Ce facem cu turismul românesc?
  • 23-04-2021
  • 0 Comentarii
  • 922
  • 3

Pentru că pandemia a lovit puternic în turismul românesc, stîrnind păreri din cele mai diverse, aș dori să aduc la cunoștința românilor cîteva dintre problemele cu care se confruntă acest domeniu, dar și rezolvările posibile. Într-o primă fază, voi aborda tematica legată de turismul de incoming, acea activitate care se ocupă de aducerea de turiști străini în România și de promovarea țării noastre ca destinație turistică.

Turismul este un domeniu cu mare potențial de creștere în țara noastră. Toți sîntem conștienți de frumusețea plaiurilor mioritice și, cu toate acestea, mulți se întreabă ce ar putea vedea un străin în România? La aceasta adaug impresia negativă pe care unii românii care muncesc în străinătate o lasă străinilor. De ce fac asta? Inconștient. Ei se plîng de greutățile pe care le întîmpină în țara lor pentru a-și justifica exodul. Dacă adăugăm și știrile negative pe care mass-media occidentală le prezintă în legătură cu România – fiindcă, la fel ca și o parte a mass-media românești, mizează pe faptul că doar știrile negative fac audiență – ajungem la situația în care, atunci cînd un străin le spune prietenilor că merge să-și facă vacanța în România, aceștia îl întreabă mirați ,,De ce?”. Ignoranța și neștiința acestora este alimentată și de faptul că nu există un plan pe termen lung de promovare a României, fiindcă turismul, deși contribuie cu 5% la PIB, nu a fost o prioritate pentru cei care au guvernat România. Există, așadar, un cumul de factori care îi împiedică pe străini să ne viziteze. Ce ar fi trebuit să se facă și nu s-a făcut, decît poate în mandatele ministrului Agaton și al doamnei Udrea?

În primul rînd, elaborarea unui plan de promovare a României pentru 10 ani. Este necesară aprobarea și respectarea acestui plan, indiferent de schimbările existente în aparatul de stat. Este obligatorie reînființarea Ministerului Turismului, pentru ca acest domeniu să beneficieze de un buget necesar implementării planului de dezvoltare.

În al doilea rînd, promovarea României ar trebui făcută în mod sistematic prin birourile de turism existente în străinătate, care să desfășoare o activitate susținută de promovare a României ca destinație turistică pentru cetățenii străini, prin răspîndirea de broșuri, ghiduri de turism, mici suveniruri, cît și printr-o intensă promovare în social media. De ajutor poate fi Asociația Română de Incoming, ce reunește agențiile de turism care, de cel puțin 15 ani, se ocupă de atragerea turiștilor străini în România și care știu foarte bine rețeta de succes pentru ca aceștia nu doar să plece mulțumiți din țara noastră, ci să constituie vectori de promovare a României ca destinație turistică. Spre exemplu, am cunoscut turiști spanioli care mi-au spus că au venit la noi fiindcă prieteni de-ai lor care s-au întors de aici le-au spus că România e o țară senzațională și i-au îndemnat să o viziteze. Diaspora românească ar putea fi, de asemenea, un susținător activ al turismului românesc, prin utilizarea unei retorici pozitive la adresa țării noastre.

Nu doar turismul cultural sau montan despre care vorbesc aici este important, ci și turismul balnear, a cărui dezvoltare a stagnat în ultimii ani. Drept vorbind, singurele stațiuni balneo-climaterice românești ce oferă servicii adecvate turiștilor occidentali sînt Băile Felix, Sovata, Eforie Nord și Băile Tușnad. Problema este că turiștii străini habar nu au că în România se găsesc cam 60% din apele minerale ale Europei, și, cu atît mai puțin, beneficiile acestora. Există multe moduri prin care putem aduce la cunoștința lor aceste informații, printre care un proiect de demarare a unei ample campanii de publicitate care să vizeze 2-3 țări, acțiune dublată de organizarea unor congrese științifice ale medicilor de specialitate în România, cărora să li se facă un study-tour în stațiunile balneo-climaterice propuse cetățenilor străini pentru curele de apă sau nămol, astfel încît acești medici să poată recomanda pacienților tratamentele în țara noastră.

Toate aceste metode de popularizare a României ca destinație turistică ar trebui susținute de o legislație corespunzătoare. Este adevărat, există o lege a turismului, dar care ar trebui îmbunătățită cu cel puțin 3 articole: reglementarea învățămîntului de specialitate privind pregătirea personalului din turism (restaurante, hoteluri, agenții de turism, ghizi); protejarea agențiilor de turism locale care aduc turiști străini în România (agențiile de incoming), obligînd agențiile străine ce organizează pe cont propriu excursii să facă acest lucru printr-o agenție românească, sau cel puțin să folosească ghizi români care să le însoțească grupul pe teritoriul României; înființarea unei poliții a turismului care să verifice respectarea tuturor prevederilor din Legea Turismului; menținerea unui nivel ridicat de pregătire profesională al tuturor lucrătorilor în turism prin organizarea de cursuri sau informări de specialitate, așa cum se întîmplă în cazul altor categorii profesionale.

Problemele și soluțiile pe care le-am enumerat reprezintă viziunea naționalist-liberalilor asupra acestui important domeniu de activitate al economiei românești și m-aș bucura ca în viitor România să atragă de 5 ori mai mulți turiști, fiindcă sînt convins că merită acest lucru.


Marius Marin, antreprenor HORECA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite