Lumea începe să se schimbe și vedem asta în jurul nostru dacă avem ochi și nu ne luăm informațiile de la televiziuni. Dumneavoastră, cititorii Revistei „România Mare”, ar trebui să vă numărați printre acei români care nu trăiesc șocuri socio-politice, fiindcă citiți în paginile acestei reviste știri și analize pe care timpul, viața și scena politică le confirmă de fiecare dată.
De data asta am să scriu despre acțiunile statului chinez la adresa Taiwan-ului. Lucruri cunoscute și așteptate, ce se întîmplă în contextul politic actual prin lume. Nu m-ar mira deloc ca la un moment dat, poate chiar anul acesta, să se înfierbânte tare de tot zona Pacificului din cauza unei blocade chineze a insulei.
„Forțele armate ale Beijingului s-au înmulțit și au pus în practică izolarea insulei. Forțele armate ale Chinei sunt mai pregătite ca niciodată să blocheze Taiwan. O blocadă chineză a Taiwan-ului ar fi un act de război care ar declanșa o criză globală. Ar provoca un răspuns militar din partea Taiwan-ului, îl va forța pe președintele Trump să decidă dacă armata americană ar trebui să ajute la apărarea insulei, ar perturba comerțul global și ar obliga națiunile europene să impună sancțiuni punitive Beijingului”.
Asta scrie Wall Street Journal, omițând ceea ce Revista „România Mare” a arătat de vreo doi ani, și anume că insula este, din punct de vedere legal, prin tratate semnate la finalul celui de-al II-lea Război Mondial, teritoriu chinez.
„Dar armata chineză, coordonată de liderul Xi Jinping să se modernizeze rapid până în 2027, a demonstrat deja ce poate face. În exerciții din ce în ce mai complexe, forțele chineze au încercuit Taiwanul și au simulat blocaje. Cu cât China se pregătește mai mult, cu atât este mai mare riscul ca Beijingul să decidă să treacă fără preaviz de la exerciții, la război. China revendică Taiwanul ca fiind propriul său teritoriu și nu exclude utilizarea forței pentru a-l ocupa. Blocada este una dintre cele mai puternice opțiuni militare ale lui Xi – cu excepția unei invazii, o provocare abruptă pentru armata chineză, care nu a fost încă testată în luptă – pentru a determina insula să se predea autorității Beijingului. Exercițiile militare ale Chinei oferă indicii despre modul în care Beijingul ar impune o blocadă. Pentagonul, experții militari și monitorizarea Taiwan-ului completează imaginea modului în care va prinde contur și gradul de pregătire a forțelor armate ale Chinei de a-l îndeplini”.
Cum s-ar putea face această blocadă veți afla în rândurile care urmează, dar și ce reprezintă părerea experților militari americani si taiwanezi. Ceea ce sper eu este să nu vedem pus în practică acest scenariu niciodată, deși cred el este unul extrem de probabil.
Citez din nou din Wall Street Jornal. „China a dezvoltat o serie de forțe – militare, civile și intermediare – pe care le-ar putea implica într-o blocadă a Taiwanului, începând cu un atac aerian asupra infrastructurii Taiwanului, inclusiv a instalațiilor militare, porturi, aeroporturi și terminale energetice. Avioane de luptă, elicoptere și drone roiesc în spațiul aerian. Navele de război înconjoară insula, păstrându-și distanța față de coasta Taiwanului pentru a evita rachetele antinavă de pe țărm. Un grup de atac cu un portavion preia poziția la sud-est de Taiwan, unde poate lansa ieșiri de luptă J-15 pentru a intimida și a descuraja SUA și orice alte forțe.
Paza de coastă masivă a Chinei oferă armatei capacități aproape de țărm. Navele civile ale miliției maritime din China completează golurile.
Pentru a ține la distanță navele comerciale, submarinele Chinei pun mine în principalele porturi din Taiwan, navele de aplicare a legii monitorizează abordările, iar navele de marfă și de croazieră sunt mutate în loc pentru a bloca accesul.
