Columna lui Traian (2)
  • 28-07-2021
  • 0 Comentarii
  • 180
  • 1

Mutilarea Columnei

Pare foarte ciudat că relieful în care capul lui Decebal este prezentat pe un scut sau pe o tavă, a fost distrus printr-o ciocănire minuțioasă. În prezent nu se mai văd decît contururile care sugerează despre un castru în interiorul căruia se vede un cort militar, în fața căruia doi soldați romani prezintă unei mulțimi un scut sau o tavă pe care este așezat un cap uman. Se pune întrebarea: cine a distrus această scenă și de ce? Cine putea ajunge în vîrful Columnei, înaltă de 40 de metri, cu ciocanul și dalta și ce l-a determinat să șteargă această scenă? Se pun aceste întrebări pentru că nu este vorba de o distrugere accidentală, nici de eroziuni din cauza intemperiilor. Este vorba de mîna cuiva care a dorit să dispară din istorie acest cumplit episod.

Unii cercetători și specialiști au oferit o interpretare total necredibilă pusă pe seama creștinilor. Care ar fi fost motivul? În anul 1536, soclul Columnei a fost eliberat de ruinele Forumului lui Traian din ordinul Papei Paul al III-lea. Marele arhitect italian Fontana s-a ocupat de restaurarea Columnei începînd cu anul 1558, iar între anii 1589 și 1590, din vîrful Columnei, statuia lui Traian a dispărut și în locul ei a fost pusă statuia Sfîntului Petru. Se presupune că scena despre care am făcut vorbire a dispărut atunci deoarece atingea sensibilitatea creștinilor. Totuși pe Columnă au mai rămas și alte reprezentări macabre: soldați romani prezentînd lui Traian capete de daci înfipte în pari în fața unui castru, iar un soldat roman ține în dinți un cap de dac desprins de corp. De asemenea, pentru Secolul al XVI-lea astfel de reprezentări nu erau macabre. La fel creștinii erau familiarizați cu Noul Testament, cu imaginea Salomeei purtînd tava cu capul Sfîntului Ioan Botezătorul. Oare să fi fost vorba de apărarea lui Traian, pentru a nu fi prezentat în istorie ca ucigaș? (Aurora Pețan)

Unii cercetători și istorici cred că creștinii ar fi șters scena mai tîrziu, datorită faptului că la începutul Secolului al XVI-lea, regele Franței Ludovic al XVI-lea a comandat o copie a Columnei artistului italian Pietro Santi Bartoli, care a executat copii în detaliu de pe scenele amplasate pe Columnă. De altfel, un album cu reproducerile artistului au fost dăruite Bibliotecii Astra din Sibiu de către Badea Cârțan, care a adus în desaga sa de la Roma acest neprețuit document pe care, ca și în alte cazuri, cercetătorii continuă și în zilele noastre să-l ignore. (...) „Cei care au atribuit gestul distrugerii din Secolul al XVI-lea nu au cunoscut suficient istoria Columnei. Între aceștia se numără și cel mai mare expert al Columnei, Conrad Cichorius, la sfîrșitul Secolului al XIX-lea”. E posibil ca vreunul dintre împărații Romei de origine dacă, despre care Istoria României nu pomenește niciodată, a vrut să răzbune într-un fel soarta tragică a dacilor. Oricum ar fi, important este că, de-a lungul vremurilor, durerea și revolta pentru înrobirea Daciei au dăinuit, iar gestul ștergerii de pe Columnă a scenei celei mai umilitoare pentru daci este o dovadă limpede în acest sens. (Aron Pățan)

Despre tainele documentului săpat în piatră de la Roma, care constituie actul de naștere al românilor ca popor, se pot scrie volume întregi.

Aducerea unei copii
a Columnei în România

Inițiativa aducerii în România a unei copii a Columnei lui Traian a fost fost larg discutată de pașoptiști în prima jumătate a Secolului al XIX-lea, apoi în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, care a ținut doar 7 ani, fiind detronat de monstruoasa coaliție în anul 1866, fiind adus pe tron un prinț străin, pe numele său Carol I de Hohenzollern.

Sistemul din România, în frunte cu noul domnitor străin, a neglijat acest act de mare mîndrie națională. La această situație s-a mai adăugat și amestecul direct al marilor puteri, care nu admiteau în nici un caz să se scoată în evidență descendența nobilă a Poporului Român.

Profesorul Panaitescu, care a îndeplinit funcția de director al Școlii Române din Roma, a scris memorii adresate Academiei Române, Ministerului Instrucției Publice, Ministerului de Finanțe, Parla­mentului României, pentru a comanda o copie a Columnei. Astfel, între anii 1934 și 1936, Statul Român a comandat lucrarea, care a fost terminată în anul 1940. Lucrarea a costat 4 milioane de lei.

În timpul celui de-al II-lea război mondial, mulajele Columnei au fost adăpostite pentru a nu fi distruse de bombardamente. Abia în anul 1967, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, au fost aduse în România. Ele se găsesc la Muzeul Național de Istorie a României. După anul 1945, în epoca stalinistă, o lungă perioadă de timp, doar U.R.S.S. a hotărît ce trebuie făcut în țara noastră.

Fiind ocupată de Armata Roșie, România a avut cadre de conducere școlite de Comintern la Moscova. Printre cei veniți odată cu tancurile sovietice se numărau: Ana Pauker, Iosif Chișinevski, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu, Walter Roman, Alexandru Moghioroș, Ervin Voiculescu, Silviu Brucan, Vasile Luca, Mihai Roller, Nikolschi și alții. La toate nivelele centrale, regionale, județene, peste tot au fost puși în funcții de decizie consilieri sovietici care dictau după bunul lor plac. Au fost scoase din istorie și literatură personalități de seamă și, mai ales, cele care au realizat Unirea cea Mare și Sfîntă de la 1 Decembrie 1918.

Manualul de istorie intitulat „Istoria Republicii Populare Române“ era o traducere a Istoriei U.R.S.S. în care patru teme se referau la Poporul Român, avea peste 700 de pagini scrise sub supravegherea lui Mihai Roller, un dușman înrăit al românilor.

România a fost atît de dependentă de U.R.S.S., încît nu avea voie să încheie nici o relație cu alte state fără aprobarea Rusiei Sovietice.

Dreptatea și adevărul trebuie să triumfe chiar dacă ne referim la istoria scrisă și cioplită în piatră în urmă cu 2000 de ani. Parlamentul, ca reprezentant suprem al Poporului Român, trebuie să scoată o Lege cu privire la amplasarea copiei Columnei lui Traian în centrul Bucureștilor, iar în vîrful ei să stea regele Decebal, întrucît columna  reprezintă actul de naștere a Poporului Român și originea lui nobilă.

Sfîrșit

Prof. Dr. IOAN CORNEANU

LACRIMA TEOCAN ISTRĂUAN

MIRCEA PÎRLEA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite