Ciprian Porumbescu, un cîntăreț al Neamului Românesc
  • 18-01-2020
  • 0 Comentarii
  • 1086
  • 5

Motto: ,,Dulce Bucovină,/ Veselă grădină,/ Cu pomi roditori,/ Și mîndri feciori”. (Cîntec popular)

 

,,România Mare”, o revistă-drapel, condusă cu profesionalism de domnișoara Lidia Vadim Tudor, fiica regretatului om de cultură Corneliu Vadim Tudor, a găzduit recent un material privind viața și activitatea lui Ciprian Porumbescu (1853-1883). Făcînd o cercetare mai aprofundată, muzicologul George Sbârcea (1914-2005), a publicat o carte în anul 1984, la Editura Ion Creangă, în care găsim informații de o deosebită importanță pentru cunoașterea și aprecierea personalității și operei tînărului Ciprian Porumbescu. Autorii acestui material au fost rugați de numeroși cititori să revină cu alte referiri la viața și opera muzicianului și patriotului român din Bucovina.

* * *

În imaginea ce se desprinde din biografia lui Ciprian Porumbescu, cititorii vor descoperi pe artistul creator și pe patriotul luptător pentru progresul Neamului Românesc. Cele două noțiuni nu se întîlnesc întotdeauna, dar cînd acest lucru se întîmplă, ele dau naștere personalităților făuritoare de istorie.

Considerată un tărîm binecuvîntat de Dumnezeu, cu peisaje pitorești, Bucovina este una dintre cele mai fascinante regiuni din România. În satele sale autentice locuiesc țărani după principii puternice, care respectă tradițiile și obiceiurile transmise din moși-strămoși. Obiceiurile bucovinenilor pot concura cu succes cu datinile rurale mai cunoscute din Europa. Putem spune că satele sînt mai atrăgătoare, datorită căldurii și prieteniei oamenilor care le populează. Întreaga regiune este conturată de masive muntoase, păduri, pășuni înverzite, peisaje montane și locuințe tradiționale. La fel, aici se găsesc locuri cu mare încărcătură istorică: Cetatea de Scaun a Sucevei, Scheia, Măgura, Cetatea Albă, Orhei, Hotin, Chilia, Neamț, precum și renumitele mînăstiri: Putna, Moldovița, Sucevița, Humor, Probota, Dragomirna, Voroneț.

Ciprian Porumbescu a fost prezent prin scrierile sale în publicațiile din Bucovina, apoi îl regăsim în paginile revistelor, gazetelor și almanahurilor din toate provinciile românești, îndeosebi în Albina, Gazeta Transilvaniei, Românul, Telegraful român, Foaie pentru minte, inimă și literatură, exprimîndu-se ca un susținător al limbii române și a Neamului Românesc.

Ciprian Porumbescu este autorul unor cîntece de neuitat, care au însuflețit cu sunetul lor, atît de particular, mai multe generații de români, în lupta lor neîncetată pentru libertate și unire, și aparține acestor făurari ai istoriei noastre naționale în toate provinciile românești: Moldova, Basarabia, Bucovina, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Maramureș, Transilvania și Părțile Ungurene.

Prin muzica care a scris-o, prin activitatea pe care a desfășurat-o, prin munca sa neîntreruptă, o pildă pentru contemporani și un îndemn pentru posteritate, Ciprian Porumbescu a dat aripi năzuințelor Neamului Românesc. Înclinația sa spre cîntecul eroic, stimulator, spre ritmurile care înviorează, a înlesnit entuziasmul prielnic legămintelor de credință. În vremuri de restriște pentru frații din provinciile aflate vremelnic sub dominație străină, Tricolorul și Pe-al nostru steag au însemnat o neîncetată încurajare de a păstra Limba Română și Nația Română.

Prospețimea cîntecelor a rămas nealterată de trecerea vremii. Ele continuă să-i însuflețească pe toți românii, trăind în ele încrederea și mîndria, dragostea puternică de Patrie și de Poporul Român. Din această dragoste, în toate înfăptuirile scurtei sale vieți (29 de ani), își află originea sunetul și armonia particulară a muzicii lui. Prin arta sa, simplă, caldă, vibrantă, Ciprian Porumbescu rămîne o prezență vie în sufletul românilor de pretutindeni.

Cum să zugrăvești în cuvinte frumusețea cîntecelor lui Ciprian Porumbescu, în care România contemporană își recunoaște propria vibrație? În zelul lor de a-i evoca viața și opera, mulți au încercat acest lucru. De ce n-am încerca să o facem, o dată mai mult, cînd muzica lăsată de el, purtînd amprenta puternică a unei experiențe de viață, ne învăluie zilnic în armoniile ei ?

Ciprian Porumbescu a fost, prin întreaga sa operă și activitate, un artist angajat.