Navele de marfă își trag ancorele pe fundul mării în efortul de a rupe cele peste o duzină de cabluri submarine de fibră optică care conectează Taiwan la internet. Atacurile cibernetice vizează comanda militară și sistemele financiare din Taiwan.
China a afișat aproape zilnic elemente din arsenalul în expansiune de instrumente de blocare de care dispune. Un record de 125 de avioane militare chineze, inclusiv avioane de luptă cu reacție, elicoptere și drone, au participat la exerciții pe mare și în aer în octombrie, care au simulat o blocare a Taiwanului, potrivit ministerului apărării din Taiwan.
Armata chineză a descris evenimentul drept exerciții de pregătire pentru luptă, inclusiv pentru lovituri maritime și terestre și blocaje portuare. Ministerul Apărării al Chinei și Biroul pentru Afaceri din Taiwan nu au răspuns întrebărilor despre planurile Beijingului. China are mijloace considerabile de a lovi Taiwanul: forțele sale aeriene operează aproximativ 1.900 de avioane de luptă și 500 de bombardiere, în timp ce dispune de peste 3.000 de rachete capabile să ajungă în Taiwan, potrivit Pentagonului. Ministerul Apărării din Taiwan a identificat săptămâna aceasta războiul cu drone, în special, ca o zonă de creștere a capacității chineze și preocupare taiwaneză.
În scenariile de blocaj elaborate de SUA, Taiwan și alții, când începe atacul aerian al Chinei, marina sa – cea mai mare din lume, cu peste 370 de nave la dispoziție – este deja în mișcare. Dimensiunea flotei reflectă o creștere îndelungată care nu s-a încheiat. China este cel mai mare constructor de nave din lume cu o marjă largă, iar asta include nave de război pentru marina sa în creștere. În 2000, SUA aveau mai multe nave de război, dar China a depășit SUA două decenii mai târziu. Se estimează că China va avea 425 de nave de război până în 2030, depășind flota americană cu peste o treime, potrivit Serviciului de Cercetare al Congresului.
În timp ce portavioanele din China sunt considerate mai puțin capabile decât omologii lor americani, China lucrează pentru a ajunge din urmă. După ce și-a adăugat al doilea operator de transport în 2019, se așteaptă ca China să pună în funcțiune un al treilea anul acesta. Și într-o flotă de 59 de submarine, cele șase submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară ale Chinei sunt toate atribuite conform comenzilor care ar participa la un conflict direct cu marina din Taiwan, potrivit Pentagonului.
Consolidarea navală a Chinei și-a îmbunătățit, de asemenea, acoperirea geografică. În exercițiile din decembrie, China a desfășurat peste 90 de nave navale și nave de pază de coastă însoțite de câteva mii de personal, au declarat oficialii taiwanezi. Navele au apărut în jurul Taiwanului, în apele din jurul Japoniei și Coreei de Sud și în Marea Chinei de Sud. Paza de coastă a Chinei a pretins în octombrie pentru prima dată că a încercuit complet Taiwanul – și a marcat piatra de hotar prin publicarea unei hărți care descrie desfășurarea sa într-o formațiune în formă de inimă în jurul insulei.
Războiul cibernetic este un alt domeniu în care China a dezvoltat rapid o capacitate care ar fi pusă în funcțiune în cazul unei blocade. Aproape fiecare exercițiu militar chinez la scară largă în jurul Taiwanului a fost însoțit de o creștere a atacurilor cibernetice, potrivit autorităților din Taiwan, iar o blocadă nu ar fi diferită. Și în mai multe incidente recente, tăierea cablurilor submarine de fibră optică a evidențiat vulnerabilitatea conexiunii Taiwanului la internet.
Taiwanul se bazează pe importuri pentru 96% din puterea sa, prin petrol, cărbune și gaze naturale străine. O insulă blocată ar trebui să se bazeze pe importurile de energie stocate sau să se supună Beijingului. Insula importă aproximativ 70% din aprovizionarea cu alimente, un alt decalaj de securitate. Cu o blocadă, China ar putea sonda apărarea Taiwanului în timp ce încearcă să-și sufoce economia și să-și submineze hotărârea de a rezista. În lipsa unei blocade, Beijingul are capacitatea de a implementa o carantină, în care agențiile de aplicare a legii chineze interceptează nave care livrează importuri de susținere a vieții către insulă, provocând în același timp mai puține perturbări pe căile maritime ale Chinei.
