Constantin Brâncuși, „repudiat” la Academia Republicii Populare Române
  • 09-11-2020
  • 1 Comentariu
  • 173
  • 2

Pentru a comenta acest material, autorii prezentului studiu, au găsit în arhivele lor, un document (copie), despre un fapt petrecut cu 69 de ani în urmă, referitor la Constantin Brâncuși (1876-1957), sculptor, fotograf, pictor, ilustrator, cu contribuții covîrșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. El a fost ales membru postum al Academiei Republicii Populare Române în anul 1964.

În vasta sa carieră, Constantin Brâncuși a realizat abstract-art, artă naivă, artă dadaistă, artă futuristă, artă modernă.

scut la Hobița Gorjului, francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie. La plecare, în drum spre Paris, s-a oprit la Viena, unde a lucrat la un atelier, ca decorator de mobilier. Din Viena a plecat la München, după care în Elveția și, apoi, pînă la Langres, în Franța. În 1905 Brâncuși reușește la concursul de admitere la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts.

În România, în epoca realismului socialist, impus cu brutalitate de ocupația U.R.S.S., Brâncuși a fost contestat ca unul din reprezentanții formalismului burghez capitalist. Totuși în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii Populare Române, s-a deschis prima expoziție personală Brâncuși din Europa.

Abia în anul 1964, Constantin Brâncuși a fost ,,redescoperit” în România ca un ,,geniu național” și, astfel, Ansamblul Monumental ,,Calea Eroilor”, de la Tîrgu Jiu, cu Coloana Infinitului, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, a putut fi reamenajat și îngrijit, după ce aceste opere fuseseră lăsate în paragină timp de un sfert de veac, aflîndu-se foarte aproape de pericolul de a fi dărîmate. Constantin Brâncuși și-a exprimat dorința de a dona Statului Român peste 200 de lucrări, împreună cu atelierul său din Paris, de pe Strada Impasse Rosin nr. 10.

Oferta lui Constantin Brâncuși a fost prezentată în Ședința Secțiunii de Știință, Limbă, Literatură și Artă, a Academiei Republicii Populare Române din 7 martie 1951, prezidată de Mihail Sadoveanu. În acel cadru, opera imensă a lui Constantin Brâncuși a fost calificată ca reprezentativă pentru burghezia decadentă, iar moștenirea oferită de artist a fost refuzată.

Vom prezenta procesul-verbal din acea ședință, cu o puternică încărcătură proletcultistă, imprimată de U.R.S.S., cu sprijinul direct al conducerii superioare a Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acel proces-verbal s-a transformat într-un document de ,,istorie întunecată”. Academicieni și intelectuali români de primă mînă, universitari cu greutate și pretenții au participat la unul dintre cele mai anticulturale momente din istoria Academiei Române, o dezbatere legată de opera lui Constantin Brâncuși. Ședința a avut loc în urma cererii sculptorului român de a lăsa moștenire Statului Român circa 200 de lucrări și atelierul din Paris. În acest fel, Statul Francez a intrat în posesia lucrărilor și a atelierului.

* Ședința a fost prezidată de academicianul Mihail Sadoveanu, președintele comisiei. Au participat: academician George Călinescu; academician Iorgu Iordan; academician Camil Petrescu – dramaturg, romancier, filosof, poet, critic de teatru, istoric al limbii române; academician Alexandru Rosetti - reputat lingvist și filolog, editor, pedagog, istoric al limbii române; academician Alexandru Toma – scriitor, poet, jurnalist, traducător; academician George Oprescu – istoric, critic de artă, colecționar; profesor Jean Alexandru Steriadi – pictor, grafician; academician Victor Eftimiu – dramaturg, eseist, povestitor, scriitor; academician Geo Bogza – scriitor, jurnalist, poet, teoretician; academician Alexandru Graur – lingvist, om de știință emerit; academician Ion Jalea, sculptor (pierzîndu-și brațul stîng în război, toate lucrările le-a executat cu mîna dreaptă); Krikor H. Zambaccian – biograf, pictor, eseist, critic de artă, membru corespondent al Academiei Române; academician Gala Galaction – scriitor, preot ortodox, profesor de teologie, traducător; Lucian Grigorescu – pictor, membru corespondent al Academiei Române. S-au scuzat pentru că nu au putut fi prezenți Gala Galaction și Lucian Grigorescu. Ei s-au pronunțat telefonic în favoarea Raportului prezentat de Mihail Sadoveanu.

* Procesul-verbal al ședinței din 28 februarie, prezentat de Mihail Sadoveanu, a fost aprobat de participanți. Academicianul Iorgu Iordan depune raportul de activitate pe luna februarie 1951 a Institutului de Ligvistică.

* Academicianul Ion Jalea a dat citire unei note de completare a comunicării domniei sale asupra sculptorului Constantin Brâncuși, prezentînd și numeroase planșe și publicații cu reproduceri din Brâncuși. Rezumînd ideile din comunicarea anterioară asupra cărții lui Sobolev, Teoria leninistă a reflectării în artă, în care se punea problema formalismului în artă, Ion Jalea amintește că a citat pe Paciurea și Brâncuși, ca exemple de formalism în sculptură la noi în România. Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism și formalismul extern, cazul Brâncuși trebuie să fie discutat pentru că ridică probleme importante.

* Academicianul George Călinescu ia notă asupra comunicării făcute de Ion Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură, fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice ale acestei arte. Domnia sa clarifică noțiunea de realism în sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realității și nu ca o reproducere fotografică a ei, așa cum e înțeles în mod stîngist. Domnia sa încheie arătînd inutilitatea continuării discuțiilor asupra operei lui Brâncuși.

* Academicianul George Oprescu spune că nota lui George Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante. Domnia sa arată datele și faptele citate de domnia sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari speranțe în prima parte a activității sale, dar care, sub influența unor sculptori de modă la Paris, care cultivau indefinitul și cubismul, speculează prin mijloace bizare gusturile morbide ale societății burgheze.

* Academicianul Victor Eftimiu precizează că Ion Jalea a intenționat prin comunicarea domniei sale să reabiliteze operele valabile ale lui Constantin Brâncuși.

* Academicianul Alexandru Graur este împotriva acceptării în Muzeul de Artă a Republicii Populare Române a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. Domnia sa cere ca în secțiunea sa să se discute pe viitor probleme rezolvate și publicate de autorul comunicării și propuse spre discutarea Secțiunii.

* Academicienii Krikor H. Zambaccian și Victor Eftimiu, revenind la sculptorul Paciurea, arată că ,,himerele” acestuia au fost un protest împotriva realităților de atunci și că Paciurea a terminat ca realist cu busturile, printre care se numără cel al lui Tolstoi.

* Academicianul Camil Petrescu relevă meritul comunicării lui Ion Jalea, de a fi prilejuit discuții interesante și de a fi deschis probleme de o semnificație deosebită. Domnia sa anunță că, în ședința viitoare, își propune să precizeze cîteva nuanțe asupra formalismului în artă.

Ședința se ridică la orele 19.

Secretarul secțiunii, Academician Mihail Sadoveanu.

* * *

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai Secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinînd simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cît și importanța acordată luminii și spațiului sînt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern în sculptură, pictură și desen. În anul 1957, Constantin Brâncuși se stinge din viață și este înmormîntat în Cimitirul Montparnasse din Paris.


Prof. dr. IOAN CORNEANU

Ing. MIRCEA PÎRLEA

Av. NICOLAE DECSEI

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite