- 10-02-2020
- 0 Comentarii
- 535
- 4
Românii se întreabă, pe bună dreptate: de ce nici unul dintre marii rechini
nu a păţit nimic, dar absolut nimic, nici măcar n-a fost deranjat cu vreo
întrebare referitoare la anii în care „monstruoasa coaliţie“ a tăiat şi a
spînzurat? Nu sînt adeptul răzbunărilor, dar atît dvs., cît şi PDSR-ul, aţi
promis, în campania electorală, că toţi aceia care au încălcat Legea şi au
tîlhărit ţara vor răspunde în faţa Justiţiei. Iată că de răspuns, n-au răspuns
marii bandiţi, ci cîţiva ziarişti, printre care mă număr şi eu, cu două
condamnări la amenzi însumînd aproape 1 miliard de lei. Chiar aşa, vă convine
să vă puneţi semnătura pe o Declaraţie de aderare la NATO alături de un
proscris ca mine care, întîmplător, a fost finalist al alegerilor
prezidenţiale, iar acum este liderul celui mai mare partid al Opoziţiei? Încă o
dată vă întreb: de ce n-a îndrăznit nimeni să-i ia la întrebări pe Emil
Constantinescu, Radu Sârbu, fraţii Erdely, Dorin Marian, Dragoş Constantinescu,
Zoe Petre, Valeriu Stoica, Dinu Patriciu, Attila Vereştoy, Camenco Petrovici,
Marin Luţu, Dumitru Branc, Ioan Mureşan, Radu Berceanu, Decebal Traian Remeş,
Traian Băsescu, Nini Săpunaru, Ioan Bruckner, Victor Babiuc, Ionuţ Costea,
Nistor Bădiceanu şi alţi reprezentanţi ai fostei şi, în unele cazuri, chiar ai
actualei Puteri? Toate fraudele şi afacerile ilegale s-au muşamalizat.
Personal, am avertizat, încă din decembrie 2000, că nimeni nu va păţi
nimic, ba chiar am dat şi exemple concrete: cum ar putea să fie luat la
întrebări, de Poliţie, un Radu Sârbu, cînd el e prieten la toartă cu actualul
ministru de Interne, Ioan Rus? Care Ioan Rus e naşul de botez al nepotului
fostului ministru al Învăţămîntului, Liviu Maior, şi coleg de Guvern, la
aceeaşi masă de la Palatul Victoria, cu rubedenia sa, George Maior, secretar de
Stat la MApN, fiu al lui Liviu Maior şi ginere al lui Augustin Buzura,
preşedintele Fundaţiei Culturale Române şi omul de casă al dvs., d-le Ion
Iliescu. Ce legătură o avea junele George Maior cu Armata, de-a ajuns, dintr-un
obscur funcţionar diplomatic la Dublin, ditamai ministrul adjunct al Apărării,
în vreme ce este cursant, în anul I, la Colegiul Naţional de Apărare, unde este
nevoie de o prezenţă zilnică şi obligatorie? De fapt, el nu se poate achita,
cum trebuie, de nici o obligaţie. Nici măcar regimul comunist nu-şi permitea să
transmită funcţia de ministru ca moştenire, din tată-n fiu. Şi cine cutează
să-l ia la întrebări pe „cărăuşul de dolari“ Ionuţ Costea, cînd sora lui e
măritată cu ministrul de Externe şi preşedintele OSCE, Mircea Geoană? Există
numeroase exemple de privatizare a Puterii, în familie, cu tot felul de
rubedenii plasate în funcţii bănoase, odraslele se căsătoresc numai între ele,
pentru păstrarea privilegiilor de castă şi a averii, ceea ce arată că, sub
oblăduirea dvs., ia naştere o „burghezie roşie“ cu mult mai rapace decît aceea
din perioada stalinistă. La fel, Valeriu Stoica, Dinu Patriciu, Nini Săpunaru
şi alţi mafioţi din PNL, despre care a scris toată presa, beneficiază de
imunitate totală, pentru simplul motiv că au semnat un Protocol de susţinere a
PDSR-ului. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul UDMR-ului, unde un bandit
ca Erdely Ede şi-a permis să-l scuipe în obraz pe un locotenent-colonel al
Poliţiei Române, pentru că acesta „îndrăznise“ să-l ancheteze cu privire la
nişte privatizări ilegale. Referitor la UDMR, trebuie să reamintesc actul de
trădare pe care l-aţi săvîrşit atît dvs., cît şi PDSR-ul, prin revoltătoarea