O carantină ar începe probabil odată cu anunțul de către Beijing a noilor reguli care necesită inspecții pentru navele care intră în Taiwan – posibil vizând doar cel mai mare port, Kaohsiung. În timp ce Beijingul și-ar putea folosi numărul mare de nave pentru a impune o carantină, deține o altă bătălie: companiilor de transport maritim care nu se conformează le-ar putea fi interzis accesul în China.
Pentru a pune presiune pe Taipei, Beijingul ar putea trece pentru a bloca transporturile de gaze care tranzitează prin Marea Chinei de Sud, unde China a exercitat controlul asupra teritoriului contestat.
Preocupările cu privire la transformarea exercițiilor din jurul Taiwanului din China într-un atac real au deranjat guvernul și oficialii militari ai insulei. Armata Taiwanului a organizat un exercițiu de cinci zile care s-a încheiat vineri, menit să se pregătească imediat pentru război, iar un exercițiu viitor se va baza pe premisa că China intenționează să invadeze în 2027 – anul pe care Xi l-a stabilit ca obiectiv pentru pregătirea pentru invazie, în opinia unor oficiali occidentali ai serviciilor secrete.
Majoritatea experților militari sunt de acord că forțele armate ale Chinei nu sunt pregătite pentru o invazie amfibie peste strâmtoarea Taiwan, de 110 mile. Mările sunt adesea agitate, iar stâncile, noroiurile și coastele construite din Taiwan îngreunează aterizarea navelor. Sistemele de rachete antinavă din Taiwan, unele dintre ele achiziționate din SUA, reprezintă, de asemenea, un factor de descurajare.
Poziția președintelui SUA față de Taiwan joacă probabil cel mai important rol în calculul Beijingului cu privire la acțiune, a declarat Huang Chungting, un analist de apărare din Taipei la Institutul de Cercetare pentru Apărare și Securitate Națională, un think tank susținut de armata taiwaneză. Perspectiva unui răspuns militar al SUA rămâne un wild card. Angajamentul lui Trump de a apăra insula este incert, iar recenta sa suspendare a sprijinului SUA pentru Ucraina a provocat o ruptură cu Europa, diminuând amenințarea unității cu privire la sancțiuni. «Cel mai rău scenariu al nostru, care implică o blocadă, vine de fapt din izolaționismul american – scenariu în care SUA decid să se îndepărteze complet de problemele strâmtorii Taiwan», a spus Huang.
Pe termen scurt, o carantină ar fi mai probabilă decât o blocadă sau o invazie. Un astfel de pas ar testa voința SUA și a altora de a răspunde, permițând în același timp Chinei să stabilească o nouă normalitate pe mare”.
Ați văzut puterea militară de care dispune China și, dacă vă amintiți, am scris acum un an și jumătate un articol în care spuneam că în cazul unui război convențional chino-american, el s-ar termina remiză cu câteva milioane de morți de ambele părți.
Ideea este că nu cred posibil un război ca cel menționat mai sus, pentru simplul motiv că semnalele pe care Trump le-a transmis de la Casa Albă au fost că SUA nu mai vor să fie „pușculița” lumii dându-le tuturor bani și ajutoare, ci să înceapă să strângă bunăstare pentru poporul american. Din acest motiv m-aș mira să intre în război convențional cu chinezii pentru Taiwan indiferent cât de prețioase ar fi fabricile de semiconductori de acolo, mai ales că una sau două au început deja să le transfere pe teritoriul său.
Vom vedea ce va fi, ca de obicei, însă dumneavoastră, cei care citiți acest articol, veți fi încă o dată mai informați ca românii ce preferă să-și ia informațiile de la televizor.
T.I.