–  cum amenință lumea un mare conflict în Asia de Sud-Est –

După ce s-a confruntat cu protestele civile din Hong Kong și a îndepărtat zona de autonomie politică, Partidul Comunist Chinez (PCC) și-a întors privirea înapoi spre Taiwan. Această insulă este ultimul teritoriu autonom al RPC, a cărui lipsă de control partidul o consideră o amenințare la adresa legitimității sale. Cu toate acestea, acțiunile agresive împotriva Hong Kong-ului au pus capăt eforturilor diplomatice ale Beijingului și nu au făcut decît să exacerbeze dorința taiwaneză de independență. Acum, China amenință din ce în ce mai mult Taiwan cu o invazie militară, renovează baze militare, efectuează exerciții la scară largă pentru a captura insula și forțele aeriene chineze invadînd în mod regulat spațiul său aerian. Pe fondul creșterii activității militare a RPC, trei state – Australia, Marea Britanie și Statele Unite – au creat alianța militară AUKUS. Unul dintre obiectivele alianței este considerat a fi contracararea amenințării chineze din regiunea Asia-Pacific și protejarea Taiwanului. Este China pregătită pentru o soluție militară la problema Taiwanului, ce consecințe va avea un astfel de pas și care sînt șansele Taiwanului de a deveni un stat independent – aflăm în rîndurile de mai jos.
O ofertă respinsă
Relațiile dintre China și Taiwan au escaladat pînă la limită în ultimul an. În timp ce secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, este determinată pentru a elimina separatismului pe insulă și insistă cu privire la unificarea pașnică în conformitate cu principiul „o țară - două sisteme“, președintele Taiwan Tsai Ing-wen spune că se pregătește serios să ducă un război asimetric cu RPC. Numai în luna octombrie a acestui an, Armata Populară de Eliberare a Chinei (PLA) a trimis 150 de avioane în spațiul aerian al insulei, inclusiv bombardiere capabile să transporte focoase nucleare, luptători și avioane de avertizare timpurie. Declarîndu-și intențiile „pașnice”, China a rezolvat problema capturării Taiwanului, subliniind importanța exercițiilor militare în viitoarele operațiuni amfibii la scară largă. Potrivit lui Ma Xiaoguang, purtătorul de cuvînt al Oficiului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze pentru Afacerile Taiwanului, doar suprimarea încercărilor de a obține independența va „genera siguranța și bunăstarea” taiwanezilor. Dar care a fost motivul militarizării ascuțite a strategiei Chinei față de insulă? De la consensul din 1992, conform căruia Beijing și Taipei au recunoscut o singură China, opinia publică din Taiwan s-a schimbat dramatic. Partidul Democrat Progresist (DPP), venit la putere în 2016, condus de actualul președinte, a respins acordurile anterioare și a pornit pe un curs de autodeterminare, distrugînd fragilul echilibru al prieteniei cu Imperiul Celest. Autoritățile taiwaneze, conform conducerii chineze, au depășit limita. Potrivit legii privind integritatea teritorială a Chinei, adoptată în 2005, principala sarcină națională a RPC este reunificarea patriei. În acest context, Beijingul și-a asigurat în mod direct capacitatea de a folosi forța militară împotriva Taipei în cazul epuizării opțiunilor pașnice de unificare. China continentală nu a reușit niciodată să le prezinte taiwanezilor o imagine atractivă a unui viitor comun. Beijingul și-a epuizat în esență opțiunile de presiune diplomatică asupra Taipei. Reacția la demonstrațiile din Hong Kong din 2019, încălcarea legilor acesteia și, de fapt, privarea timpurie a regiunii de autonomie, au demonstrat autorităților taiwaneze nonviabilitatea căii propuse de China – „o țară – două sisteme”.
Această stare de fapt a redus drastic argumentele serioase ale chinezilor în dialogul bilateral. Cu toate acestea, RPC nu își poate permite să se retragă în problema unificării, deoarece aceasta duce nu numai la pierderi strategice în regiunea Asia-Pacific (APR), dar poate provoca și o scindare politică internă serioasă. „Este important ca Republica Chineză să ofere o soluție la această problemă. Fiecare lider, începînd cu Mao Zedong, a subliniat importanța unificării, iar a fi învins în această chestiune înseamnă a face față unei crize interne de legitimitate”, a spus directorul Centrului de Studii Cuprinzătoare Europene și Internaționale al Școlii Superioare de Economie, Vasily Kashin.
Obținerea controlului asupra Taiwanului va oferi RPC acces la cel mai important centru al industriei electronice și va asigura o poziție dominantă în regiune. Obținînd un punct de sprijin pe insulă, forțele armate chineze vor putea controla rutele maritime care leagă Japonia și Coreea de Oceanul Indian și Orientul Mijlociu.
Nu treziți dragonul
Relațiile dintre Beijing și Taipei s-ar putea dezvolta într-un scenariu diferit dacă Statele Unite nu ar participa la conflict. Simpatia americană pentru speranțele Taiwanului pentru libertate și independență, retorica îndrăzneață a guvernului insulei, care se simte în siguranță în spatele unui zid puternic de promisiuni de protecție din partea Statelor Unite în cazul agresiunii militare chineze, au devenit impulsul unei modernizări serioase a PLA.
În ultimul an, China a pus în funcțiune 25 de nave moderne, inclusiv crucișătoare, distrugătoare și submarine. Deci, potrivit revistei The National Interest, țara are deja două elicoptere de asalt amfibie universale din clasa Hainan. Doar o astfel de navă de aterizare este capabilă să transporte aproximativ o mie de pușcași marini, arme, peste 20 de elicoptere și trei nave de aterizare, precum și să lanseze drone aeropurtate și chiar subacvatice pentru operațiuni de observare directă. Nici eforturile privind modernizarea bazelor aeriene militare nu s-a oprit. Pe tot parcursul pandemiei, din 2020, China a construit adăposturi pentru avioane și depozitare întărită pentru muniții în provincia Fujian, peste strîmtoarea de pe insulă. La baza forțelor aeriene Longtian, chinezii au îmbunătățit apărarea antiaeriană, au extins pistele și au modernizat buncărele, potrivit imaginilor din satelit. Lucrări similare de construcție au fost văzute și la o bază din apropiere din Huian, la 300 de kilometri de baza aeriană subterană din Taiwan Chiashan. Potrivit lui Ivan Zuenko, cercetător la Institutul de Studii Internaționale din Moscova, din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, China trebuie să pregătească și să efectueze exerciții în strîmtoare pentru a „sonda Statele Unite, care prin retragerea trupelor din Afganistan a arătat că acestea nu mai intenționează să susțină regimurile prietene din întreaga lume, ci se vor concentra asupra problemelor lor”.
Creșterea tensiunilor dintre China și Taiwan este afectată și de crearea, la propunerea americanilor, a unui parteneriat de apărare între Australia, Marea Britanie și Statele Unite – AUKUS. Ca parte a noii alianțe militare, partea australiană va primi submarine nucleare pînă în 2040. Casa Albă notează că scopul acordului este de a proteja și apăra interesele comune ale părților din regiunea Indo-Pacific, precum și de a contracara întărirea Chinei în sfera militară și tehnologică.
La rîndul său, Beijingul consideră poziția Washingtonului drept o încălcare a celor Trei Comunicate, declarațiile comune ale celor trei președinți americani din 1972 pînă în 1982, care au devenit fundamentul relațiilor chino-americane. În ele, Casa Albă a promis că va opri menținerea legăturilor oficiale cu Taiwan, va reduce treptat volumul vînzărilor de arme către insulă și, de asemenea, va limita calitatea acesteia. Cu toate acestea, China va lansa o operațiune militară numai dacă propria sa victorie este incontestabilă, deoarece costul unei înfrîngeri militare este prea mare. Dacă forța este singurul mijloc de a ține Taiwanul, mulți factori trebuie să coincidă simultan pentru ca planul de invazie să reușească.
În același timp, Ministerul Apărării din Taiwan este încrezător că o invazie la scară largă este posibilă încă din 2025. Potrivit lui Vasily Kashin, directorul Centrului HSE pentru Artă Contemporană, următorii cinci ani reprezintă o perioadă cu adevărat importantă în relațiile bilaterale, deoarece alegerile pentru autoritățile locale vor avea loc pe insulă în 2022, iar alegerile parlamentare și prezidențiale vor avea loc în 2024. „În funcție de modul în care trec, China va deveni clar dacă reușește sau nu. Presupun că, dacă RPC ajunge la concluzia că nimic nu merge, atunci chinezii vor decide că nu există altă cale decît cea militară”, a spus expertul.
În cele din urmă, în ciuda menținerii status quo-ului pe termen scurt, China, Taiwan și Statele Unite se vor confrunta cu alegeri dificile. Echilibrul de putere în curs de apariție în strîmtoarea față de PLA, epuizarea mijloacelor pașnice de a forța Taipei la compromis lasă Beijingul cu doar două opțiuni: utilizarea forței militare cu o escaladare gravă a conflictului cu participarea Statelor Unite și, eventual, aliați, sau abandonarea completă a visului unei Chine unite, cu criza politică internă ulterioară lovindu-se asupra naționalismului chinez. Credința taiwanezilor, ca și a hongkonghezilor, în comunitatea mondială și intervenția Occidentului, care le va permite să-și realizeze visul de independență, este spulberată de realitatea rezistenței acerbe a Chinei. Taipei trebuie să decidă cum și în ce condiții să asigure o coexistență pașnică cu Beijingul, deoarece un război cu chinezii, chiar și cu sprijinul Statelor Unite, este probabil să distrugă mult mai repede democrația pe o insulă prosperă.
N.K.