Opera lui Ciprian Porumbescu

1. Piese pentru vioară și pian: A văzut o rază lină; Cît te-am iubit (versuri de Matilda Cugler Poni); Du bist wie eine Blume (versuri de Heinrich Heine);Fata popii (versuri de Dimitrie Bolintineanu); Frunză verde mărgărit (versuri populare); Ich liebe dich (versuri de Hermann Lingi; La lună ( versuri de N. Gane); Lăsați-mă să cînt (versuri de Matilda Cugler Poni); Nocturne (versuri în limba germană); O dorință; Resignation (versuri în limba germană de Ciprian Porumbescu)

2. Piese corale la unison: Anacron cîntă în bem (versuri de Ciprian Porumbescu); Bericica cristalină (versuri de Ciprian Porumbescu; Cîntecul Gintei Latine (versuri de Vasile Alecsandri); Cîntecul Tricolorului (versuri de Ciprian Porumbescu); Dragoș Vodă cel Vestit (versuri de Ciprian Porumbescu); Frați la masa întinsă (versuri de Ciprian Porumbescu); Frunză verde de piperiu (cîntec popular); Hai să ciocnim (versuri de T. Stefanelli); Hora (versuri de Ciprian Porumbescu); Imnul Unirii (Pe-al nostru steag) (versuri de Andrei Bîrseanu); Inimă de român (versuri de Ciprian Porumbescu); Quousque tandem (versuri în limba latină de Ciprian Porumbescu); Leliță de la munte (cîntec popular); Nu-i viață mai plăcută (versuri de Ciprian Porumbescu); Să ciocnim (versuri de Ciprian Porumbescu); Tu, Ileană, dintre brazi (cîntec popular); Țiganii se sfătuiră (ntec popular)

Notă: Am menționat doar piesele de muzică laică publicate în timpul vieții sau imediat după moartea compozitorului.

3. Piese pentru cor bărbătesc la patru voci: Altarul Mînăstirii Putna (versuri de Vasile Alecsandri); Cîntec de primăvară (versuri de Vasile Bumbac); Cîntec sicilian (versuri de Vasile Alecsandri); Cîntec vînătoresc; Cisla (scenă muzicală comică, versuri de Ciprian Porumbescu); După un an de suferință (versuri de Vasile Bumbac); Iarna (versuri de Xenopol); Ieri o floare radioasă; Imn (Pe cerul Bucovinei); Imn festiv (versuri de T. Stefanelli); Lacrima; La malurile Prutului (vals pentru soliști, cor și pian); La un nor (versuri de Dimitrie Bolintineanu); Luna mai; Marșul călărașilor (versuri de Vasile Alecsandri); Noapte consolatoare; Numele tău; O, zi frumoasă, ai sosit (versuri de Vasile Bumbac); Patria Română; Romanță; Românul; Salutare, bine te-am găsit; Serenadă, Zamfiru-n melodie; Sosirea primăverii; Sunt arboros; Tabără română

4. Piese pentru cor mixt: Cîntec de primăvară (versuri de Vasile Bumbac); Cîntecul Margaretei (versuri de Vasile Alecsandri); Cît în Țara Românească (cu acompaniament de pian); Frunză verde, foi de nalbă (cîntec popular); Frunză verde mărgărit (cîntec popular); Noapte de primăvară (versuri de Ciprian Porumbescu); Odă ostașului român (versuri de Vasile Alecsandri; Serenadă, somn ușor

5. Piese pentru pian: Basme ieșene (vals); Bătrîneasca (horă lină); Camelii (vals); Coloane române (cadril pe motive populare); Fantome (vals); Fluturaș de noapte (polca française); Hora Brașovului; Hora detrunchiaților; Horă de salon; Hora Prahovei; Hora 1; Hora 3; Maricica (horă); O dimineață pe Tîmpa; O horă națională română; O seară la stînă (idilă); Pe cîmpiile Stupcei (polcă mazurcă); Peneș Curcanul (horă de salon); Potpuriu din opereta Crai Nou (Ciprian Porumbescu); Potpuriu de cîntece naționale; Rapsodia română; Sovenir de Nervi (nocturnă); Tempi passati (nocturnă); Tupilaș prin Năgăruși (polca française); Ziua Dunării (polcă mazurcă și în formă de vals)

6. Piese pentru vioară și pian; Balada; Dorul; Reverie

7. Piese camerale și de orchestră, nu s-a tipărit nimic.

8. Muzică de teatru: Candidatul Linte sau rigurosul teologic (o arie publicată); Crai Nou, operetă (pe text de Vasile Alecsandri)

Ciprian Porumbescu s-a stins din viață în zorii zilei de 6 iunie 1883, la Stupca, cînd ciocîrlia își ia zborul spre seninul înalt.

A fost înmormîntat în cimitirul din Stupca, cu pajiști înflorite, alături de mama sa. Corpul său a fost coborît sub rădăcina stejarilor pe care îi îndrăgea din copilărie. Ciprian Porumbescu își începea somnul de veci prea devreme, la o vîrstă mult prea tînără, și cînd Neamul Românesc ar fi avut nevoie de sufletul lui plin de cîntece. Delegații de la „Junimea română” i-au cîntat la căpătîi Tricolorul. Hohote de plîns păreau că însoțesc cadența melodiei cunoscute de toți. Să-l fi plîns țăranii pe iubitul lor ,,Domnișor Țiprian”?

Pe piatra de mormînt au fost săpate versurile:

,,Iar cînd, fraților, m-oi duce

De la voi, și-o fi să mor,

Pe mormînt atunci să-mi puneți

Mîndrul nostru Tricolor”.

Românii de pretutindeni l-au plîns pe Ciprian Porumbescu. Odată cu el, dispărea unul dintre cei mai înzestrați compozitori de la începuturile muzicii românești culte.

IOAN CORNEANU, MIRCEA PÎRLEA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite