Noul cuvînt la modă în capetele neo-comuniștilor de la Bruxelles, după „ambiție”, pe care-l foloseau acum niște ani referindu-se la prostia aia de Green Deal, este „apărarea”. Apărarea contra rușilor, asta e clar. Apărarea a ce? Cum „a ce ?” – vor sări cu gura, că de altceva oricum nu sînt capabili, „pro...europenii”, „pro...gresiștii” și în general „pro...” ce mai doriți dumneavoastră.
Dacă nu te uiți la televiziuni, care au ajuns, cel puțin pentru mine, sinonime cu peștera umbrelor din pilda binecunoscută, mai citești presa interațională sau măcar acele site-uri românești neafiliate propagandei, ori urmărești pe YouTube jurnaliști români și analiști care gândesc și vorbesc altfel decât o fac cei de la televiziunile celebre, știi cam ce vor să apere corigenții neo-marxiști de la Bruxelles. Nevoile și neamul și le apăra Mircea cel Bătrân, ei au altele de apărat.
În primul rând, privilegiile și accesul la purcoiul de bani al Uniunii Europene cu care fac „ce vrea mușchii lor”, apoi apără sistemul comunist de la Bruxelles de reacțiile ce apar tot mai mult împotriva lui, așa cum scrie un site italian, presskit.it: „Este clar că elitele se tem de o reformă majoră: o întoarcere la naționalism, conservatorism, meritocrație și forță morală. Cultura occidentală este din nou apreciată și oamenii se angajează
să o apere. Mișcarea va deveni în curând de
neoprit și globaliștii sînt în criză de timp. Se întâmplă din nou. Europa devine din nou
totalitară și de data aceasta există un miros de comunism în aer.
În Uniunea Europeană și Regatul Unit, cenzura a crescut lent în ultimul deceniu și a explodat recent într-un infern de restricții privind libertatea de exprimare. Scuza este întotdeauna aceeași: europenii nativi nu au voie să critice integrarea celor din Lumea a Treia pentru că «ar putea leza pe cineva». Orice opoziție față de imigrația în masă este etichetată drept «incitare la ură»”.
În afară de asta, s-au prins că pot „revergora” economia Germaniei și, într-o anumită măsură, și a Franței, fabricând arme și muniție ca să se apere de ruși. Care ruși, după semnarea păcii din Ucraina, își vor vedea de ale lor, așa cum au făcut și trupele americane ale generalului Patton după trei ani de război, lăsându-ne pe noi la cheremul lui Stalin. Totuși, ca să ții în tensiune turmele de pro... gresiști care te votează, trebuie să le ameninți permanent și să le abați atenția, iar când nu merge asta, să le cenzurezi informația sau să le anulezi alegerile, așa cum scrie același site italian citat mai sus: „În România, au reușit să perturbe procesul electoral normal prin arestarea candidatului Călin Georgescu după ce acesta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Autoritățile controlate de UE au decis că nu va mai putea candida. Și cei care cred că a fost blocat din cauza ingerinței Rusiei, ei bine, au blocat candidatura unui alt candidat conservator pur și simplu pentru că a criticat UE. De asemenea, România își înăsprește regulile privind libertatea de exprimare online pentru a reduce la tăcere opiniile divergente. Într-un mod cu adevărat distopic, cei de la putere numesc asta «protejarea democrației».
Europa este pe punctul de a deveni un punct de sprijin al schimbării globale. Fie vor distruge Occidentul prin instabilitate și autoritarism, fie tirania lor va declanșa o cruciadă modernă pentru a salva civilizația liberă. Oricum, vor provoca haos”.
Ursula von der Leyen, președintele neales al Comisiei Europene promovează un plan extraordinar în valoare de 800 de miliarde de euro pentru „reînarmarea Europei”, începând cu un împrumut „de urgență” de 150 de miliarde de euro. Ea consideră reînarmarea atât de urgentă încât Comisia va ocoli Parlamentul European pentru a obține banii, scrie europeanconservative.com.
Dacă v-a crescut un pic tensiunea citind acest lucru, în cazul în care ați votat PSD, PNL sau USR la alegerile europarlamentare din vara trecută, ar trebui să vă calmați brusc fiindcă aleșii dumneavoastră au ales-o pe cucoana asta în fruntea Europei ca să-și bată... coasa, de banii noștri.
Cei de la europeancoinservative.com scriu în continuare numai lucruri pe care le-ați putut citi și dvs. în ultimele numere ale revistei și anume: „Între timp, președintele Emmanuel Macron al Franței și premierul britanic Keir Starmer susțin că au adunat o «coaliție a voinței» formată din guverne pregătite să intensifice ajutorul și să apere Ucraina în timp ce SUA își retrag sprijinul. (Deși puțini par dispuși să se angajeze să facă mult mai mult decât să vorbească.)
Rămân multe întrebări cu privire la modul în care aceste scheme de reînarmare ar putea funcționa în practică. Pentru început: ce anume vor să apere liderii europeni astăzi? Pentru ce vrea presupusa coaliție a celor dispuși, de fapt, să lupte? Să fim clari. Niciunul dintre aceste planuri de reînarmare îndrăznețe, de ani de zile, nu poate face o mare diferență imediată în războiul Ucrainei împotriva invadatorilor ruși. Având în vedere starea slăbită a majorității armatelor europene și incapacitatea lor de a acționa independent de forța militară a SUA, este o chestiune strict politică să vorbim despre Europa care ar prelua conducerea în Ucraina.
Știrile din week-end-ul trecut au raportat că șefii militari europeni au elaborat anumite planuri de intervenție în Ucraina la un summit de la Londra. Cu toate acestea, ReArm Europe indică faptul că urmează vremuri periculoase și ridică probleme importante legate de viitorul Europei și de apărarea acesteia. Pentru că dezbaterea legată de reînarmare nu poate fi doar despre cheltuirea (și probabil risipa) a miliarde de euro. Mai important, este vorba dacă actuala generație de lideri are voința politică și credința morală de a lupta pentru valorile fundamentale ale Europei: democrație, libertatea de exprimare și suveranitatea națională.
Să ne amintim încă o dată discursul vicepreședintelui american JD Vance la conferința de securitate de la München de luna trecută. Vance i-a șocat pe liderii UE spunându-le că amenințarea la adresa Europei de care se îngrijorează cel mai mult «nu este Rusia, nu este China, nu este niciun alt actor extern», ci mai degrabă «amenințarea din interior, retragerea Europei de la unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii». SUA au auzit toate discuțiile noi despre apărarea europeană împotriva Rusiei, a concluzionat Vance. «Dar ceea ce mi s-a părut mai puțin clar – și cu siguranță cred că și pentru mulți dintre cetățenii Europei – este: pentru ce vă apărați?». Cu alte cuvinte, pentru ce sînt dispuși liderii Europei să le ceară oamenilor să lupte? La urma urmei, cea mai mare parte a UE și Marea Britanie sînt încă conduse de un club de tehnocrați care nu cred în nimic altceva decât în propria lor putere și care afișează «toată carisma unei cârpe umede».
Acestea sînt vorbe venite de la niște lideri care au petrecut ani de zile distrugând valorile fundamentale și istoria societății europene și a civilizației occidentale. Cum se așteaptă acum să fie luați în serios ca lideri din timpul războiului, cu tehnocratul suprem von der Leyen distribuit în rolul reginei războinice? Nu e de mirare că sondajele arată că relativ puțini europeni sînt dornici să lupte astăzi. Ei susțin că vor apăra suveranitatea națională în Ucraina. Cu toate acestea, nici măcar nu își vor apăra propriile granițe împotriva migrației în masă. Elitele globaliste ale UE au petrecut decenii subminând suveranitatea națională și impunând puterea «supra-națională» centralizată de la Bruxelles. Ei caută constant să discrediteze acele partide din ce în ce mai populare care doresc să apere suveranitatea națiunilor Europei numindu-le «de extremă dreapta» sau chiar «fasciste». Acești globaliști întăriți nu se pot converti peste noapte și nu pot deveni campioni ai suveranității naționale. De fapt, a devenit clar că, tratând apărarea ca pe o urgență în stil COVID, schema ReArm Europe a președintelui von der Leyen înseamnă centralizare, mai multă planificare și control la Bruxelles. Cine ar dori să ducă un «război pentru suveranitatea națională» pe înțelesul birocraților nealeși ai Comisiei? Ei susțin că vor lupta pentru democrație? În adevăratul stil orwellian, ei înseamnă opusul a ceea ce spun cuvintele lor. Elitele politice ale Europei demonstrează în mod repetat că vor lupta pentru a-și apăra kratos – puterea – în detrimentul demosului – poporul. Uitați-vă la atacul revoltător asupra democrației din România, unde au anulat alegerile prezidențiale și apoi au interzis naționalistul de dreapta care era probabil să câștige, stârnind revolte în capitală.
