● Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, fiind acuzat de crime de război și de deportare ilegală a cel puțin 100 de copii din Ucraina. Un mandat similar a fost emis pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleași acuzații. Practic, decizia le obligă pe cele 123 de state membre ale CPI să-l aresteze pe președintele rus și să-l transfere la Haga pentru judecată dacă intră pe teritoriul lor. Rusia a negat acuzațiile privind comiterea de crime de război care i-au fost aduse după invadarea Ucrainei în urmă cu un an. „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nici o semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere legal. Rusia nu este parte a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nici o obligație în temeiul acestuia”, a declarat purtătoarea de cuvînt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova. ● Milioane de peşti aflaţi în descompunere au blocat o parte importantă a unui fluviu din sud-estul Australiei, afectat de un puternic val de căldură, au anunţat autorităţile locale. Guvernul statului australian New South Wales a informat că „milioane” de peşti morţi plutesc pe fluviul Darling, în apropiere de satul Menindee, aceasta fiind a treia extincţie în masă în zonă din 2018 pînă în prezent, potrivit AFP. Videoclipurile postate pe reţelele de socializare arătau bărci în mijlocul unor bancuri dese de peşti morţi, suprafaţa fluviului fiind aproape invizibilă. „Este cu adevărat oribil, sînt peşti morţi cît vezi cu ochii”, a declarat pentru AFP Graeme McCrabb, un locuitor din Menindee, vorbind despre consecinţele „incomensu­rabile” asupra mediului. „Moartea acestor peşti este legată de nivelul scăzut de oxigen din apă (hipoxie) pe măsură ce apele inundaţiilor se retrag”, a explicat autoritatea într-un comunicat, adăugînd că valul de căldură agravează acest fenomen. ● Apro­ximativ 800.000 de oameni din Coreea de Nord s-au oferit voluntar să se înroleze sau să se reînscrie în armată pentru a lupta împotriva Statelor Unite, a relatat sîmbătă publicaţia oficială din această ţară, transmite Agerpres, citînd Reuters. Numai vineri aproximativ 800.000 de studenţi şi muncitori din întreaga ţară şi-au exprimat dorinţa de a se înscrie sau reînscrie în armată pentru a contracara SUA, a scris ziarul Rodong Sinmun. „Entuziasmul tot mai mare al tinerilor de a se înscrie în armată este o demonstraţie a dorinţei de neclintit a tinerei generaţii de a-i elimina fără milă pe maniacii războiului, care fac ultime eforturi pentru a distruge ţara noastră socialistă dragă, şi de a îndeplini marea cauză a reunificării naţionale fără eşec, dar şi o manifestare clară a patriotismului lor înfocat”, conform publicaţiei. Acest mesaj survine după ce Coreea de Nord a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) Hwasong-17 ca răspuns la exerciţiile militare în derulare între SUA şi Coreea de Sud. ● Producţia mondială de cocaină a crescut vertiginos la maxime istorice după o mică pauză din cauza pandemiei de Covid-19, „cu o cerere enormă şi din ce în ce mai multe grupuri criminale implicate, semnalează Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) într-un studiu publicat, la Viena. Oferta mondială este la niveluri record”, transmite World Cocaine Report 2023, care precizează că aproape 2.000 de tone de clorhidrat de cocaină au fost produse în 2020, mai mult decît dublu în raport cu 2014. Această producţie este de cea mai înaltă puritate, aşadar, cifra care ajunge pe piaţă este mult mai mare, deoarece traficanţii de droguri amestecă drogul cu alte substanţe pentru a-şi creşte profiturile. Creşterea puternică a ofertei este însoţită de o creştere constantă a cererii de cocaină. Deşi pieţele tradiţionale pentru acest drog, America de Nord şi Europa, continuă să fie cele mai importante, producţia enormă poate permite extinderea pe alte continente, precum Africa şi Asia. „Potenţialul de extindere a pieţei cocainei în Africa şi Asia este o realitate periculoasă”, au spus aceştia.
● Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a oferit un interviu ziarului BILD, în care a spus că își dorește ca Uniunea Europeană să aibă o frontieră la fel de sigură precum zidul lui Donald Trump. „Șeful poliției noastre federale este în prezent chiar acolo: se uită la granița SUA cu Mexic pentru a vedea la fața locului ce măsuri sînt în vigoare. Scopul nostru este să importăm apoi aceste cunoștințe cu alte țări ale UE, cum ar fi Bulgaria, pentru a îmbunătăți protecția la granițele UE”, a spus Nehammer. Protecția solidă a frontierei externe a UE este „o necesitate evidentă pentru spațiul Schengen și combaterea terorismului în UE”, a spus Nehammer. De asemenea, cancelarul a spus cum crede că ar trebui să arate un gard eficient de frontieră la granița de est a Europei. „Avem nevoie de bariere eficiente: trebuie să fie foarte înalte, trebuie să pătrundă foarte adînc în pămînt și trebuie să fie monitorizate constant – din punct de vedere tehnic și din punct de vedere al personalului. Numai cu această triadă putem opri migrația ilegală”, a declarat Nehammer pentru BILD. ● COVID-19 va fi în curînd comparabil cu pericolul gripei sezoniere, a afirmat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care speră să diminueze anual nivelul său de alertă maximală, informează AFP, citat de Agerpres. „Cred că vom ajunge la un punct cînd vom putea considera COVID-19 în acelaşi fel în care considerăm gripa sezonieră, adică o ameninţare la adresa sănătăţii, un virus care va continua să ucidă, dar un virus care nu perturbă societatea sau sisteme spitaliceşti”, a declarat şeful programelor de urgenţă din cadrul OMS, Michael Ryan, cu prilejul unei conferinţe de presă. ● Anunțată în septembrie 2022 de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, Banca de Hidrogen a UE este văzută ca o parte vitală a obiectivului blocului de a produce 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil pînă în 2030, pe lîngă cele 10 tone suplimentare așteptate din import. „Hidrogenul este o industrie în care UE este încă cu mult în fața concurenței globale”, a explicat șeful Green Deal al UE, Frans Timmermans, joi, 16 martie, potrivit Euro Activ. „Peste 50% din capacitatea instalată de electrolizor și peste 50% din capacitatea de producție a electro­lizatorului se află aici în UE”, a subliniat el. Hidrogenul, atunci cînd este produs folosind energie electrică regenerabilă, este în mare măsură neutru din punct de vedere climatic. Dacă este suficient de accesibilă, cererea de hidrogen „verde” este aproape garantată în sectorul petrochimic, care utilizează în prezent hidrogen murdar produs din gaze fosile. „Pentru hidrogenul regenerabil produs în
UE, banca va acoperi prima ecologică”, a explicat Timmermans. Începînd cu toamna anului 2023, banca va licita. Companiile care doresc o felie din cele 800 de milioane de euro disponibile trebuie să își depună ofertele de producție, iar cele cu cele mai mici costuri vor primi banii. Finanțarea provine de la Fondul pentru inovare, care își extrage veniturile de pe piața de carbon a UE.
● Singura fabrică românească de ciocolată, Galactic, care produce de 25 de ani, și-a cerut insolvența. Administratorul Liviu Fagi a spus că decizia de a înainta cererea de punere a firmei sub protecția procedurii de insolvență, prin firma care o administrează, Food Land Galactic, a fost generată cu scopul de a reuși salvarea acesteia și de a proteja fabrica de dispariție. „Anul trecut a fost dramatic. O parte a anului nu am avut acces la materii prime, pentru că nu se puteau importa, apoi am primit o lovitură semnificativă din partea marilor retaileri – noi desfacem produsele la toți marii retaileri din țară – care au refuzat orice majorare de preț, deși costurile de producție s-au majorat semnificativ, de la zahăr, ulei vegetal, la combustibili, utilități ș.a.m.d.”, a declarat administratorul Liviu Fagi, conform 2M News. Galactic este singura fabrică de ciocolată cu acționariat românesc. În țară mai există o singură fabrică de ciocolată, Kandia Dulce de la Brașov, achiziționată în anul 2013 de Grupul Julius Meinl Group și controlată prin grupul KEX Confectionary, scrie sursa citată. ● Credit Suisse Bank, una dintre cele mai mari bănci din Elveția, s-a aflat în pericol de faliment, după ce acțiunile băncii au scăzut cu 30% în ultima săptămînă. Banca a luat urgent un împrumut de 50 de miliarde de franci de