● Procurorii polonezi nu vor fi de acord să includă partea ucraineană în ancheta declanșată după ce o rachetă a căzut și a ucis doi oameni într-o localitate lîngă graniță, scrie presa poloneză, citînd surse apropiate investigației. În 15 noiembrie, în timpul unui atac masiv al rușilor asupra orașelor ucrainene, două persoane au murit într-o explozie după ce o rachetă a căzut în satul polonez Przewodow, la aproximativ șase kilometri vest de granița cu Ucraina. Potrivit lui Jakub Kumoch, șeful Biroului pentru Politică Internațională al președintelui polonez, echipa de investigații polono-americane a găsit dovezi că a fost o rachetă ucraineană de apărare aeriană, care a fost folosită pentru a doborî o rachetă rusească, dar a ratat ținta și a căzut în Przewodow. Ucraina a negat acuzațiile și a cerut acces la anchetă. Participarea deplină a Ucrainei ar fi posibilă doar prin intermediul comisiei internaționale de anchetă, care nu a fost înființată, a scris presa poloneză.
● Comisia Europeană va solicita eliminarea revizuirii Tratatului privind Carta energiei (TCE) de pe ordinea de zi a summitului TCE de marți (22 noiembrie), după ce țările UE nu au reușit să obțină o majoritate în favoarea reformării cartei, scrie Euractiv. Reforma a fost denunțată ca fiind insuficientă de un număr tot mai mare de țări ale UE. Germania, precedată de Franța, Țările de Jos, Polonia și Spania, și-au anunțat recent intenția de a se retrage din tratat, invocînd incompatibilitatea cartei cu obiectivele UE în materie de climă, care impun o eliminare rapidă a combustibililor fosili. Săptămîna trecută li s-a alăturat Slovenia și, vineri, Luxemburg. ● Premieră în Parlamentul României. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a emis, în urma expunerii prezentate de deputatul AUR, Dan Tănasă, președintele comisiei, un aviz negativ în privinţa Planului de acţiune pentru tineret în cadrul acţiunii externe a UE pentru perioada 2022-2027, întrucît documentul conţine, între altele, referiri la „egalitatea de gen” şi „LGBTIQ”, scrie Agerpres. ,,Iată că se poate şi altfel, nu doar să aprobăm pe bandă rulantă ce ne trimit birocraţii de la Bruxelles”, a declarat deputatul Dan Tanasă. Proiectul de opinie negativ va fi transmis Comisiei pentru afaceri europene, potrivit art.176 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, mai precizează sursa citată. ● Țările membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) au cerut din nou Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie şi să pună capăt acţiunilor sale împotriva siturilor nucleare, relatează vineri DPA şi AFP, citînd surse diplomatice. ,,Moscova trebuie să-şi retragă imediat personalul şi să renunţe la revendicarea nefondată de proprietate asupra acestei centrale nucleare din sud-estul Ucrainei”, potrivit unei rezoluţii adoptate joi de consiliul guvernatorilor AIEA reunit la Viena. Consiliul guvernatorilor şi-a exprimat de asemenea îngrijorarea în legătură cu faptul că angajaţii ucraineni de la uzină sînt supuşi presiunilor de către partea rusă, care a operat mai multe arestări în rîndul acestora. Textul, prezentat de Canada şi Finlanda, a fost aprobat de 24 din cele 35 de state membre ale Consiliului guvernatorilor, au precizat doi diplomaţi contactaţi de AFP. Rusia şi China au votat împotrivă, iar şapte ţări s-au abţinut (Pakistan, India, Africa de Sud, Namibia, Kenya, Vietnam, Arabia Saudită). ● Asociaţia ligilor profesioniste europene de fotbal (EPFL) va acorda un ajutor de 2,3 milioane de euro ligii din Ucraina, aşa cum s-a convenit în cadrul celei de-a 40-a Adunări Generale a EPFL, desfăşurată joi la stadionul Dragao din Porto (Portugalia), informează EFE. Situaţia din Ucraina s-a aflat pe ordinea de zi a întîlnirii, la care a fost prezent şi directorul general al primei ligi ucrainene, Evgheni Diki. Acesta a asigurat cu această ocazie că, datorită acestui sprijin financiar, va putea fi încheiat un sezon fără precedent şi că ,,poporul ucrainean va primi un mesaj de speranţă în aceste vremuri de întuneric”. Încorporarea ca noi membri a ligilor din Albania, Bulgaria şi Malta a fost un alt punct al sesiunii la care au fost reprezentate peste o mie de cluburi din 40 de ligi profesioniste din 34 de ţări europene, potrivit EPFL. ● Banca Centrală Europeană va continua să majoreze dobînzile şi ar putea fi nevoită chiar să restricţioneze activitatea economică, pentru a contracara inflaţia, a declarat vineri preşedintele BCE, Christine Lagarde, la o conferinţă bancară organizată la Frankfurt. Inflaţia în zona euro a atins un nivel record de 10,6% în luna octombrie şi probabil va rămîne la un nivel ,,ridicat” timp de mai multe luni, iar ,,experienţa istorică sugerează că o recesiune este puţin probabil să conducă la o reducere semnificativă a inflaţiei, cel puţin pe termen scurt”, a declarat Lagarde. ● Suedia anunță că, în urma anchetei întreprinse de experți, au fost descoperite urme de explozibil la locul unde au fost avariate gazoductele Nord Stream, rezultatele confirmînd că ,,a avut loc un sabotaj”, a anunţat un procuror suedez vineri, citat de Reuters. Autorităţile suedeze şi daneze investighează după descoperirea a patru găuri în conductele Nord Stream 1 şi 2 care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică şi au devenit un punct de tensiuni extreme în criza din Ucraina. ,,Analiza care a fost efectuată acum arată urme de explozibili pe mai multe dintre obiectele care au fost recuperate”, a declarat Autoritatea de urmărire penală suedeză într-un comunicat. Procu­ratura a refuzat să ofere comentarii suplimentare. Pe de altă parte, purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va aştepta pînă ce va fi făcută o evaluare completă a pagubelor la gazoducte înainte de a lua o decizie cu privire la eventuale reparaţii, potrivit Reuters. ● Un tribunal turc a ordonat plasarea în detenţie preventivă a 17 persoane suspectate de implicare în explozia produsă duminica trecută în centrul oraşului Istanbul, în care au murit şase oameni şi peste 80 au fost răniţi, transmite vineri Reuters, preluînd agenţia turcă Anadolu. Cei 17 fac parte dintr-un grup de aproape 50 de persoane arestate de poliţia din Istanbul după atac. Printre ei se află şi cetăţeana siriană Ahlam Albashir, suspectată că a amplasat bomba. Potrivit Anadolu, ceilalţi sînt şoferul care a adus-o pe presupusa autoare a atentatului, şi alte persoane acuzate de autorităţi de ,,crimă cu bombă” şi ,,subminarea unităţii şi integrităţii statului”. Mai mult de jumătate dintre suspecţii reţinuţi urmau să fie deportaţi, a transmis Anadolu. Nici o grupare nu a revendicat responsabilitatea pentru atacul de pe Strada Istiklal, o arteră comercială pietonală foarte circulată. ● Prim-ministrul ungar Viktor Orban a calificat, vineri, sancţiunile UE împotriva Rusiei drept ,,un pas spre război” şi şi-a intensificat criticile faţă de această strategie a Bruxelles-ului pe care o consideră ,,periculoasă”, informează France Presse. ,,Oricine intervine economic într-un conflict militar ia o poziţie”, a declarat liderul naţionalist în cadrul tradiţionalului său interviu la un post de radio apropiat de putere. ,,Încet-încet, alunecăm spre război”, a insistat el, îngrijorat de acumularea măsurilor luate pentru a sancţiona ofensiva rusă din Ucraina. Guvernul condus de Viktor Orban a lansat o ,,consultare naţională” pe această temă şi a plasat afişe în toată ţara, cu un mesaj flancat de imaginea unei rachete: ,,Sancţiunile de la Bruxelles ne aduc la sapă de lemn”. Premierul ungar s-a declarat gata să ,,lupte” împotriva unui posibil nou pachet de sancţiuni şi a subliniat că se va asigura ca Ungaria, foarte dependentă de hidrocarburile ruseşti, să fie ,,exceptată”, ca în cazul embargoului asupra petrolului. ,,Acum furnizăm arme distructive, antrenăm soldaţi ucraineni pe propriul teritoriu, impunem sancţiuni asupra energiei. (...) Devenim o parte integrantă” a conflictului, a insistat Orban. ,,Încă nu se trage asupra noastră, dar sîntem pe cale să devenim un beligerant. Europa joacă un joc foarte periculos”, a conchis el. ● Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden nu intenţionează să se întîlnească deocamdată, a declarat vineri Kremlinul, după ce un viceministru rus de externe lăsase să se înţeleagă că Moscova nu exclude întîlniri la nivel înalt între cele două ţări, potrivit Reuters. ,,Un summit iese din discuţie în acest moment”, a declarat laconic presei purtătorul de cuvînt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Ministrul adjunct de Externe rus Serghei Riabkov afirmase anterior vineri că Rusia nu exclude posibilitatea unor noi întîlniri la nivel înalt cu SUA privind ,,stabilitatea strategică”, după o preconizată reuniune între cele două state la Cairo privind proliferarea nucleară în viitorul apropiat. Conform viceministrului rus, o reuniune a Comisiei consultative pentru Tratatul privind reducerea şi limitarea armelor strategice ofensive (START) - dacă partea americană se va arăta interesată - ar urma să aibă loc între 29 noiembrie şi 6 decembrie în capitala egipteană, notează TASS. Cu toate acestea, Riabkov a indicat că nu există nimic de discutat cu Statele Unite pe tema Ucrainei, în privinţa căreia cele două părţi au poziţii radical opuse, potrivit Reuters. ● Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea preşedintelui Klaus Iohannis de anulare a amenzii de 5.000 de lei primită în mai 2020 de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în urma unor declaraţii pe care le-a făcut privind un proiect de lege referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc. Iniţial, Curtea de Apel Bucureşti a respins în ianuarie 2021 solicitarea preşedintelui, însă Instanţa supremă a admis recursul lui Iohannis şi a anulat decizia CNCD. Pe 29 aprilie 2020, Klaus Iohannis declara: Jo napot kivanok, PSD’ (,,Vă doresc o zi bună, PSD”). ● Un fost ofiţer în rezervă din armata germană a fost găsit vinovat, vineri, pentru spionaj în favoarea Rusiei, a anunţat Înalta Curte Regională din Düsseldorf (vestul Germaniei), transmite DPA. Instanţa l-a condamnat pe rezervist la un an şi nouă luni de închisoare cu suspendare. Bărbatul, în vîrstă de 66 de ani şi originar din Erkrath, localitate aflată în apropiere de Düsseldorf, le-a furnizat serviciilor secrete ruse informaţii despre sistemul de rezervişti al armatei germane, efectele sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei şi sectorul cibernetic. El a fost condus de o atitudine extrem de prietenoasă faţă de Rusia şi de dorinţa de a se face popular în rîndul personalului militar rus, a declarat şeful completului de judecată. Potrivit acestuia, făcînd acest lucru acuzatul acceptase că va afecta interesele Germaniei şi ale SUA. De partea sa, avocatul apărării a cerut achitarea clientului său, susținînd că nici o informaţie transmisă de rezervist nu era secretă. ● Joe Biden a împlinit 80 de ani, devenind, astfel, primul președinte al SUA care ajunge în funcție la această vîrstă. Joe Biden, a cărui etate înaintată ridică semne de întrebare în contextul în care intenţionează să candideze pentru un nou mandat, nu a marcat în mod special această aniversare, conform Agerpres. În schimb, sîmbătă, preşedintele american a sărbătorit la Casa Albă un eveniment important pentru familie: nunta nepoatei sale Naomi, de care presa a fost ţinută, însă, la distanţă. Dacă Joe Biden nu este o excepţie în peisajul politic american, unde nu este neobişnuit să întîlneşti personalităţi influente care au depăşit 70 sau chiar 75 de ani, alegerile de la jumătatea mandatului au adus, totuşi, începutul unei schimbări de generaţie în partidul lui. Foarte influenta Nancy Pelosi, 82 de ani, de exemplu, a renunţat joi să candideze pentru un nou mandat de preşedinte al Camerei Reprezentanţilor. ● Vorbind pe marginea unui summit al naţiunilor francofone în Tunisia, preşedintele Emmanuel Macron a acuzat Rusia că alimentează propaganda antifranceză în Africa pentru a servi ambiţiilor ,,jefuitoare” în rîndul naţiunilor africane cu probleme, unde Franţa a suferit eşecuri militare şi o mai mare pierdere de influenţă în ultimii ani, relatează duminică Reuters. Macron a fost rugat să răspundă criticilor că Franţa exploatează legăturile istorice economice şi politice în fostele sale colonii pentru a servi propriilor interese. ,,Această percepţie este alimentată de alţii, este un proiect politic”, a declarat Macron pentru TV5 Monde într-un interviu. ,,Nu sînt prost, mulţi influenceri, uneori vorbind despre programele voastre, sînt plătiţi de ruşi. Îi cunoaştem”, a spus el. Franţa, fostă putere colonială în cea mai mare parte a Africii de Vest şi Centrale, are legături militare de lungă durată în Africa francofonă; de asemenea, trupe franceze au fost staţionate în Mali timp de un deceniu ca parte a unei operaţiuni de combatere a terorismului.
R.M.