Fostul comisar UE Thierry Breton nu s-a lăudat doar că Bruxelles-ul a «intervenit» în România pentru ca acest lucru să se întâmple, ci și că «nu ar ezita să facă același lucru în Germania» dacă Alternative für Deutschland de dreapta s-ar clasa pe un loc fruntaș la alegerile generale. În cazul în care AfD s-ar clasa pe locul al doilea, ar lua măsuri pentru a submina democrația germană, forțând planurile sale de reînarmare înainte ca noul parlament să fie învestit. Între timp, în Marea Britanie, cetățenii nu uită cum premierul laburist Starmer, care se promovează acum drept apărătorul-șef al democrației europene, a luptat pentru a ignora rezultatul referendumului pentru Brexit și a încercat să răstoarne voința poporului britanic de a părăsi UE”.
Și trebuie să credem serios că acești lideri vor lupta pentru libertatea noastră de exprimare, semnul vital al unei societăți democratice și civilizate? Este o anatemă pentru elitele care doresc să controleze dezbaterile politice. Ei duc un război împotriva libertății de exprimare, sub pretextul combaterii „dezinformarii” și „discursului instigator la ură”.
Nu există nici măcar o sugestie că elitele UE ar putea apăra valorile iudeo-creștine fondatoare ale Europei. Priviți la creștinii și alte minorități persecutate în Siria de un regim islamist susținut de Bruxelles, sau la israelienii pe care UE i-a abandonat în războiul lor în prima linie a civilizației occidentale. Liderii Europei joacă jocuri de război, dar nu cred cu adevărat că merită să lupți pentru valorile Europei. Ei încearcă să-și rezolve problemele de impopularitate internă prin poziții militariste pe scena globală. Acesta este un joc periculos de jucat, cu consecințe reale pentru viitorul Europei.
„Din fericire, există voci care încearcă să trezească Europa la realitate. De exemplu, intervenția emoționantă din ședința Parlamentului European de săptămâna trecută a europarlamentarului Roberto Vannacci al grupului național conservator Patrioții pentru Europa – un fost general în armata italiană. El a evidențiat decalajul real din spatele schemei președintelui von der Leyen, insistând că nu există nicio justificare pentru a împovăra poporul Europei cu datorii exorbitante, susținând că acestea sînt măsuri «de urgență», când, de fapt, ele nu vor da roade timp de câțiva ani. Adevărata urgență cu care se confruntă Europa, a declarat Vannacci, nu este o viitoare invazie rusă, ci problemele din  interior – nivelul de trai și criza energetică agravată de politicile Net Zero, migrația în masă necontrolată, terorismul islamist și încălcările democrației, cum ar fi în România. Toate aceste crize europene, desigur, au fost create și facilitate de elitele care pretind acum că apără valorile europene.
Realegerea președintelui Trump arată clar că trăim într-o lume în care regulile vechii ordini nu se mai aplică. După cum a spus veteranul om de stat american Henry Kissinger pentru Financial Times, «Trump poate fi una dintre acele figuri din istorie care apare din când în când pentru a marca sfârșitul unei ere și pentru a o forța să renunțe la vechile pretenții». Este timpul ca Europa să înceteze să pretindă că ordinea globalistă este încă intactă și să se confrunte cu faptul că, așa cum am susținut recent aici, trăim într-o nouă lume a statelor naționale. Ar trebui să ne opunem schemei ReArm Europe a lui von der Leyen, cu sediul la Bruxelles; viitorul politicilor de apărare trebuie să fie în mâinile guvernelor naționale, cu mandate democratice pentru politicile lor.
Unul dintre marii oameni de stat ai istoriei europene, prusacul Carl von Clausewitz, a descris războiul ca
fiind continuarea politicii prin alte mijloace. Politicile de război, politicile anti-occidentale ale elitelor globaliste arogante nu pot decât să semnifice un dezastru pentru europeni”.
Așadar, neo-comuniștii de la Bruxelles își apără privilegiile și pro... gresismul din cap, pe banii noștri ai tuturor. Ah, și dacă tot am adus vorba de banii noștri, credeți cumva că vom mai putea multă vreme să le interzicem să ne folosească averea după cum vor dori ei? Dacă și peste 4 ani, europenii, inclusiv românii, vor vota, din comoditate, lene și ignoranță, partidele care vor întări grupurile parlamentare europene care susțin toate politicile astea falimentare, peste încă 4 ani vor avea ei grijă să nu mai existe nici un fel de revolte, și atunci să vă văd, dragi votanți PSD, PNL și USR, pe unde veți scoate cămeșa?
Mă refer la obiectivele digitale pentru 2030 ale Uniunii Europene așa cum sînt ele înscrise pe site-ul Comisiei Europene. Digital nu înseamnă fizic. Țineți minte asta. Unul dintre obiective vizează ca minimum 80% din populație să aibă competențe digitale de bază. Probabil se referă la competențele de a naviga pe social media, că de altceva oricum nu sînt în stare. Dacă-i pui pe cetățenii europeni să facă chestii mai complexe pe internet, își vor prinde urechile fără discuție. Cu toate astea, neo-marxiștii de la Bruxelles și-au propus ca toți să fim egali și pricepuți la mediul digital. Da, bine...
În privința adoptării tehnologiei vor ca până în 2030, adică peste 5 ani, 75% din întreprinderile din UE să utilizeze cloud computing/IA/Big Data. Cu alte cuvinte, vor obliga marile și micile companii europene să-și stocheze datele importante și desigur secrete sau măcar confidențiale, pe serverele unor terți care vor avea astfel acces la datele respective, fiindcă asta înseamnă stocare în cloud: punerea datelor tale pe server-ul cuiva. Îmi spune mie cineva că asta e pentru securitatea și binele nostru?  Da, bine...
Desigur, domniile lor doresc și digitalizarea serviciilor publice, astfel: Servicii publice-cheie: 100% online; Servicii de e-sănătate: 100% din cetățeni ar trebui să aibă acces la dosarele lor medicale online; Identitate digitală: 100% din cetățeni ar trebui să aibă acces la identificare electronică.
Ținând cont de faptul că majoritatea site-urilor românești aparținând ministerelor sau serviciilor publice mi s-au părut extrem de stufoase și greu de accesat, mă întreb: de ce să faci asta? În plus, nu cred că există mulți oameni care să se priceapă la a-și face conturi pe numitele site-uri, iar dacă nu poți face asta, nu ai acces la serviciile publice la care ai avea dreptul. Per a contrario: îți încalcă drepturile. Dosarele medicale online înseamnă că oricine poate avea acces la datele medicale sau biometrice.
Păi dacă boții ruși, zic ei, au influențat alegerile în România, de ce nu ar avea acces și la datele mele medicale cu care la un moment dat să mă poată șantaja să fac sau să nu fac ceva? Identitatea digitală e o altă măgărie despre care am mai discutat în articolele mele anterioare, fiindcă în acest fel vei începe să nu exiști, nefiind recunoscut dacă nu apari în sistem. Nu vei mai avea acces la conturi bancare sau la conturi online prin care să poți beneficia de anumite servicii publice, dacă nu vei fi identificat electronic și în același timp controlat de sistemul statal sau suprastatal.
Ei ne spun că tehnologiile digitale ar trebui să protejeze drepturile oamenilor, să sprijine democrația și să garanteze că toți actorii digitali acționează în mod responsabil și sigur. UE promovează aceste valori în întreaga lume. Cu toții ar trebui să beneficiem de un mediu online corect, să fim protejați de conținuturi ilicite și dăunătoare și să avem mijloace de acțiune în interacțiunile cu tehnologiile noi și în evoluție, precum inteligența artificială. Știți ce înseamnă „să fim protejați de conținuturi ilicite și dăunătoare”, nu? Adică să nu existe în online decât informațiile pe care ei vor să ni le servească și nimic altceva.
Tehnologia ar trebui să ne unească, nu să ne dezbine. Toată lumea ar trebui să aibă acces la internet, la competențe digitale, la servicii publice digitale și la condiții de muncă echitabile. Recent s-a demonstrat științific, că și așa le place lor să se sprijine pe știință, că generațiile de copii care au folosit tabletele și mijloacele online în procesul de învățare au avut rezultate net inferioare celorlalți. Așadar, să aibă toată lumea acces la internet și la digital ca să vă tâmpim pe cât mai mulți și după aia să facem ce avem noi chef pe planetă. „Cetățenii ar trebui să se poată implica în procesul democratic la toate nivelurile și să dețină controlul asupra propriilor date”, zic ei. Cum să-l dețină, măi băieți, dacă voi puteți avea oricînd acces la ele?
Una peste alta, cam astea sînt lucrurile pe care UE dorește să le apere. În ceea ce mă privește, eu nu vreau să apăr aceste lucruri fiindcă ar însemna să apăr un stat polițienesc, stalinist, ori eu așa ceva nu vreau să fac. Dacă amețiții de „ieuropeni” vor așa un stat, le doresc mult succes în realizarea lui. Promit să vin în excursie la ei, să simt ce simțeau strămoșii lor cînd vizitau lagărul socialist în anii ʼ70. Sper însă că așa ceva nu se va întîmpla în Europa și ca viitoarele alegeri de pe continent să infirme și să șubrezească planurile fanteziste ale corigenților de la Bruxelles.
IOAN TEODOR