Cum dezvoltăm economia?
  • 07-05-2021
  • 0 Comentarii
  • 448
  • 0

Cum dezvoltăm economia?

Am 47 de ani și constat că în ultimii 30 de ani am ajuns să nu mai producem nimic important în țara noastră, că avem una din cele mai mari migrații europene, și că nici una dintre companiile românești dezvoltate în ultimii 20 de ani nu contează în Europa, exceptînd probabil o companie de telefonie cu filiale în Spania și în Italia. Discutînd cu oameni din diverse domenii de activitate am constatat că nici măcar sîrmă sau celebra Plasă de Buzău nu se mai fabrică aici, sau dacă se fabrică se vînd la un preț foarte mare comparativ cu ceea ce produc turcii, de unde înțeleg că importăm acest material.

Lucrez în antreprenoriatul românesc din 2005 și în domeniul meu de activitate – turismul – fac tot ce depinde de mine pentru a promova o imagine a României net superioară celei pe care o au străinii despre noi. Sînt un om care, dacă poate să folosească produse românești o face, în detrimentul celor străine și mi-aș dori comercializarea cît mai multor produse românești pe piață. Locuiesc într-un oraș care pe vremea copilăriei mele era unul din cele mai industrializate din țară și care astăzi are în locul fabricii de tractoare un mall, în locul celei de rulmenți – blocuri de apartamente și în locul celei de autocamioane – ruine.

Nu înțeleg de ce e atît de anevoioasă revitalizarea economiei. Sînt atîtea întreprinderi care produc, cel mai bun exemplu fiind fabrica de tractoare de la Reghin, care produce un tractor creat de oamenii locului. Ar trebui ca statul român să încurajeze în primul rînd aceste întreprinderi românești fie cu scutiri sau reduceri de taxe, fie cu contracte ale întreprinderilor de stat pentru produsele lor, cu fonduri europene pentru pătrunderea pe piețele europene sau pentru a vinde mai mult în România.

Ciobanii români au întîmpinat reale probleme cu lîna și produsele provenite de la oile lor, astfel că au ajuns să vîndă vapoare întregi arabilor ca să nu arunce cantități uriașe de lînă sau de lapte. Dacă aș fi ministrul Economiei aș căuta soluții pentru a încuraja și dezvolta producția de bunuri și de servicii românești pornind de la ceea ce am deja și creînd apoi adevărate lanțuri de producție pentru produse finite. Aș opri exportul arborilor din pădurile noastre și  aș exporta, în locul lor, mobilă. Dacă tot tai acei copaci, măcar să-i vînd la un preț bun, să concurez pe piața de profil și să arăt lumii că românii sînt buni și la asta.

În urmă cu 30 de ani, economia românească putea să producă orice, de la un ac pînă la un tanc. Vom fi uitat între timp cum se face asta? Nu cred. Vorbind de armată, citesc că praful de pușcă și cartușele pentru gloanțele de mitralieră și pentru alte proiectile vin din Serbia și din Bulgaria. Păi și dacă, Doamne ferește se pornește un război și inamicul ne taie liniile de aprovizionare și ne lasă fără gloanțe? Ce facem? Tragem în el cu praștia?

Avem încă industrie de aeronave la Craiova și la Brașov. S-au rugat de noi cei de la Bell Helicopter acum 20 de ani să implementăm elicopterele lor de atac și de transport și să transformăm Brașovul în centru de întreținere și reparații pentru elicopterele Bell din Europa. Ca să fie mai clar despre ce fel de elicoptere vorbim, gîndiți-vă că sînt atît de folosite încît în fiecare minut, undeva în lume, un elicopter Bell zboară! La Craiova avem un avion românesc de antrenament subsonic, IAR –99, care poate fi folosit și pentru atac la sol sau alte tipuri de operațiuni militare, a cărui dezvoltare e stopată momentan. Cehii au reușit să-și vîndă avionul „Albatros” – noi nu, fiindcă armata României nu-l folosește și, evident, nu-l comandă. Am adus camioane IVECO pentru aceeași armată românească și facem o fabrică nouă în Dîmbovița. De ce acolo, cînd la Brașov exista deja spațiul necesar, nu știu. Fie și în Dîmbovița, dar hai să o facem cum trebuie și să fabricăm acolo autocamioane IVECO de toate felurile, așa cum s-a făcut la Brașov cu licența MAN.

Mă gîndesc că, odată repornită producția atît pentru produse mici – cum sînt sîrma, vopseaua, diferite subansamble – cît și pentru obiecte mai importante – cum sînt avioanele, elicopterele, camioanele, tractoarele, rulmenții – s-ar forma adevărate lanțuri economice de producție, care ar antrena dezvoltarea unor alte fabrici pentru deservirea angajaților,  cu echipament de protecție, de lucru, cu mîncare, cu personal medical, creîndu-se o dezvoltare în lanț a economiei.

Ar fi minunat dacă s-ar dezvolta infrastructura rutieră, a căilor ferate sau de navigație – și mă gîndesc la canalul Siret-Dunăre care ar concentra o enormă forță de muncă, echipamente, utilaje, ciment, beton, fier, care ar ajuta la dezvoltarea economiei românești și i-ar aduce acasă pe milioanele de români înstrăinați. Beneficiul este cert: irigarea cîmpiei Moldovei, creșterea producției agricole și transportarea produselor la un cost mai mic pe apă spre Constanța sau spre alte porturi dunărene.

De unde fonduri? În primul rînd din cele puse la dispoziție de Uniunea Europeană, pe care le-aș absorbi în proporție de 100%, le-aș negocia cu oameni pricepuți și le-aș folosi în dezvoltarea țării. În al doilea rînd, aș aduce în România atît capitalul autohton, cît și pe cel străin. Pentru a pune în aplicare aceste proiecte ar fi necesară elaborarea unui plan de țară pe următorii 20 de ani, la care să contribuie toate forțele politice, și pe care să nu-l schimbe fiecare după cum are chef cînd vine la putere.


Marius Marin, antreprenor HORECA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite