Război, putere pentru femei și drumul către viața veșnică  – cea mai incredibilă prognoză economică pentru 2022 –

După un 2020 frenetic, numit cel mai rău an din istoria omenirii, a fost așteptată o alinare din 2021. Dar despre asta putem vorbi doar parțial: pandemia de coronavirus încă nu s-a încheiat, granițele multor țări s-au deschis ușor, dar nu pentru toată lumea, economia globală suferă de întreruperi de aprovizionare și de lipsa de materiale și componente esențiale, în special microcircuitele necesare pentru producerea multor bunuri. În a doua jumătate a anului, Europa a intrat într-o criză energetică, iar prețurile gazelor au atins recorduri multianuale. Cea mai mare parte a evenimentelor din ultimul an a fost o surpriză completă, dar chiar și într-o astfel de situație, economiștii se angajează din nou în predicții asupra viitorului. Steen Jakobsen, de la Danish Saxo Bank, a ales 10 evenimente incredibile care este puțin probabil să se întîmple, dar s-a oferit să-și imagineze ce s-ar întîmpla dacă ar deveni realitate. Economia joacă un rol central în „previziunile sale nebunești” (cum sînt numite oficial).
Cine își va aminti viitorul
Doar cîteva dintre predicțiile anterioare ale lui Jakobsen au devenit realitate. Anul trecut, danezul a prezis că redresarea economiei mondiale se va transforma imediat în altă criză din cauza supraîncălzirii globale, care este de vină pentru măsurile excesive de sprijin guvernamental și creditarea excesivă. În 2021, Amazon trebuia să „cumpere” întregul Cipru, obținînd beneficii fără precedent de la autoritățile locale, Franța era pregătită pentru faliment la nivel de stat, iar întreaga lume urma să cîștige stabilitate energetică prin inventarea unui reactor termonuclear.
Inteligența artificială trebuia să lase milioane de oameni fără muncă în întreaga lume, iar pentru a atenua cumva inegalitatea, autoritățile țărilor ar începe să introducă un venit de bază necondiționat: plăți către rezidenți fără nici o condiție suplimentară.
Singura predicție de anul trecut care s-a apropiat de realitate este lansarea yuanului digital în China. Încă nu s-a întîmplat, dar Beijingul s-a impus ferm printre lideri în dezvoltarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC), care sînt extrem de populare în 2021.
Tema centrală a predicțiilor lui Jakobsen pentru 2022 a fost revoluția. „Tensiunile cresc în societățile și economiile noastre, care suferă de inegalitate. Și avînd în vedere incapacitatea sistemului actual de a rezolva această problemă, precum și nevoia noastră de a privi viitorul dintr-un punct de vedere fundamental, problema posibilității unei revoluții nici măcar nu este pusă, nu este încă clar cînd și cum se va întîmpla”, spune economistul-șef la Saxo Bank.
Lumea este sfîșiată de un adevărat război cultural, iar războiul se poartă acum nu numai între bogați și săraci, ci și între tineri și bătrîni, muncitori calificați și clasa muncitoare. Nu doar oamenii se luptă: piața liberă se confruntă cu amestecul guvernului în economie, inflația se luptă cu deflația și chiar răscumpărarea propriilor acțiuni pentru distribuirea între proprietari concurează cu investițiile în dezvoltarea companiei.
O pauză necesară
Într-o astfel de situație, este necesar să ne schimbăm pe noi înșine și să schimbăm tot ce ne înconjoară, insistă Jakobsen. Dar unele dintre schimbările mai radicale vor trebui amînate. Printre acestea, planuri pentru o tranziție verde – îndepărtarea de la utilizarea combustibililor fosili în favoarea celor regenerabili. Odată cu creșterea inflației, factorii de decizie vor trebui să realizeze că energia curată va fi prea scumpă pentru țările lor deja slăbite de pandemie. Investițiile în hidrocarburi vor salva, de asemenea, locurile de muncă. Schimbarea de tactică va duce la o redresare a ofertei de petrol și gaze, ceea ce va determina scăderea prețurilor pe piețele mondiale.
Obiectivele inițiale ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au fost reducerea consumului de petrol cu 29% și de gaze cu 10% pînă în 2030. În alți 20 de ani, s-a planificat atingerea neutralității carbonului, în care emisiile dăunătoare sînt fie reduse, fie compensate, de exemplu, prin plantarea de copaci. Conform prognozei lui Jakobsen, bara va trebui să fie schimbată cu 5 ani pentru petrol și cu 10 ani pentru gaz. Relieful va afecta și cărbunele, care încă ocupă un loc important în sectorul energetic mondial și servește drept materie primă pentru producerea de energie electrică și căldură. Băncilor și altor investitori importanți li se va permite din nou să investească în proiecte poluante, iar principiile la modă ale ESG (responsabilitatea de mediu, socială și managerială a organizațiilor) vor dispărea în plan secund.
Adevăratul șoc așteaptă principala rețea socială a lumii – Facebook, creată de Mark Zuckerberg. Utilizatorii vor începe să părăsească platforma în masă în semn de protest față de tratarea inadecvată a datelor cu caracter personal, pe care nu va fi posibil să le returneze nici măcar cu ajutorul mișcărilor și serviciilor de marketing strălucitoare ale metaversului nou creat. Conform sondajelor recente, doar 27% dintre adolescenți la nivel global deschid Facebook în mod regulat, față de 94% în 2012. Utilizatorii tineri s-au plictisit să urmărească același flux de știri și preferă alte rețele sociale, în special TikTok și Snapchat, spune Jakobsen.
Economistul a comparat comportamentul platfor­melor sociale cu cel al companiilor de tutun care s-au confruntat cu mulți clienți în urmă cu decenii. Trebuiau să atragă tineri, dar spre deosebire de ei, politica Facebook nu are succes, iar în 2022 investitorii își vor da seama în sfîrșit de acest lucru. O încercare de a zdrobi concurența nu va ajuta, Jakobsen este sigur, – corporația va scădea la bursă cu cel puțin 30%, iar singurul lucru care se poate face în această situație este investirea de active în Instagram.
Dificultăți la orizont
Nici pentru Statele Unite nu va fi ușor. Țara va pătrunde într-o criză politică, pe măsură ce ambele partide contestă rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congres. Evenimentele din ianuarie 2021, cînd susținătorii fostului președinte Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul în încercarea de a preveni un transfer de putere, nu vor trece fără urmări. Atît democrații, cît și republicanii vor încerca prin toate mijloacele să reducă prezența la vot și apoi vor întoarce numărul voturilor în favoarea lor. Drept urmare, rezultatele alegerilor vor fi din nou puse sub semnul întrebării, dar de data aceasta lucrurile vor merge mult mai departe: pe 3 ianuarie 2023, Congresul nu va putea începe lucrările, iar președintele Joe Biden va păstra puterea doar datorită unui decret special. Nici măcar nu poate fi evitat ca congresmenii să vorbească împotriva Curții Supreme. Steen Jakobsen numește această stare de fapt o „suspendare a democrației” și prezice o slăbire bruscă a dolarului pe măsură ce investitorii internaționali încep să transfere bani în activele unor țări mai calme.
În același timp, inflația în Statele Unite va ajunge la 15%, iar motivul pentru aceasta nu va fi reprezentat de factorii macroeconomici, ci de starea pieței muncii. Americanii vor profita de deficitul de forță de muncă pe fondul pandemiei de coronavirus. În ultimul an, numărul de angajați a scăzut brusc din cauza numeroaselor restricții și închideri temporare de întreprinderi, în principal din sectorul serviciilor. Economiștii se așteptau ca oamenii să se întoarcă la muncă după ce au fost disponibilizați, dar, în realitate, mulți s-au pensionat sau au optat pentru a primi beneficii. Ca urmare, aproximativ jumătate din posturile vacante rămîn neocupate, ceea ce permite lucrătorilor calificați să ridice cerințele pentru angajatori și așteptările salariale.
Potrivit prognozei lui Jakobsen, salariile în Statele Unite vor crește în medie tot cu 15%, iar țara va repeta greșelile de la începutul anilor 1970. Reacția Sistemului Rezervelor Federale, condus de Jerome Powell, va fi tardivă și insuficientă: rata de bază va crește ușor, dar nu va putea opri creșterea prețurilor. Multe titluri de valoare și fonduri tranzacționate la bursă își vor pierde atractivitatea (randamentul va fi „mîncat” de inflație), iar companiile care le emit vor pierde accesul la finanțare.
La rîndul său, Europa va inventa o modalitate revoluționară de reabilitare a economiei după toate răsturnările. Bruxelles va crea un superfond menit să rezolve problemele climatice și să asigure apărarea Uniunii Europene. Diferența fundamentală față de toate inițiativele similare anterioare va fi în sursa fondurilor. Nu vor exista impozite sau contribuții din statele membre ale uniunii, cum era înainte, ci contribuții la pensii stocate în fonduri private. Companiile care le gestionează vor fi instruite să canalizeze o parte din contribuțiile clienților peste 40 de ani către obligațiunile superfondului. În acest fel, economia europeană va primi bani „pe termen lung”, care vor nivela profitabilitatea pe piața locală și vor permite dezvoltarea activă a companiilor de apărare, construcții și energie.
Bursa trece printr-o altă revoluție, similară cu revolta din ianuarie a comercianților autodidacți de pe forumul Reddit. Au început să cumpere în mod masiv acțiuni ale companiilor în care nimeni nu credea, „pedepsind astfel” fondurile mari care se confruntau cu o scădere. Titlurile de valoare au crescut și au adus pierderi mari managerilor. Acum, femeile care au cont pe Reddit se vor pune la treabă. Tactica lor se va dovedi
a fi inversă și va fi îndreptată către companiile cărora nu le pasă de egalitatea de gen și tolerează practici vicioase.
Comercianții care au reușit să acumuleze mai mult capital datorită economiilor naturale vor începe să investească în acțiunile unor astfel de companii, vînzînd titluri împrumutate de la broker. După scăderea prețului, acțiunile vor fi răscumpărate. Astfel, atacul nu va fi îndreptat împotriva fondurilor investite în active individuale, ci împotriva corporațiilor. În același timp, companiile care se îngrijesc de drepturile femeilor în rîndul angajaților și consumatorilor, prin contrast, vor primi investiții suplimentare de la „armata feminină” a Reddit. Potrivit economistului-șef al Saxo Bank, o astfel de mișcare ar putea determina afacerile să facă schimbări reale și să stabilească „paritatea de gen”
pe bursă.
De cealaltă parte a pămîntului, stereotipurile geo­politice se vor prăbuși în 2022. India va adera la Uniunea de Cooperare din Golf (GCC) ca membru fără drept de vot. O astfel de cooperare va fi benefică pentru toți participanții: Delhi va primi o bază de materie primă de încredere, precum și investiții în infrastructură și agricultură, țările arabe – tehnologii de la unul dintre cei mai importanți jucători ai lumii. În plus, părțile vor avea posibilitatea de a intra reciproc pe piețele din diverse sectoare ale economiei. Acest lucru va oferi lumii încă un pol politic și economic în plus față de SUA, UE și China.
O revoluție va avea loc și în lumea muzicii. Tehnologia populară NFT (jetoane non-fungibile), care a cîștigat popularitate în 2021, va permite muzicienilor să nu mai posteze melodii și albume pe serviciile de streaming, care acum preiau 75-95% din venituri, și să le vîndă direct ascultătorilor. Modelul actual nu se potrivește autorilor, deoarece presupune distribuirea contribuțiilor ascultătorilor în funcție de cota de piață a interpretului, în loc de o taxă de abonament pentru ascultarea unei anumite compoziții. Pînă acum, NFT-urile, care dovedesc digital deținerea unui activ, au fost folosite de un număr mic de artiști. Acum tehnologia va deveni mainstream și platforme de streaming precum Spotify și AppleMusic vor fi atacate. Dacă inițiativa este susținută de artiști din întreaga lume, aceștia s-ar putea confrunta cu falimentul, este sigur Jakobsen.
Între timp, lumea se confruntă cu pericolul unui nou război rece și al unei curse a înarmărilor – acum hipersonică. China le testează deja, iar Rusia promite că va prezenta mostre în viitorul apropiat, ceea ce nu poate decît să provoace îngrijorare pentru Statele Unite și Europa. În acest caz, singura șansă pentru umanitate va rămîne speranța unui nou statu-quo datorită răspîndirii pe scară largă atît a modelelor ofensive, cît și a celor defensive.
Cu toate acestea, nu trebuie să disperați: simultan cu industria militară, va avea loc o descoperire în medicină. În 2022 se va face o descoperire care ne va permite să prelungim speranța medie de viață cu 25 de ani în viitorul apropiat. În plus, oamenii de știință vor face progrese semnificative în lupta împotriva unei game întregi de boli, inclusiv a inimii și a creierului, iar o metodă revoluționară de editare a ADN-ului va încetini îmbătrînirea prin „rescrierea” celulelor existente.
În același timp, guvernele vor trebui să rezolve noi probleme: ce să facă cu populația planetei, cum să plătească pensiile tuturor, de unde să obțină noi locuri de muncă și resurse și cum, în astfel de condiții, să facă față încălzirii globale. Ceea ce pare o binecuvîntare la prima vedere se poate transforma într-o problemă serioasă, avertizează Jakobsen.
El este încrezător că 2022 va fi anul descoperirilor și loviturilor de stat în multe zone. Unele dintre ele se vor dovedi utile, altele amenință să devină distructive. În orice caz, lumea, în varianta bancherului, nu va mai fi la fel. Și chiar dacă majoritatea predicțiilor sale nu se adeveresc ca de obicei, cu toții vom putea să ne extindem înțelegerea realității înconjurătoare.
R.M.