De ce să nu intrăm în războaiele altora și despre respectarea convingerilor noastre religioase
  • 24-06-2024
  • 0 Comentarii
  • 12
  • 0

În România, în ultimele zile, s-a discutat intens despre două probleme majore care pun sub semnul întrebării capacitatea țării și a conducerii acesteia de a-și manifesta atașamentul față de popor.

România navighează în apele tulburi ale politicii internaționale, părînd că nu vede prea curînd țărmul. Această problemă, a gestionării securității naționale în fața conflictelor externe, a fost larg dezbătută recent, după decizia CSAT de a acorda apărarea de tip Patriot ca sprijin pentru Ucraina.
Decizia îngrijorătoare a președintelui Klaus Iohannis de a realoca resursele de apărare ale României, în particular sistemele anti-aeriene Patriot, către Ucraina, a stîrnit reacții vehemente, atît în spațiul public, cît și în cel politic.
„Am condamnat public în termenii cei mai duri decizia președintelui Iohannis și a CSAT de a renunța la apărarea de tip Patriot pentru România și de a acorda acest sprijin pentru Ucraina. Nu am făcut-o pentru că nu vreau ca Ucraina să se apere, ci pentru că îmi doresc ca România să nu fie expusă!”, comenta pe site-ul său, georgesimion.ro, președintele AUR, George Simion. Este evidentă îngrijorarea că România, avînd granița aproape de un teatru de război activ, și-ar putea submina propria securitate. Faptul că președintele Iohannis a ignorat avizele negative ale CSAT și a decis unilateral această problemă, reflectă o problemă de transparență și de prioritate națională:
„Practic, astăzi, Iohannis n-a mai ținut cont de avizul negativ dat de CSAT și a decis de capul lui ca unul dintre cele două sisteme Patriot pe care le avem funcționale să le dăm Ucrainei, lăsîndu-ne pe noi în baza unui singur sistem”, spunea liderul AUR, George Simion, primul politician din România care și-a asumat candidatura pentru funcția de Președinte al României pentru alegerile din acest an.
Această decizie de acordare a sprijinului Patriot pentru Ucraina naște însă întrebări despre compensațiile primite de România și despre gestionarea riscurilor asociate cu diminuarea capacităților de apărare, într-un moment în care securitatea națională ar trebui să fie la cote maxime.
George Simion și-a asumat că dacă va fi ales ca Președinte al României nu va implica țara și nu va expune românii la niciun tip de război. România nu are de ce să intre în conflictele altora, țara noastră trebuie să militeze pentru pace. Este de ajuns că au murit sute de mii de oameni de ambele părți, că repercusiunile acestui război au produs reverberații pe tot globul din punct de vedere financiar și social. A venit momentul ca politicienii responsabili, puținii care au mai rămas, să se opună cu toată dîrzenia celor care vor să ne arunce continentul într-un abis!
Oare mai avem voie
să fim creștini
în această țară?
Un alt punct tensionat al ultimelor zile a fost incidentul din Cluj, unul în care libertatea de exprimare religioasă s-a ciocnit cu normele de toleranță impuse de UE în timpul mar­șului Pride. Atunci, un grup de tineri români creștini, care afișau o icoană cu Isus Christos, a fost ridicat și amendat de Jandarmerie.
„Scenele șocante petrecute în acest weekend în Cluj, în care cîțiva tineri care afișau o icoană cu Isus Christos au fost ridicați și amendați de jandarmerie în timpul marșului Pride, ridică niște mari semne de întrebare în ceea ce privește libertatea de exprimare în țara noastră”, comenta, tot pe blogul său, George Simion.
Această situație subliniază dilema între protejarea libertății de exprimare religioasă și asigurarea că aceasta nu intră în conflict cu alte drepturi civile. Modul în care autoritățile statului au gestionat situația reflectă o îngrijorare profundă că România ar putea derapa către o societate în care anumite forme de exprimare sînt, efectiv, suprimate: „Mai ai voie să fii creștin în România? Mai este permis să îți declari public iubirea față de Christos și de Dumnezeu? Sau ne-am teleportat peste noapte într-o țară ateistă, în care proclamarea credinței noastre este pedepsită prin lege?”, se întreabă și președintele AUR, George Simion.
Aceste două evenimente prezentate succint mai sus evidențiază provocările cu care se confruntă România în încercarea de a echilibra drepturile și securitatea. În timp ce se luptă să își definească rolul pe scena internațională și să mențină un echilibru între alianțe și suveranitate națională, România trebuie, de asemenea, să gestioneze diversitatea și complexitatea propriilor sale valori sociale și religioase.
Deciziile luate deja sau care vor fi luate în viitorul apropiat vor influența profund nu doar securitatea națională, dar și societatea.
Participanții la marșul Pride care și-au arătat „toleranța” și „diversitatea” huiduind cu bestialitate niște tineri care și-au proclamat mîndrii iubirea față de Christos nu merită să fie tratați cu respect, atîta timp cît nu oferă respect unor valori românești care ne-au definit ca națiune, iar Klaus Werner Iohannis trebuie să spună tuturor românilor, cît mai repede, ce a primit în schimbul ajutorului pentru Ucraina, punînd în pericol securitatea românilor!
BIROUL DE PRESĂ
AL ALIANȚEI PENTRU UNIREA ROMÂNILOR

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite