
- 10-06-2024
- 0 Comentarii
- 41
- 0
Minciuna climatică – așa cum am denumit-o într-unul din articolele mele mai vechi – a ajuns să stea nu doar cu regele la masă, ci să-l și domine din poziția de drept superior al omului.
Zilele trecute, judecătorii tobă de carte ai CEDO, dar corigenți la viață și normalitate, au decis că „oamenii au dreptul la siguranță în fața catastrofelor climatice, lucru care derivă din dreptul lor la viață, intimitate și familie”. Pe lîngă faptul că mi se pare de o perfidie și o viclenie deosebite, ca orice minciună perfectă care conține și doi stropi de adevăr pentru a da o aparență onorabilă putregaiului, o consider și creatoare de viitoare necazuri pentru noi toți. Să vă explic.
Totul a început de la trei pensionare elvețiene care se plictiseau foarte tare în viața lor și s-au hotărît să facă rost de bani dînd în judecată guvernul țării lor pe motiv că ele, din cauza vîrstei pe care o au, nu mai suportă căldura zilelor de vară atunci cînd fac excursii pe munte.
Da, ați citit bine: bunicile elvețiene nu au nepoți de crescut sau nevoia de mers la piață, ori de lucrat grădina. Ele au timp liber foarte mult, așa că se duc în drumeții montane cu clubul pensionarilor elvețieni și, pentru că nu au alte probleme la care să se gîndească, își inventează unele din noile prostii la modă legate de climă.
Pe 23 decembrie, englezii de la The Guardian, unul din reprezentanții mass-media comuniste din Europa (pardon, trebuia să zic progresiste, liberale etc.) scriau despre acest caz următoarele: „Femeile, în cea mai mare parte în vîrstă de peste 70 de ani, au urcat pe munte lovindu-și alpenstock-urile de stîncile luminate de soare, și-au pus picioarele pe pietre și s-au ținut de mînă pentru a traversa pîraie alunecoase. Ele știau că căldura și stresul erau o amenințare pentru sănătatea lor dar nu au vrut să lase asta să le împiedice să meargă în excursie. KlimaSeniorinnen din Elveția, sau pensionarele în domeniul climei, este un grup cu 2.400 de membri ce trăiesc într-una dintre cele mai bogate țări de pe Pămînt: Elveția. Datorită vîrstei lor – cel mai tînăr membru are 64 de ani – ei vor fi martori doar la o parte din vremea extremă pe care o vor experimenta copiii și nepoții generației lor.
Însă acești pensionari sînt printre cei care luptă cel mai mult pentru un viitor viabil. Femeile dau în judecată guvernul elvețian la instanța supremă a Europei pentru încălcarea drepturilor omului cu politici care fac prea puțin pentru a opri planeta să se coacă. Cazul lor, care ar putea trimite unde de șoc prin instanțele de pe tot continentul, se bazează pe două fapte simple. Valurile de căldură cresc pe măsură ce oamenii ard combustibili fosili. Și femeile, în special cele mai în vîrstă, sînt mai susceptibile de a muri atunci cînd temperaturile cresc”.
Cu alte cuvinte, niște pensionare din Elveția care umblă pe munți ca niște capre (negre) în loc să stea acasă la umbră și la aer condiționat ca să nu crape pe coclauri, dau în judecată guvernul elvețian pe motiv că nu fac mai mult pentru scăderea temperaturii planetei, ca și cum dacă țara lor ar aplica politicile de mediu și restul Globului nu, s-ar rezolva ceva. Inteligente rău cucoanele.
Probabil v-ați gîndit că acțiunea lor a fost respinsă de judecătorii de la CEDO cu hohote de rîs și îndemnuri de a-și îngiji nepoții. Ar fi însemnat ca sus numiții judecători să fie un pic mai inteligenți ca un melc, ceea ce nu e cazul în speța actuală. Aceștia nu doar că au admis cererea bunicilor elvețiene, dar au și transformat decizia în drept fundamental al omului, ceea ce va schimba mult în procedura judiciară a continentului pe viitor și le va permite tuturor mucoșilor care au senzația că salvează planeta și tuturor celor care se plictisesc în viața lor, să dea în judecată guvernele cerîndu-le compensații fiindcă nu reduc poluarea și nu ne trimit mai repede în epoca medievală.
Asta scriu și cei de la Politico: „Decizia de schimbare a definiției adoptată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului înseamnă că aproape 50 de guverne, reprezentînd aproape 700 de milioane de oameni, vor trebui acum să se confrunte cu o nouă eră a litigiilor, din partea comunităților afectate de climă, care pretind acțiune. Verdictul va servi «ca un plan pentru cum să-ți dai în judecată cu succes propriul guvern pentru eșecurile climatice», a spus Ruth Delbaere, specialist juridic la Avaaz, o organizație nonprofit cu sediul în SUA, care promovează activismul climatic.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a fost înființată în deceniul de după cel de-al Doilea Război Mondial, dar a crescut în importanță în ultima generație. În calitate de braț judiciar al Consiliului Europei, o organizație internațională pentru drepturile omului, hotărîrile instanței sînt obligatorii pentru cei 46 de membri ai consiliului, care acoperă toată Europa și numeroase țări de la granițele sale. Drept urmare, hotărîrea de marți va contribui la creșterea litigiilor climatice de la o bătălie țară cu țară, la una care se întinde pe continente.
Anterior, activiștii pentru schimbările climatice au avut în mare parte succes în a da în judecată țări individuale pentru a forța acțiunile climatice.
Un verdict din 2019 al Curții Supreme olandeze a forțat Țările de Jos să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 25%, în timp ce în 2021 o instanță franceză a decis că guvernul este responsabil pentru daunele aduse mediului după ce nu și-a îndeplinit obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră. În același an, Curtea Constituțională a Germaniei a emis o hotărîre generală conform căreia legea climei din 2019 a țării era parțial «neconstituțională», deoarece punea prea mult din sarcina reducerii emisiilor asupra generațiilor viitoare.
Chiar și în SUA, tinerii activiști de mediu au cîștigat anul trecut un proces local împotriva agențiilor de stat, după ce au susținut că utilizarea continuă a combustibililor fosili le-a încălcat dreptul la un «mediu curat și sănătos». În 2021, un tribunal francez a decis că guvernul este responsabil pentru daunele aduse mediului, după ce nu a îndeplinit obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră. Dar 2024 se conturează a fi un punct de cotitură pentru litigiile climatice, redefinind cine are dreptul de a da în judecată în problemele climatice, ce argumente pot folosi și pe cine pot viza.
Pentru început, experții se așteaptă în mod covîrșitor ca hotărîrea de marți să se răspîndească în procesele viitoare – atît în Europa, cît și la nivel global. Hotărîrea include chiar și detalii despre pașii pe care guvernele trebuie să îi urmeze pentru a-și respecta noile obligații legate de drepturile omului cu privire la climă. Lista include elemente precum un termen limită concret pentru a ajunge la neutralitatea climatică, o cale pentru a ajunge acolo și dovezi că țara este de fapt pe această cale. «Decizia de astăzi împotriva Elveției stabilește un precedent istoric care se aplică tuturor țărilor europene», a spus Gerry Liston, care a consultat procesul portughez care a fost respins.
Liston a susținut că decizia va face presiuni asupra țărilor pentru a se asigura că politicile lor sînt aliniate cu obiectivul Acordului de la Paris de a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. «Toate aceste cazuri împreună vor clarifica obligațiile legale ale statelor de a proteja drepturile în contextul schimbărilor climatice – și vor pregăti scena pentru deceniile viitoare», a spus Chowdhury, de la centrul de drept al mediului”.
Așadar, cetățenii occidentali vor avea acum un nou instrument de joacă pentru a se înălța în proprii ochi crezîndu-se mari activiști climatici, în lipsă de preocupări serioase. I-aș invita să trăiască cu 800 de euro pe lună și sînt convins că după un an și-ar schimba optica cu privire la importanța drepturilor lor climatice și ar reveni cu picioarele pe pămînt.
T.I.
-2.7 C