- 23-04-2021
- 0 Comentarii
- 922
- 3
Pentru că pandemia a lovit
puternic în turismul românesc, stîrnind păreri din cele mai diverse, aș dori să
aduc la cunoștința românilor cîteva dintre problemele cu care se confruntă
acest domeniu, dar și rezolvările posibile. Într-o primă fază, voi aborda tematica
legată de turismul de incoming, acea activitate care se ocupă de aducerea de
turiști străini în România și de promovarea țării noastre ca destinație
turistică.
Turismul este un domeniu cu
mare potențial de creștere în țara noastră. Toți sîntem conștienți de
frumusețea plaiurilor mioritice și, cu toate acestea, mulți se întreabă ce ar
putea vedea un străin în România? La aceasta adaug impresia negativă pe care
unii românii care muncesc în străinătate o lasă străinilor. De ce fac asta?
Inconștient. Ei se plîng de greutățile pe care le întîmpină în țara lor pentru
a-și justifica exodul. Dacă adăugăm și știrile negative pe care mass-media
occidentală le prezintă în legătură cu România – fiindcă, la fel ca și o parte
a mass-media românești, mizează pe faptul că doar știrile negative fac audiență
– ajungem la situația în care, atunci cînd un străin le spune prietenilor că
merge să-și facă vacanța în România, aceștia îl întreabă mirați ,,De ce?”.
Ignoranța și neștiința acestora este alimentată și de faptul că nu există un
plan pe termen lung de promovare a României, fiindcă turismul, deși contribuie
cu 5% la PIB, nu a fost o prioritate pentru cei care au guvernat România. Există, așadar, un cumul
de factori care îi împiedică pe străini să ne viziteze. Ce ar fi trebuit să se
facă și nu s-a făcut, decît poate în mandatele ministrului Agaton și al doamnei
Udrea?
În primul rînd, elaborarea unui plan de promovare a României pentru 10 ani.
Este necesară aprobarea și respectarea acestui plan, indiferent de schimbările
existente în aparatul de stat. Este obligatorie reînființarea Ministerului
Turismului, pentru ca acest domeniu să beneficieze de un buget necesar
implementării planului de dezvoltare.
În al doilea rînd, promovarea României ar trebui făcută în mod sistematic
prin birourile de turism existente în străinătate, care să desfășoare o
activitate susținută de promovare a României ca destinație turistică pentru
cetățenii străini, prin răspîndirea de broșuri, ghiduri de turism, mici
suveniruri, cît și printr-o intensă promovare în social media. De ajutor poate
fi Asociația Română de Incoming, ce reunește agențiile de turism care, de cel
puțin 15 ani, se ocupă de atragerea turiștilor străini în România și care știu
foarte bine rețeta de succes pentru ca aceștia nu doar să plece mulțumiți din
țara noastră, ci să constituie vectori de promovare a României ca destinație
turistică. Spre exemplu, am cunoscut turiști spanioli care mi-au spus că au
venit la noi fiindcă prieteni de-ai lor care s-au întors de aici le-au spus că
România e o țară senzațională și i-au îndemnat să o viziteze. Diaspora
românească ar putea fi, de asemenea, un susținător activ al turismului
românesc, prin utilizarea unei retorici pozitive la adresa țării noastre.
Nu doar turismul cultural sau montan despre care vorbesc aici este important, ci și turismul balnear, a cărui dezvoltare a stagnat în ultimii ani. Drept vorbind, singurele stațiuni balneo-climaterice românești ce oferă servicii adecvate turiștilor occidentali sînt Băile Felix, Sovata, Eforie Nord și Băile Tușnad. Problema este că turiștii străini habar nu au că în România se găsesc cam 60% din apele minerale ale Europei, și, cu atît mai puțin, beneficiile acestora. Există multe moduri prin care putem aduce la cunoștința lor aceste informații, printre care un proiect de demarare a unei ample campanii de publicitate care să vizeze 2-3 țări, acțiune dublată de organizarea unor congrese științifice ale medicilor de specialitate în România, cărora să li se facă un study-tour în stațiunile balneo-climaterice propuse cetățenilor străini pentru curele de apă sau nămol, astfel încît acești medici să poată recomanda pacienților tratamentele în țara noastră.
Toate
aceste metode de popularizare a României ca destinație turistică ar trebui
susținute de o legislație corespunzătoare. Este adevărat, există o lege a
turismului, dar care ar trebui îmbunătățită cu cel puțin 3 articole:
reglementarea învățămîntului de specialitate privind pregătirea personalului
din turism (restaurante, hoteluri, agenții de turism, ghizi); protejarea
agențiilor de turism locale care aduc turiști străini în România (agențiile de
incoming), obligînd agențiile străine ce organizează pe cont propriu excursii
să facă acest lucru printr-o agenție românească, sau cel puțin să folosească
ghizi români care să le însoțească grupul pe teritoriul României; înființarea
unei poliții a turismului care să verifice respectarea tuturor prevederilor din
Legea Turismului; menținerea unui nivel ridicat de pregătire profesională al
tuturor lucrătorilor în turism prin organizarea de cursuri sau informări de
specialitate, așa cum se întîmplă în cazul altor categorii profesionale.
Marius Marin,
antreprenor HORECA
2.5 C