la Banca Națională a Elveției, însă economiștii se tem că o eventuală prăbușire a băncii ar provoca o criză mondială, precum cea din 2008, după ce și Silicon Valley Bank a intrat în faliment. „Preluarea Credit Suisse de către UBS este cea mai bună soluție” în situația actuală, a spus președintele elvețian, Alain Berset. Anunțul de duminică a venit după un weekend de discuții de urgență în Elveția între cele două bănci și autoritățile de reglementare financiare ale țării. Banca Națională Elvețiană a declarat că tranzacția este cea mai bună modalitate de a restabili încrederea piețelor financiare și de a gestiona riscurile pentru economie. ● Securitatea energetică a Europei, afectată de tăierea livrărilor de gaze ruseşti anul trecut, s-a îmbunătăţit, dar UE trebuie să se pregătească pentru următoarea iarnă. Ţările membre UE intenţionează în următoarele luni să cumpere împreună gaze, pentru refacerea stocurilor înaintea majorării cererii iarna viitoare, informează Agerpres. „Consiliul liderilor UE cere tuturor părţilor implicate să folosească la maximum mecanismul de achiziţii comune de gaze”, se arată în proiect. Achiziţiile comune de gaze sînt un nou instrument pe care blocul comunitar îl va folosi pentru a limita creşterea costurilor cu energia, declanşată de întreruperea livrărilor ruseşti, după invadarea Ucrainei. Chiar dacă în prezent preţurile de referinţă la gaze sînt cu mult sub valorile record atinse în luna august a anului trecut, ele alimentează totuşi inflaţia şi reduc competitivitatea companiilor europene în cursa cu rivalii din SUA şi China. ● Aso­ciația care a luptat pentru salvarea Parcului Național Văcărești din București a identificat alte 5 „insule de biodiversitate” unde orașul a fost cucerit de natură, iar împreună cu autoritățile locale dorește punerea lor în valoare și deschiderea către public. Este vorba despre Pădurea Băneasa, una dintre comorile orașului, care din păcate este lăsată în paragină și amenințată de interese imobiliare, zona din spatele Lacului Morii, o bucată din malul Lacului Dobroiești, o bucată din Valea Saulei, unde intră autostrada A3 în București, și o bucată din Peninsula Tei, lîngă Romsilva. O parte din aceste zone nu sînt deloc accesibile în acest moment. ● Donald Trump ar putea fi pus sub acuzare la New York săptămîna aceasta pentru că ar fi încălcat legea privind finanțarea campaniei electorale din 2016 prin plata a 130.000 de dolari pentru a obține tăcerea starului porno Stormy Daniels, la aproape 7 ani de la faptă, relatează Reuters. Dar orice proces al fostului președinte american nu ar începe mai devreme de anul viitor, iar experții în drept au spus că ar putea coincide cu ultimele luni ale campaniei prezidențiale din 2024, în timp ce Trump caută să obțină un al doilea mandat la Casa Albă. Într-o postare de sîmbătă pe rețeaua de socializare Truth Social, Trump a spus că se așteaptă să fie reținut și a făcut apel la susținătorii săi să protesteze, deși un purtător de cuvînt a spus ulterior că Trump nu a fost informat cu privire la o posibilă reținere a sa.
● Finlanda a fost declarată ţara cu cea mai fericită populaţie din lume pentru al şaselea an consecutiv, potrivit clasamentului World Happiness Report (Raportul Mondial al Fericirii), publicat luni, infor­mează DPA. Raportul, care a analizat de această dată şi efectele generate de pandemia de coronavirus asupra bunăstării oamenilor, este alcătuit în fiecare an de oameni de ştiinţă din Statele Unite în baza unor sondaje de opinie realizate de Gallup Institute. Potrivit raportului, locurile următoare din top 10 sînt ocupate de Danemarca, Islanda, Israel, Ţările de Jos, Suedia, Norvegia, Elveţia, Luxemburg şi Noua Zeelandă. Austria şi Australia ocupă a 12-a, respectiv cea de-a 13-a poziţie, în timp ce Germania se află pe locul al 16-lea, înregistrînd o coborîre de două poziţii în raport cu anul trecut. Două ţări afectate de război, Afganistan şi Liban, ocupă ultimele locuri în acest clasament. România se află pe locul al 24-lea (scor 6,589), în creştere cu patru poziţii faţă de anul trecut, cînd s-a clasat pe locul al 28-lea (scor 6,477). Autorii raportului afirmă că fericirea oamenilor s-a menţinut „remarcabil de rezilientă” în pofida pandemiei de COVID-19, în contextul în care indicatorii medii globali înregistraţi în perioada 2020 - 2022 au fost la fel de ridicaţi ca cei din intervalul pre-pandemic 2017-2019.
R.M.