- 08-04-2024
- 0 Comentarii
- 449
- 4
Zilele trecute, mai toate televiziunile de la noi anunțau cu breaking news faptul că românca Laura Codruța Kövesi, ajunsă procuror general european, o anchetează pe Ursula von der Leyen în scandalul Pfizer. Nu m-am entuziasmat prea tare, ba chiar m-am mirat, fiindcă nu credeam că doamna procuror Kövesi, de ale cărei succese în funcția pe care o ocupă nu am auzit pînă acum, se va îndrepta chiar contra celei care i-a oferit cu atîta mărinimie o sinecură.
M-am dus, prin urmare, la ziarul Politico, un fel de „Scînteia” sau „Pravda” al Uniunii Europene, să văd ce zice. Ceea ce am văzut o să comentez acum cu dumneavoastră. Așa am aflat că, de fapt, Parchetul nu a pornit el însuși o anchetă, ci studiază plîngerea depusă de belgianul Frédéric Baldan, pe tema unui presupus schimb de mesaje text între von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare acord de vaccinuri al UE în apogeul pandemiei de Covid-19, într-o aventură numită „Pfizergate”.
„Înalți procurori europeni investighează acuzații de infracțiuni penale în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, potrivit unui purtător de cuvînt al Parchetului din Liège”. Așadar, obiectul investigației instituției conduse de românca Kövesi nu e o faptă penală a Ursulei, ci acuzațiile de infracțiuni penale. Verifică, așadar, dacă acuzațiile sînt conforme cu legile penale ale UE. Prin urmare, știrile televiziunilor noastre despre cum Codruța o anchetează pe Ursula sînt niște falsuri.
Să vedem mai departe ce scriu jurnaliștii de la Politico: „Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) au preluat în ultimele luni date de la procurorii belgieni care o anchetează pe von der Leyen pentru «imixtiune în funcțiile publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese», conform documentelor legale văzute de «Politico» și un purtător de cuvînt al Parchetului din Liège. În timp ce procurorii EPPO investighează presupuse infracțiuni, nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz.
„Ancheta a fost deschisă inițial de autoritățile judiciare belgiene din orașul Liège la începutul anului 2023, după o plîngere penală depusă de lobbyistul local Frédéric Baldan. I s-au alăturat ulterior guvernele ungar și polonez – deși acesta din urmă este în curs de a-și retrage plîngerea după cîștigarea alegerilor de către un guvern pro-UE condus de Donald Tusk, a declarat un purtător de cuvînt al guvernului polonez pentru «Politico».
Plîngerea lui Baldan s-a centrat în jurul unui presupus schimb de mesaje text între von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare acord de vaccinuri al UE în apogeul pandemiei de Covid-19, într-o aventură numită «Pfizergate»”.
Guvern Pro-UE, în accepțiunea ziariștilor de la „Scînteia UE”, înseamnă să faci cu entuziasm tot ce-ți ordonă dama de pică de la Bruxelles, altminterea devii un extremist nenorocit și un populist găunos care dorește răul Europei și, în loc să creadă în minciuna climatică, crede în Dumnezeu.
„Știrile că EPPO investighează acum cazul riscă să examineze mai mult rolul președintelui Comisiei în acordul mega-vaccin, care a avut o valoare estimată la peste 20 de miliarde de euro. EPPO conduce investigații paneuropene privind infracțiunile financiare și, teoretic, ar putea confisca telefoane și alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte țări din Europa, cum ar fi Germania natală a lui von der Leyen. Acordul, negociat în apogeul pandemiei în 2021, a fost văzut inițial ca un triumf pentru von der Leyen. (cine l-a văzut ca un triumf? Zăltații din jurul ei?). Dar cantitatea uriașă de vaccinuri achiziționate a stîrnit de atunci mirare, «Politico» dezvăluind la sfîrșitul anului trecut că au existat doze irosite în valoare de cel puțin 4 miliarde de euro. Contractul de vaccin cu Pfizer a fost de atunci renegociat. (la fel de prost)”.
„Cazul analizat acum de EPPO reunește mai multe aspecte juridice, politice și financiare diferite – și se intersectează cu procese pe care gigantul farmaceutic Pfizer le-a intentat împotriva Ungariei și Poloniei. Cantitatea imensă de vaccinuri achiziționate de la acordul cu vaccinuri a stîrnit de atunci mirare, «Politico» dezvăluind la sfîrșitul anului trecut că au existat doze irosite în valoare de cel puțin 4 miliarde de euro. Anul trecut, Baldan, un lobbyist belgian în vîrstă de 36 de ani, cu legături cu grupul Bon Sens, sceptici la vaccinuri, a depus o plîngere penală în Belgia referitoare la rolul lui von der Leyen în negocierile privind vaccinurile cu Pfizer în legătură cu ceea ce el pretinde că ar fi fost acte de «interferență în funcții publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese», conform informațiilor legale furnizate de avocatul său.
Alăturarea guvernelor europene la plîngerea sa adaugă greutate la ceea ce altfel ar fi fost văzut ca o cruciadă personală. Ungaria, condusă de Viktor Orbán, un oponent ferm al lui von der Leyen, a depus de asemenea o plîngere în legătură cu rolul președintelui misiunii în negocierile privind vaccinurile cu Pfizer, potrivit a doi insideri care cunosc cazul, vorbind sub condiția anonimatului din cauza sensibilității acestuia. Polonia și-a depus propria plîngere în noiembrie anul trecut, a confirmat un purtător de cuvînt al guvernului polonez. Cu toate acestea, după alegerea lui Tusk în decembrie, «noul guvern lucrează pentru a retrage Polonia din aceste proceduri», a spus purtătorul de cuvînt.
Detaliile cazului nu sînt publice, dar cei din interior au spus că, deși plîngerea adusă de Ungaria este diferită de cea a lui Baldan, ea se concentrează pe același schimb de mesaje text. Plîngerea Poloniei a fost în același sens, au spus cele două persoane familiarizate cu detaliile cazului. Atît Ungaria, cît și Polonia sînt, de asemenea, trimise în judecată de Pfizer pe motivul lipsei plăților pentru dozele de vaccin, după oprirea livrărilor, invocînd surplusul de ofertă și presiunea financiară a războiului din Ucraina.
Un oficial al Comisiei Europene a declarat că Comisia nu avea cunoștințe despre posibile proceduri, în afară de articolele de presă”.
Eu cred, că odată ajunsă investigația pe mîinile „parchetarilor” de la Parchetul European, aceștia vor face ceea ce făceau și frații lor, socialiștii sovietici, atunci cînd doreau „să pună batista pe țambal”, ca să nu deranjeze superiorii, fiindcă am învățat în comunism că, dacă vrei să îngropi un caz, faci o comisie de anchetă.
Cine zicea că UE nu seamănă izbitor prin năravuri și proceduri cu Uniunea Sovietică?
IOAN TEODOR
2.3 C