
- 18-01-2020
- 0 Comentarii
- 1086
- 5
,,România Mare”, o
revistă-drapel, condusă cu profesionalism de domnișoara Lidia Vadim Tudor,
fiica regretatului om de cultură Corneliu Vadim Tudor, a găzduit recent un
material privind viața și activitatea lui Ciprian Porumbescu (1853-1883). Făcînd o cercetare mai
aprofundată, muzicologul George Sbârcea (1914-2005), a publicat o
carte în anul 1984, la Editura Ion Creangă, în care găsim informații de o
deosebită importanță pentru cunoașterea și aprecierea personalității și operei
tînărului
Ciprian Porumbescu. Autorii acestui material au fost rugați de numeroși
cititori să revină cu alte referiri la viața și opera muzicianului și
patriotului român din Bucovina.
* * *
În
imaginea ce se desprinde din biografia lui Ciprian Porumbescu, cititorii vor descoperi pe artistul
creator și pe patriotul luptător pentru progresul Neamului Românesc. Cele două
noțiuni nu se întîlnesc întotdeauna, dar cînd acest lucru se
întîmplă, ele dau naștere personalităților făuritoare de istorie.
Considerată un tărîm binecuvîntat de Dumnezeu, cu
peisaje pitorești, Bucovina este una dintre cele mai fascinante regiuni din
România. În satele sale autentice locuiesc țărani după principii puternice,
care respectă tradițiile și obiceiurile transmise din moși-strămoși.
Obiceiurile bucovinenilor pot concura cu succes cu datinile rurale mai
cunoscute din Europa. Putem spune că satele sînt mai atrăgătoare, datorită
căldurii și prieteniei oamenilor care le populează. Întreaga regiune este
conturată de masive muntoase, păduri, pășuni înverzite, peisaje montane și
locuințe tradiționale. La fel, aici se găsesc locuri cu mare încărcătură
istorică: Cetatea de Scaun a Sucevei, Scheia, Măgura, Cetatea Albă, Orhei,
Hotin, Chilia, Neamț, precum și renumitele mînăstiri: Putna,
Moldovița, Sucevița, Humor, Probota, Dragomirna, Voroneț.
Ciprian Porumbescu a fost
prezent prin scrierile sale în publicațiile din Bucovina, apoi îl regăsim în
paginile revistelor, gazetelor și almanahurilor din toate provinciile
românești, îndeosebi în Albina, Gazeta Transilvaniei, Românul, Telegraful
român, Foaie pentru minte, inimă și literatură, exprimîndu-se ca un susținător
al limbii române și a Neamului Românesc.
Ciprian Porumbescu este
autorul unor cîntece de neuitat, care au însuflețit cu sunetul lor, atît de particular, mai
multe generații de români, în lupta lor neîncetată pentru libertate
și unire, și aparține acestor făurari
ai istoriei noastre naționale în toate provinciile românești: Moldova,
Basarabia, Bucovina, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Maramureș, Transilvania
și Părțile Ungurene.
Prin muzica care a
scris-o, prin activitatea pe care a desfășurat-o, prin munca sa neîntreruptă, o
pildă pentru contemporani și un îndemn pentru posteritate, Ciprian Porumbescu a
dat aripi năzuințelor Neamului Românesc. Înclinația sa spre cîntecul eroic, stimulator,
spre ritmurile care înviorează, a înlesnit entuziasmul prielnic legămintelor de
credință. În vremuri de restriște pentru frații din provinciile aflate
vremelnic sub dominație străină, Tricolorul și Pe-al nostru steag au însemnat o neîncetată
încurajare de a păstra Limba Română și
Nația Română.
Prospețimea cîntecelor a rămas
nealterată de trecerea vremii. Ele continuă să-i însuflețească pe toți românii,
trăind în ele încrederea și mîndria, dragostea puternică de
Patrie și de Poporul Român. Din această dragoste, în toate înfăptuirile scurtei
sale vieți (29 de ani), își
află originea sunetul și armonia
particulară a muzicii lui. Prin arta sa, simplă, caldă, vibrantă, Ciprian
Porumbescu rămîne o prezență vie în sufletul românilor de pretutindeni.
Cum să zugrăvești în
cuvinte frumusețea cîntecelor lui Ciprian Porumbescu, în care România
contemporană își recunoaște propria vibrație? În zelul lor de a-i evoca viața
și opera, mulți au încercat acest lucru. De ce n-am încerca să o facem, o dată mai mult, cînd muzica lăsată de el, purtînd
amprenta puternică a unei experiențe de viață, ne învăluie
zilnic în armoniile ei ?
Ciprian Porumbescu a
fost, prin întreaga sa operă și activitate, un artist angajat.
Opera lui Ciprian Porumbescu
1. Piese pentru vioară și
pian: A
văzut o rază lină; Cît te-am iubit (versuri de Matilda
Cugler Poni); Du bist wie eine Blume (versuri de Heinrich Heine);Fata popii
(versuri de Dimitrie Bolintineanu); Frunză verde mărgărit (versuri populare);
Ich liebe dich (versuri de Hermann Lingi; La lună ( versuri de N. Gane);
Lăsați-mă să cînt (versuri de Matilda Cugler Poni); Nocturne (versuri în
limba germană); O dorință; Resignation (versuri în limba germană de Ciprian
Porumbescu)
2. Piese corale la unison: Anacron
cîntă în bem
(versuri de Ciprian Porumbescu); Bericica cristalină (versuri de Ciprian
Porumbescu; Cîntecul
Gintei Latine (versuri de Vasile Alecsandri); Cîntecul Tricolorului (versuri de Ciprian
Porumbescu); Dragoș Vodă cel Vestit (versuri de Ciprian Porumbescu); Frați la
masa întinsă (versuri de Ciprian Porumbescu); Frunză verde de piperiu (cîntec popular); Hai să ciocnim
(versuri de T. Stefanelli); Hora (versuri de Ciprian Porumbescu); Imnul Unirii
(Pe-al nostru steag) (versuri de Andrei Bîrseanu); Inimă de român (versuri de Ciprian
Porumbescu); Quousque tandem (versuri în limba latină de Ciprian Porumbescu);
Leliță de la munte (cîntec
popular); Nu-i viață mai plăcută (versuri de Ciprian Porumbescu); Să ciocnim
(versuri de Ciprian Porumbescu); Tu, Ileană, dintre brazi (cîntec popular); Țiganii se
sfătuiră (cîntec popular)
Notă: Am menționat doar piesele de muzică laică publicate în timpul
vieții sau imediat după moartea compozitorului.
3. Piese pentru cor
bărbătesc la patru voci: Altarul Mînăstirii Putna (versuri
de Vasile Alecsandri); Cîntec de primăvară (versuri de
Vasile Bumbac); Cîntec sicilian (versuri de Vasile
Alecsandri); Cîntec vînătoresc; Cisla (scenă muzicală
comică, versuri de Ciprian Porumbescu); După un an de suferință (versuri de
Vasile Bumbac); Iarna (versuri de Xenopol); Ieri o floare radioasă; Imn (Pe
cerul Bucovinei); Imn festiv (versuri de T. Stefanelli); Lacrima; La malurile
Prutului (vals pentru soliști, cor și pian); La un nor (versuri de Dimitrie
Bolintineanu); Luna mai; Marșul călărașilor (versuri de Vasile Alecsandri);
Noapte consolatoare; Numele tău; O, zi frumoasă, ai sosit (versuri de Vasile
Bumbac); Patria Română; Romanță; Românul; Salutare, bine te-am
găsit; Serenadă, Zamfiru-n melodie; Sosirea primăverii; Sunt arboros; Tabără
română
4. Piese pentru cor mixt: Cîntec de primăvară (versuri de
Vasile Bumbac); Cîntecul
Margaretei (versuri de Vasile Alecsandri); Cît în Țara Românească (cu acompaniament de pian);
Frunză verde, foi de nalbă (cîntec
popular); Frunză verde mărgărit (cîntec
popular); Noapte de primăvară (versuri de Ciprian Porumbescu); Odă ostașului
român (versuri de Vasile Alecsandri; Serenadă, somn ușor
5. Piese pentru pian: Basme ieșene (vals); Bătrîneasca (horă lină);
Camelii (vals); Coloane române (cadril pe motive populare); Fantome (vals);
Fluturaș de noapte (polca française); Hora Brașovului;
Hora detrunchiaților; Horă de salon; Hora Prahovei; Hora 1; Hora 3; Maricica
(horă); O dimineață pe Tîmpa; O horă națională română; O seară la stînă (idilă); Pe cîmpiile Stupcei (polcă
mazurcă); Peneș Curcanul (horă de salon); Potpuriu din opereta Crai Nou
(Ciprian Porumbescu); Potpuriu de cîntece naționale; Rapsodia
română; Sovenir de Nervi (nocturnă); Tempi passati (nocturnă); Tupilaș
prin Năgăruși (polca française); Ziua Dunării (polcă
mazurcă și în formă de vals)
6. Piese pentru vioară și
pian; Balada; Dorul; Reverie
7. Piese camerale și de
orchestră, nu s-a tipărit nimic.
8. Muzică de teatru: Candidatul Linte sau
rigurosul teologic (o arie publicată); Crai Nou, operetă (pe text de Vasile
Alecsandri)
Ciprian Porumbescu s-a
stins din viață în zorii zilei de 6 iunie 1883, la Stupca, cînd ciocîrlia își ia zborul spre seninul înalt.
A fost înmormîntat în cimitirul din
Stupca, cu pajiști înflorite, alături de
mama sa. Corpul său a fost coborît
sub rădăcina stejarilor pe care îi îndrăgea din copilărie. Ciprian Porumbescu
își începea somnul de veci prea devreme, la o vîrstă mult prea tînără, și cînd Neamul Românesc ar fi avut nevoie de sufletul lui plin
de cîntece.
Delegații de la „Junimea română”
i-au cîntat la
căpătîi Tricolorul.
Hohote de plîns păreau că însoțesc cadența melodiei cunoscute de toți. Să-l fi
plîns țăranii
pe iubitul lor ,,Domnișor Țiprian”?
Pe piatra de mormînt au fost săpate
versurile:
,,Iar cînd, fraților, m-oi duce
De la voi, și-o fi să
mor,
Pe mormînt atunci să-mi puneți
Mîndrul nostru Tricolor”.
Românii de pretutindeni
l-au plîns pe Ciprian Porumbescu. Odată cu el, dispărea unul
dintre cei mai înzestrați compozitori de la începuturile muzicii românești
culte.
IOAN CORNEANU, MIRCEA
PÎRLEA
-7.9 C