„Miercurea trecută, la Strasbourg, a fost supus la vot un raport asupra Bugetului general al Uniunii Europene pentru anul 2025. Raportori principali au fost Victor Negrescu, din partea socialiștilor, și Niclas Herbst, din partea popularilor europeni. Cei doi raportori au fost desemnați de Comisia pentru buget, respectiv Comisia pentru control bugetar. În mare, acest raport propunea o modificare a bugetului originar, propus de Comisia Europeană. Raportul avea și unele părți bune…

În mod surprinzător, raportul a fost respins la vot. Raportul propunea un buget al Uniunii Europene pentru anul viitor de circa 201 miliarde de euro – credite de angajament și de peste 153 de miliarde de euro – credite bugetare (de plată). Precizez că bugetul UE este destul de diferit de bugetele naționale: în principal, bugetul UE este un buget de investiții.

Deși Consiliul European propusese anterior tăieri bugetare de peste un miliard și jumătate de euro, deputații europeni nu au fost de acord, considerîndu-le măsuri de austeritate ne-necesare, în contextul în care Uniunea Europeană trebuie să recupereze un decalaj din ce în ce mai mare față de principalii competitori internaționali. Parlamentul European a solicitat revenirea la nivelul bugetar propus inițial de Comisia Europeană, propunînd și suplimentarea creditelor de angajament cu 1,24 miliarde de euro în plus față de propunerea inițială a Comisiei. Bugetul propus de Parlament pentru 2025 urma să includă, de asemenea, investiții suplimentare în domeniul sănătății, în prevenirea și gestionarea dezastrelor naturale, precum și în agricultură, cu un accent crescut pe sprijinul oferit fermierilor tineri și pe infrastructura de transport – prin mecanismul Connecting Europe.

Referitor la risipa bugetară pricinuită de funcționarea Parlamentului European în trei sedii (unul la Bruxelles, unul la Strasbourg și unul în Luxembourg, cu mențiunea că deplasarea lunară a întregului personal parlamentar și a resurselor către Strasbourg, pentru sesiunile plenare, reprezintă pierderea principală, peste 200 de milioane de euro anual), unul dintre amendamentele adoptate prin vot propunea stabilirea unui singur sediu al Parlamentului European. Propunerea, deși corectă și reiterată în fiecare an, presupune o modificare a Tratatelor UE, care nu se poate face decît în unanimitate, iar opoziția Franței este binecunoscută, în contextul în care ar urma să piardă sediul de la Strasbourg.

Cîteva dintre numeroasele amendamente propuse de raportul Negrescu – Herbst se refereau la alocarea mai multor fonduri pentru echipamente și mecanisme de protecție a frontierelor externe ale UE și pentru crearea unor Centre de azil în afara UE – măsuri menite să limiteze și să țină sub control fenomenul migrației. Parlamentul a cerut majorări de 25 de milioane de euro pentru Fondul Azil, Migrație și Integrare, 35 de milioane pentru gestionarea frontierelor și 5 milioane pentru securitatea internă.

Asemenea modificări bugetare ar fi fost foarte importante și pentru România. Crucial pentru România era un amendament care menționa necesitatea admiterii țării noastre în Spațiul Schengen și cu frontierele terestre. Amendamentul a fost, de altfel, împărțit în 12 segmente votate separat, deoarece fiecare grup politic a cerut ajustarea lui. Este destul de clar acum că nu numai Austria este ostilă ideii ca România să fie pe deplin în UE, prin integrare deplină în spațiul de liberă circulație Schengen… Nu considerăm, însă, utile pentru România investițiile propuse pentru accelerarea agendei Green Deal fără a ține cont de realitatea din fiecare stat membru, și nici cheltuielile de circa 240 de milioane de euro propuse de Stînga neo-marxistă pentru proiecte care să promoveze agenda LGBT.

Deși europarlamentarii păreau a susține acest proiect de modificare a bugetului UE pe 2025, rezultatul votului final pe forma integrală a textului a fost, în mod surprinzător, unul negativ: 233 de voturi pentru, 360 împotrivă și 59 de abțineri. Astfel, majoritatea parlamentară PPE – S&D – Renew, poziționată inițial în favoarea raportului Negrescu-Herbst și considerată sigură și stabilă, s-a dizolvat miercuri ca urmare a acestui vot total surprinzător.

Situația seamănă izbitor cu lipsa de coeziune dintre partidele aflate acum la guvernare în România: PSD și PNL, torpilați mereu de USR… Într-o conferință de presă după vot, Victor Negrescu a făcut chiar afirmația gravă (și falsă) că ruptura dintre PPE și S&D a fost cauzată de «apropierea tot mai mare între grupul popularilor europeni și extremiștii europeni». Negrescu nu spune adevărul. În timp ce popularii europeni (Grupul PPE) au votat aproape integral în favoarea rezoluției, Grupul Patrioților pentru Europa (condus de partidele lui Marine le Pen și Viktor Orban) a votat împotrivă. În același timp, celălalt grup considerat „extremist” de establishmentul politic globalist, anume Grupul ECR, din care face parte și AUR, a avut o poziție eterogenă – o parte a votat pentru (delegația AUR a votat amendamentele care priveau România și aveau caracter pozitiv), o parte s-a abținut, iar 10 dintre membri s-au opus.

Ce este cu adevărat jenant pentru Negrescu este că mare parte a propriului său grup politic, S&D (socialiștii europeni), a votat împotriva sa. Oricît încearcă acum să explice că eșecul rezoluției sale nu a fost un eșec personal, Negrescu știe bine că realitatea e alta.

Ce se va întîmpla în continuare? Vor urma trei săptămîni de negocieri între Parlament și Consiliu, cu scopul obținerii unei înțelegeri între cele două instituții ale UE cît mai rapid, astfel încît Bugetul pentru 2025 să fie votat de Parlament și semnat de Roberta Metsola pînă la sfîrșitul anului curent”, a spus europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea.

George Simion: „Refuz să girez măsuri care duc la pierderea 

suveranității naționale și care condamnă românii la sărăcie”

Alianța pentru Unirea Românilor solicită Guvernului Ciolacu să retragă de urgență planul de reformă fiscală înaintat Comisiei Europene. Deși își pierde legitimitatea în mai puțin de două luni, Marcel Ciolacu insistă să vină cu măsuri care vor influența viitorul românilor în următorii ani, măsuri impuse de Banca Mondială și de Comisia Europeană.

„Ne pierdem suveranitatea, ne pierdem indepen­dența, nu mai putem decide noi pentru noi, ci va veni Banca Mondială cu două propuneri pe care le va pune celor care vor conduce România și vor fi în Palatul Victoria și Guvernul viitor va trebui să aleagă. Avînd în vedere că mai este doar o lună pînă la momentul alegerilor, pînă cînd mergem în fața românilor și îi lăsăm pe ei să decidă, cerem Comisiei Europene, cerem și actualei coaliții care, iată, pe probleme importante funcționează extrem de bine și sînt foarte, foarte obedienți, să retragă această propunere înaintată Comisiei Europene. Sîntem aici pentru a spune clar, tare, răspicat, că viitoarea guvernare AUR refuză să implementeze acest plan bugetar propus de un guvern ilegitim din punct de vedere al susținerii românilor. Eu, ca președinte, refuz să girez măsuri care duc la pierderea suveranității naționale și care condamnă românii la sărăcie. Înghețarea salariilor și pensiilor este o temă cît se poate de reală, pe care premierul Ciolacu refuză să o abordeze, pe care președintele PNL și președintele Senatului Nicolae Ciucă nu o recunoaște pur și simplu, pentru că vor fi afectate micro-întreprinderile și nimeni nu-și asumă, ba chiar se laudă cum se tatuează ei pe mai departe. Nu-i crede nimeni și de aceea tragem un semnal de alarmă tuturor partenerilor noștri europeni și internaționali să nu creadă ceea ce vine dinspre Palatul Victoria din partea acestei coaliții toxice”, a spus George Simion, în cadrul unei conferințe de presă.

Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, consideră că în loc să vină cu taxe și impozite pentru români, Guvernul ar trebui să prezinte un plan pentru reducerea cheltuielilor statului, pentru a stabiliza bugetul. „Cît timp cheltuielile statului sînt foarte ridicate, cît timp găleata este spartă, oricît ne-am chinui noi să aducem bani din zona antreprenorială, nu vom reuși să acoperim această gaură. (…) Mediul antreprenorial nu poate susține taxe mai mari, așa cum spune Guvernul că nu va crește taxele, dar va face nu știu ce reformă fiscală. Nu există nicio posibilitate de a reduce deficitul bugetar decît fie crescînd taxele, fie scăzînd cheltuielile. În momentul de față, soluția AUR este una singură și este singura care poate duce la o stabilitate pe termen lung. Trebuie să scădem cheltuielile statului. Asta înseamnă reformă administrativă. Trebuie să reducem instituțiile statului cu două treimi, să scădem birocrația și să scoatem din structura birocratică a statului aproximativ 200.000 de persoane venite din partea partidelor politice. Nu vorbim despre medici, nu vorbim despre profesori, militari sau polițiști. Vorbim de cei care au fost duși acolo ca să devalizeze statul român. Orice altă soluție nu este de acceptată”, a subliniat Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR.

Profesorul Petrișor Peiu atrage atenția că planul fiscal propus de Guvern va crește datoria publică și va îngheța pensiile și salariile, chiar de anul viitor. „Deocamdată sîntem pe la 52% din PIB. De ce este grav acest lucru? Pentru că legea spune că atunci cînd datoria publică, legea responsabilității fiscal-bugetare, atunci cînd datoria publică atinge 50% din PIB, trebuie înghețate cheltuielile cu salariile bugetarilor. Teoretic, la anul ar trebui să vedem înghețată această sumă. În al doilea rînd, atunci cînd se ajunge la 55% din PIB cu datoria publică, ar trebui înghețate cheltuielile cu pensiile. Deci prognozarea și programarea unui nivel al datoriei publice de peste 55% duce automat și la înghețarea cheltuielilor cu pensiile. Al treilea lucru grav care este în acest plan este următorul: Guvernul își propune să crească cu 1,8% veniturile, dintre care, cea mai mare parte, două treime, va veni din creșterea impozitelor pe venit, pe proprietate și pe profit, adică a veniturilor fiscale. Și, o treime este prognozată a veni din îmbunătățirea colectării, o poveste pe care o auzim de foarte mult timp”, a spus Petrișor Peiu, candidat AUR pentru Senat.

Biroul de Presă 

al Alianței pentru Unirea Românilor