Cartea albă a Ministerului japonez al Apărării identifică trei noi amenințări la adresa securității naționale: spațiul terestru, spațiul cibernetic și utilizarea radiației electromagnetice. Principalele surse ale acestor amenințări sînt denumite „puterile revizioniste” Rusia și China. A fost numit și principalul aliat, fără de care Japonia nu poate realiza pacea în regiune – Statele Unite. În același timp, Cartea albă este în contradicție cu Constituția japoneză, care proclamă în art. 9 că „poporul japonez renunță pentru totdeauna la război ca drept suveran al națiunii, precum și la amenințarea sau utilizarea forței armate ca mijloc de soluționare a disputelor internaționale”. Prin urmare, „forțele terestre, navale și aeriene, precum și alte mijloace de război, nu vor fi utilizate niciodată în viitor” .

Japonia se pregătește să lupte. Potrivit Newsweek, în Cartea albă a Ministerului japonez al Apărării este stipulată includerea insulei chineze Taiwan în sfera de interese japoneze, ceea ce implică, de asemenea, disponibilitatea de a folosi forța militară pentru a rupe Taiwan de China continentală. În ultimele luni, Tokyo și-a exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la viitorul Taiwanului, scrie Newsweek. Manevrele militare chineze și sino-ruse din jurul insulei și patrulele aeriene ale bombardierelor strategice din APR sînt motive de mare îngrijorare pentru guvernul lui Yoshihide Sugi, pe care îl liniștește doar faptul că Washingtonul își conduce în mod regulat navele de război peste Strîmtoarea Taiwanului. De asemenea, vinde ultimele arme japonezilor. Pe 12 iulie, distrugătorul american USS Benfold (DDG-65) a invadat din nou apele teritoriale ale Chinei în apropierea Insulelor Paracel. „În procesul de schimbare a echilibrului global de putere, importanța regiunii crește din ce în ce mai mult. Pentru a face față acestor provocări din punct de vedere al siguranței, este necesară nu numai consolidarea capacităților efective de apărare japoneze, ci și colaborarea cu țările care împărtășesc valorile noastre fundamentale”, a declarat pentru Newsweek ministrul japonez al Apărării, Nobuo Kishi, care a adăugat că ,,relația cu singurul nostru aliat, Statele Unite, este de maximă importanță”. Guvernul Sugi a decis să abordeze problema Taiwanului, care este dureroasă pentru Beijing, iar acest lucru ne indică existența unor acorduri între Statele Unite și Japonia.

Începînd din luna martie, secretarul de stat american Anthony Blinken și secretarul Apărării Lloyd Austin s-au întîlnit cu Yoshihide Suga, primul-ministru japonez fiind primul lider străin care s-a întîlnit cu Joe Biden. Ulterior, ambele părți au denunțat Beijingul pentru întîlnirea G7 din Anglia, iar pe 5 iulie vicepremierul Taro Aso a declarat: „Atacul Chinei asupra Taiwanului ar fi perceput ca o amenințare reală pentru Tokyo”, care  „va conduce probabil către tendința de apărare colectivă împreună cu Statele Unite”. Adică, dacă pînă acum statutul Taiwanului chinezesc și al Statelor Unite nu a fost contestat, chiar și Japonia este gata să facă acest lucru. Se poate presupune că, după ce a pierdut în „războiul tarifar” față de Beijing, Washington face din respingerea Taiwanului din China cheia subordonării Asiei „intereselor naționale ale Statelor Unite”. Sarcina este explozivă. De la Beijing se aude constant: „Taiwanul este o afacere internă a Chinei. China nu va permite niciodată unei țări să intervină în nici un fel în problema Taiwanului”.

Șeful Statului Major al armatei americane, generalul James McConville, a spus că „armata SUA pregătește echipe operaționale cu capacitatea de a trage cu precizie pe o rază lungă de acțiune, care poate funcționa oriunde, constînd în rachete hipersonice, rachete cu rază medie, rachete de înaltă precizie. Aceste sisteme sînt capabile să pătrundă în sistemul de apărare antiaeriană. Ne propunem să desfășurăm unul dintre aceste grupuri de lucru în Europa și, eventual, două în Pacific”. China are un plan pentru a contracara acest lucru. Chinezii construiesc acum peste o sută de noi silozuri pentru rachete balistice cu armă nucleară. Aprobat de ONU și intrat în vigoare la 22 ianuarie 2021, Tratatul de interzicere a armelor nucleare (TNP) nu a fost semnat de nici unul dintre statele membre NATO și de nici una dintre cele nouă puteri nucleare (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța, India, Pakistan, RPDC, Israel). CNN susține că rețeaua ramificată de silozuri ICBM a Chinei perturbă planurile Pentagonului în Asia. Această rețea (120 de mine) acoperă sute de kilometri pătrați în deșertul din provincia Gansu și poate găzdui rachete capabile să ajungă pe continentul SUA. Minele sînt conectate la o distanță de 3 kilometri una de cealaltă și pot fi utilizate pentru ICBM - urile chinezești CSS-X-20, capabile să acopere o distanță de pînă la 15 mii de kilometri și avînd pînă la zece focoase nucleare multiple. Durata zborului către Statele Unite este de treizeci de minute.

Institutul pentru Studii Strategice avertizează: „Dacă Armata de Eliberare din China decide să investească într-un număr mare de noi mine pentru forțe ICBM, aceasta ar putea însemna o schimbare în optica Beijingului în această privință. Dar se pare că viziunea sa despre apartenența la Taiwan nu va putea fi schimbată.

N.K.