Lege a Administraţiei Publice Locale. Politica „paşilor mărunţi“ a acestei
organizaţii şovine şi antieuropene este limpede pentru toată lumea, inclusiv
pentru electoratul PDSR, fiindcă după recunoaşterea limbii maghiare ca a doua
limbă oficială în România, căpeteniile UDMR au trecut la revizuirea Articolului
1 al Constituţiei, milioane de români auzindu-l pe Gyorgy Frunda, la TVR 2, în
seara zilei de joi, 29 martie, afirmînd că ei nu recunosc caracterul naţional
şi indivizibil al Statului Român; ca semn de cîrdăşie, nici reprezentantul
PDSR, Aristide Roibu (care e şi preşedintele Comisiei Juridice a Senatului
României), nici deputatul PNL, fost PD, fost FSN, Victor Babiuc, prezenţi în
acelaşi studio, n-au suflat o vorbă. Pentru o asemenea blasfemie, care
reprezintă un atentat la Siguranţa Naţională, PRM cere fie arestarea, fie
expulzarea din România a teroristului politic Gyorgy Frunda, iar CNA e somat să
suspende licenţa Canalului TVR 2, pentru încălcarea gravă a Constituţiei
României. Vă întreb, din nou, domnule Iliescu: CE şi CÎT mai sînteţi dispus să
cedaţi din atribuţiile suveranităţii Statului Român şi cine vă dă dreptul să
ipotecaţi viitorul ţării? În loc să se ocupe de gangsteri şi spioni, Justiţia
PDSR-istă, dublată de o veritabilă „poliţie politică“, se ocupă de mine, de familia mea, de cei mai apropiaţi
colaboratori ai mei. De la începutul anului şi pînă acum, o caut pe d-na Rodica
Stănoiu, pentru a o ruga să aibă o întîlnire cu avocatul meu şi al lui Miron
Cozma, Viorel Dumitrescu, senator PRM de Cluj, precum şi cu preşedinţii
Comisiilor de Abuzuri ale celor două Camere, deputatul PRM Lucian Bolcaş şi
senatorul PRM Nicolae Iorga, care au să-i comunice lucruri foarte importante
despre ce se petrece în Ministerul Justiţiei şi la Parchetul General – dar
doamna ministru nici nu ne bagă în seamă, cînd o cauţi ea voiajează de la un
capăt la altul al lumii, etalîndu-şi blănurile scumpe şi bijuteriile, între
care strălucesc nişte lanţuri de aur atît de lungi şi de groase, încît ar putea
scoate apă din fîntînă cu ele, că tot e secetă. Madam Stănoiu n-are timp de 3
membri ai Parlamentului, dar se întîlneşte, pe ascuns, cu procurorul-infractor
Teodor Burcea, care, pentru a primi înapoi funcţia de şef al Parchetului din
Teleorman, i-a prezentat cópii ale dosarelor prin care m-a hărţuit el pe mine
şi – a declarat tot el – v-a facilitat victoria în alegeri dvs., d-le Ion
Iliescu; este inutil să mai precizez că acest individ sinistru n-avea voie să
ia acasă asemenea documente, aşa ceva este interzis prin Lege. Şi în Ministerul
Justiţiei, şi în Parchetul General, se întîmplă lucruri de o gravitate
excepţională, dar „legea tăcerii“ funcţionează şi aici, spulberînd orice
speranţă a românilor simpli în actul de Justiţie. Bine, în schimb, că a fost
dat afară şeful Serviciul Anticorupţie, procurorul Ovidiu Buduşan, care
cutezase să transmită la Ambasada Franţei Dosarele afacerilor „Costea“ şi
„Jimbolia“, atentînd la imaginea dvs. de „om sărac şi cinstit“; şi astfel se
face că, prin cererea de azil politic făcută de acest procuror, în numele lui,
dar şi al soţiei sale şi al copilaşului lor, Justiţia Română capătă cea mai
răsunătoare palmă de la începutul noului secol. Exasperat de atîta batjocură,
marele avocat care este Viorel Dumitrescu s-a îmbolnăvit grav, i-a pleznit
aorta, iar acum două zile a fost operat, in extremis, la Spitalul de Urgenţă
din Capitală. Justiţia abuzivă a ambelor regimuri – Constantinescu şi Iliescu –
face victime, din păcate exclusiv printre oamenii cinstiţi, care nu înţeleg ce
se întîmplă.
Domnule Ion Iliescu, a devenit evident, şi pentru români, şi pentru
străini, că România este un stat de tip mafiot. Ce veţi face dvs. atunci cînd,
să zicem, se vor instala baze NATO pe teritoriul ţării, ofiţerii străini se vor
stabili aici, cu nevestele şi copiii lor, dar bandele de tîlhari îi vor ataca,
le vor viola soţiile şi fetele, ba chiar îi vor ucide? Cum putem adera noi la o
organizaţie atît de riguroasă, dacă totul e vraişte în România, se jefuieşte
orice şi oricînd, de la sisteme de irigaţii şi combinate siderurgice, pînă la
biserici, spitale, şcoli, cimitire, bănci, muzee, locuinţe de diplomaţi străini?
România a ajuns, din nenorocire, placa turnantă a crimei organizate, a
drogurilor, a prostituţiei, a pedofiliei, a traficului de arme, a băuturilor
falsificate, a vînzărilor de copii pentru băncile de organe, a spălării banilor
murdari. Prin modul dvs. de a conduce ţara, prin refuzul oricărui contact cu
România reală, prin echipele de consilieri şi colaboratori cu care v-aţi
înconjurat, de teapa unor canalii ca Victor Opaschi şi Dumitru Iliescu, dvs.,
d-le Ion Iliescu, vă asumaţi o grea răspundere în faţa Istoriei! Îmi permit să
vă fac acest rechizitoriu aspru, pentru că în campania electorală aţi refuzat
orice dialog public cu mine şi m-aţi acuzat de extremism, asmuţind tot felul de
„dulăi“ împotriva mea şi a partidului pe care îl conduc. Astăzi, românii au
priceput, definitiv, că singurul şi adevăratul extremism este înfometarea ţării
(aproape 14.000.000 de cetăţeni trăiesc sub pragul oficial al sărăciei), precum
şi trădarea Interesului Naţional. V-aţi obişnuit să ignoraţi tot ce nu vă
convine, dar să apăsaţi pe un buton pentru a chema Opoziţia atunci cînd
adulmecaţi vreo ocazie de popularitate, de ieşire la rampă. Ei, bine, jocul a
luat sfîrşit! Noi refuzăm să fim mantaua dvs. de vreme rea, ori marionetele
unei politici iresponsabile. De ce vă mai trebuie adeziunea noastră pe un petic
de hîrtie, cînd, în realitate, tot ce faceţi dvs. în România, din decembrie
1989 şi pînă acum, este împotriva intereselor fundamentale ale ţării, care e
din ce în ce mai săracă, mai bolnavă, mai disperată, mai declasată în rîndul
ţărilor lumii?!
CORNELIU VADIM TUDOR
(„România
Mare“, nr. 560, din 6 aprilie 2001)
7.0 C