt acele depozite constituite din sume reprezentînd avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziţionării de autoturisme, existente în sold, fără dobînda aferentă şi din care nu s-au efectuat retrageri (art. 1, alin. 2).

În raport cu aceste dispoziţii, este esenţial să se stabilească dacă sumele depuse de către recurenţi au vizat achiziţionarea de autoturisme, adică dacă sumele respective au reprezentat parte (avans) din preţul de achiziţie a unui autoturism. Din libretele de economii depuse la dosarul cauzei rezultă că nu aceasta a fost destinaţia sumelor în discuţie, fiind vorba despre economii cu dobîndă şi cîştiguri în autoturisme. Această posibilitate de a cîştiga autoturisme nu schimbă natura juridică a sumelor menţionate, acestea avînd natura unor depozite bancare.

Din cuprinsul recursului, Curtea a constatat că recurenţii ignoră Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei naţionale, modificată şi completată, care stabilea următoarele: la data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, va fi denominată, astfel încît 10.000 lei vechi, aflaţi în circulaţie la această dată, vor fi preschimbaţi pentru 1 leu nou. Denominarea reprezintă acţiunea de reducere a valorii nominale a însemnelor monetare (art. 1, alin. 1 şi 2). Aşadar, este eronat (de exemplu) să se aibă în vedere, în prezent, aceeaşi sumă de 5.000 lei, întrucît aceasta a devenit 0,50 lei, conform denominării.

În baza tuturor acestor considerente şi în temeiul art. 496, alin. 1 din Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul, ca nefondat”.

Așadar, în acest caz, instanța de recurs a reținut că, pe de o parte, nu poate fi acordată egalitatea de tratament, în temeiul O.U.G. nr. 156/2007, titularilor libretelor de economii CEC cu titularii depozitelor la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme, iar, pe de altă parte, că denominarea, eveniment petrecut în anul 2005, a avut rolul de face nesemnificative sumele depuse la CEC anterior anului 1989 cu titlu de depozit.

Înainte de a trece la marile soluții pronunțate în materie, la esența dezbaterilor pe aceasta temă și la considerațiile noastre, să privim și motivele de nelegalitate invocate într-o recentă plîngere prealabilă formulată de un petent, titular al unui libret de economii CEC, Ministerului Finanțelor Publice:

,,Prin depunerea sumelor pe libret s-a constituit un contract de depozit între subsemnatul deponent şi CEC Bank, iar, potrivit art. 969 Cod civil, aceste contracte reprezintă legea părţilor şi trebuie să fie executate cu bună credinţă. Astfel, la data depunerii, între subsemnat si CEC Bank s-au născut raporturi juridice contractuale de depozit şi mandat care, potrivit art. 969 C. civ, reprezintă legea părţilor, şi pe care acestea trebuie să le execute cu bună credinţă. Vă rog sa reţineti că subsemnatul şi-a executat obligaţiile asumate, prin aceea că am respectat condiţiile specifice ale acestui fel de contract, anume că nu am efectuat mişcări de solduri din aceste conturi pe toată perioada, pînă la data prezentei, sumele depozitate rămînînd la dispoziţia CEC Bank, care, în baza aceluiaşi contract, le-a folosit pe toată perioada, iar faptul că pe parcurs CEC Bank a modificat unilateral regimul juridic al acestor tipuri de depozite, prin adoptarea circularelor din 27.02.2004 şi cea din 03.08.2008, fără acordul celeilalte părţi contractante, nu prezintă relevanţă juridică faţă de subsemnatul reclamant întrucît, potrivit art. 969 alin. 2 Cod civil, convenţiile legale pot fi revocate prin consimţămîntul mutual al ambelor părţi.

În acest sens, vă rog să dispuneți plata sumei depuse, actualizate cu indicele de inflaţie, motivat de faptul că subsemnatul are dreptul să primească acelaşi gen de despăgubiri ca și persoanele care au efectuat depuneri în vederea «achiziţionării de autoturisme», despăgubite în temeiul art. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, întrucît, conform art. 16 alin. (1) din Constituţia României, cetăţenii sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate juridică, aşa încît, la situaţii de fapt asemănătoare, trebuie să corespundă un tratament juridic egal, la situaţii de fapt diferite, tratamentul juridic poate fi diferit.

Violarea principiului egalităţii apare atunci cînd se aplică un tratament juridic diferenţiat unor situaţii de fapt asemănătoare, fără să existe o motivare obiectivă rezonabilă sau dacă există o disproporţie vădită între scopul urmărit şi tratamentul inegal şi mijloacele folosite. Astfel, din moment ce alţi deponenţi au primit despăgubiri si subsemnatul are dreptul să primească acelaşi gen de despăgubiri.

Deşi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni în vederea achiziţionării de autoturisme nu reglementează în mod expres situaţia libretelor deţinute de subsemnat (produse de economisire cu dobîndă și cîștiguri), acest act normativ se poate aplica şi în speţa de față, considerînd că există similitudine între un libret de economii (cazul subsemnatului), şi contul special reglementat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 156/2007, în care se depunea suma de 70.000 ROL, reprezentînd preţul integral al unui autoturism DACIA”.

 (va urma)

Av. Ion Scăunaşu

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite