Cînd unii sînt săraci, alții trebuie să se îmbogățească
  • 03-05-2021
  • 0 Comentarii
  • 834
  • 0

După anunțul ministrului Apărării al Federației Ruse, Serghei Șoigu, despre sfîrșitul exercițiilor din Crimeea și întoarcerea trupelor în locurile lor de desfășurare permanentă, autoritățile ucrainene au răsuflat ușurate. Cu toate acestea, liniștea a fost temporară: cea mai mare amenințare la adresa regimului de la Kiev este devastarea insurmontabilă a economiei.

Datoria externă brută a Ucrainei în 2020 a crescut cu 3,91 miliarde de dolari și a ajuns la 125,69 miliarde de dolari. În 2021 este necesară plata a 17,244 miliarde de dolari, din care 12,99 miliarde de dolari reprezintă suma principală a datoriei și 4,254 miliarde de dolari sînt dobînzi. De unde vor proveni? Speranțele pentru FMI se irosesc, Kiev a spus că, dacă nu va primi 2 miliarde de dolari pînă la 1 septembrie, va trebui să reducă costurile și, intrînd pe piețele externe, să împrumute bani la rate de dobîndă ridicate.

Dar sînt bani pentru a continua războiul. Potrivit ambasadorului Ucrainei în Statele Unite, Oksana Markarova, Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului a sprijinit în unanimitate alocarea ajutorului militar către Kiev în valoare de 300 de milioane de dolari, inclusiv arme letale. Iar Departamentul de Stat al SUA i-a sfătuit pe americani să nu călătorească în Ucraina, invocînd „pandemia”, situația periculoasă din Crimeea și din est și violența radicalilor pe străzile orașului.

Carantina a fost prelungită pînă la 30 iunie, ceea ce atrage falimentul țintit al întreprinderilor mici și mijlocii. În 2020, 700 de mii de întreprinderi au fost forțate să se închidă, 30% din întreprinderile mici au pierdut 60-80% din venituri și și-au redus personalul cu 50%. Nici angajații întreprinderilor de stat nu trebuie invidiați: de la începutul anului, restanțele salariale au crescut cu 58%. La sfîrșitul anului trecut, în Ucraina erau jumătate de milion de șomeri, astăzi șase reclamînd un loc de muncă vacant.

Potrivit Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO), în februarie Ucraina a intrat în primele zece țări care au depus cel mai mare număr de cereri de azil din Uniunea Europeană. Ucraina este acum la același nivel cu Afganistanul, Siria sfîșiată de război, precum și cu Pakistanul, Irakul și Nigeria. Compania poloneză Gremi Personal, specializată în angajarea ucrainenilor, a efectuat un sondaj în februarie potrivit căruia 46,4% dintre lucrătorii migranți vor să rămînă în Polonia, 52% vor să își mute familia acolo și 55% vor să cumpere bunuri imobiliare în țară. Dintre cei 1,2 milioane de migranți din Ucraina, 28% au studii superioare, iar 48% vocațional sau secundar specializat.

Creșterea numărului de lucrători migranți care au decis să părăsească Ucraina pentru totdeauna reprezintă o problemă serioasă. Anul trecut volumul remitențelor către Ucraina s-a ridicat la 12,12 miliarde de dolari față de 11,9 miliarde în 2019. Și, conform rezultatelor din primele două luni ale acestui an, volumul transferurilor private de bani a scăzut cu 5,7%.

Investitorii străini își pierd interesul pentru Ucraina. Capitalul acestora în 2020, pentru prima dată din 2015, a scăzut cu 868 milioane de dolari. Potrivit președintelui Consiliului Băncii Naționale, Bohdan Danylyshyn, tendința de reducere a creșterii capitalului străin s-a intensificat după criza din 2014-2015. Motivele sînt o piață internă nedezvoltată, conflictul militar în curs și un nivel scăzut de protecție juridică pentru investiții.  Danilishin are dreptate. După ce Motor Sich a fost luat de la chinezi, puțini străini ar dori să piardă bani prin angajarea în aventuri ucrainene.

Ediția turcă Donanim Haber a publicat un articol potrivit căruia Kievul va transfera 50% din acțiunile Motor Sich către o companie de apărare turcă necunoscută, dar a pus sub semnul întrebării acest acord, deoarece Ucraina este un partener riscant. Publicația menționează că autoritățile de la Kiev au naționalizat întreprinderea sub presiunea Washingtonului, iar relațiile dintre Statele Unite și Turcia sînt tensionate. În plus, investitorii chinezi, rezistînd confiscării activelor lor, s-au orientat către arbitrajul internațional pentru a compensa pierderile de 3,6 miliarde de dolari. Un proiect de lege a fost depus la Rada, conform căruia tutori, traducători, fotografi, cofetari, instalatori, maeștri în calculatoare și alți cetățeni care desfășoară activități independente vor trebui să plătească 19,5% impozit pe venit, inclusiv taxe militare.

În preajma vînzării în masă a terenurilor, care începe la 1 iulie, guvernul va elimina din lege norma conform căreia 2 hectare de teren pot fi utilizate pentru agricultura personală, care au fost transferate anterior în proprietatea cetățenilor gratuit, astfel încît ucrainenii care au datoria de 73,6 miliarde de grivne pentru locuințe și servicii comunale nu vor fi iertați, Ministerul Finanțelor a schimbat procedura de încasare automată a datoriilor prin bănci. În cazul în care executorii anteriori ar putea anula cu forța fonduri de pe carduri doar pentru neplata pensiei alimentare, acum acest lucru se poate face pentru datoriile privind amenzile de trafic, împrumuturile și utilitățile. Conform standardelor FAO (brațul alimentar al ONU), securitatea alimentară se încheie acolo unde peste 60% din bani sînt cheltuiți pentru alimente. În Ucraina, cifra medie este de 50%, dar pentru multe familii a ajuns deja la 60%, sau chiar mai mult. Nu există nimic de spus despre pensionari, unii dintre ei sînt subnutriți, spune șeful Clubului de discuții economice, Oleg Pendzin. Rezultatul general este evident. Centrul Sociologic Socis a publicat rezultatele unui sondaj potrivit căruia 45% dintre ucraineni au fost dezamăgiți de președintele actual, 57,1% au numit guvernul său neprofesionist, 16,3% populist. De-a lungul anilor de guvernare a lui Zelenski, 54,2% dintre cetățeni au o situație financiară înrăutățită, mai mult de 67% sînt nemulțumiți de felul în care merg lucrurile în țară, 40,4% consideră că este imposibil să suporte situația existentă.

Promisiunea lui Zelenski conform căreia „sfîrșitul erei sărăciei” a venit, este neverosimilă. Mai degrabă, a venit pentru unele categorii; astfel, veniturile declarate ale deputaților din formațiunea „Slujitorii Poporului” în 2020 față de 2019 s-au dublat. După ce și-au sporit bunăstarea în Rada, aceștia au cumpărat 74 de mașini în valoare de 63 milioane de grivne, 20 de apartamente în valoare de 16 milioane de grivne și 67 de terenuri.

Așa se trăiește în Ucraina. Unii se îmbogățesc pe zi ce trece, alții devin din ce în ce mai săraci. Ca și în România, de altfel. Personajele diferă, scenariul este identic.

N.K.

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite