Caterinca
  • 25-10-2021
  • 0 Comentarii
  • 137
  • 1

Conform DEX, substantivul ,,caterincă” înseamnă ,,flașnetă”. Doar verbul „a face caterincă” înseamnă, în limbaj argotic, să-ți bați joc de ceva sau cineva. Nu mi-a plăcut niciodată caterinca sau „mișto-ul”, cum i se spunea acum 40 de ani; am considerat că e o activitate jignitoare, al cărei rezultat e doar acela de a hăhăi, umilind un om.
Spre deosebite de caterincă, ironia, ca parte a umorului, e o afirmație care conține o ușoară batjocură la adresa cuiva sau a ceva, folosind de obicei semnificații opuse sensului lor obișnuit. Aceasta are ca scop ajutarea celui vizat să-și îndrepte comportamentul ce a fost ținta ironiei; caterinca în schimb, are ca rezultat umilirea celui batjocorit, cearta, invectivele aruncate reciproc, concentrarea pe distrugerea adversarului și marginalizarea motivului de la care a început totul. Astfel, ai la îndemînă o metodă perversă de a distruge idei sau fapte ale celorlalți, cu care tu nu ești de acord. Perversă pentru că diferența între ironie și caterincă este una extrem de mică, iar majoritatea oamenilor nu disting între ele, considerîndu-le identice – e ușor să distrugi idei, fapte sau oameni sub masca umorului, spunînd: „Ce i-am făcut, domnule? Am glumit! Ia uite, mă, nu mai știi de glumă?”, moment în care tu ești luat în rîs, fiindcă te superi degeaba.
În concluzie, oamenii nu vor mai reține idea sau fapta bună, ci doar batjocorirea ei, fiindcă aceasta i-a amuzat, apoi vor continua să-și amintească de ea, rîzînd cînd sînt triști și ajungînd să creadă că ideea bună era, de fapt, o prostie de care erau îndreptățiți să rîdă.
Cu atît mai grav e cînd caterinca devine un instrument extrem de eficient în mîinile unor profesioniști ai
cuvîntului, formatori de opinie, care lucrează în tele­viziune sau la radio ori sînt comedianți care spun glume
în spectacole de stand-up comedy. Ei au un public
numeros, care-i ascultă și care crede în ei și în părerile lor.  
Ascult dimineața, în mașină, posturile de radio naționale comerciale, ale căror matinale sînt realizate de echipe de băieți care, atunci cînd este cazul, iau la mișto cîte-un subiect pe care-l dezavuează, și-l „prelucrează” pînă nu mai face doi bani. Printre subiectele cele mai „tăvălite” se numără învățămîntul, profesorii, Biserica, preoții, cetățenii care sînt împotriva progresismului, neomarxismului, sau cei care au o problemă cu propaganda deșănțată LGBTQ. Astfel, se atacă, batjocorindu-se, tot ceea ce contrazice propaganda oficială pe subiectele mai sus menționate.
Dacă ai cumva ocazia de a intra în direct cu ei prin telefon ca să-i combați, fie se face caterincă de felul în care te exprimi sau de ideile pe care le expui, realizatorii rîzînd de tine în urechile zecilor de mii de ascultători, umilindu-te și tăindu-ți cheful de a mai avea astfel de intervenții pe viitor, fie ți se aduc argumentele propagandei fabricate după rețeta un strop de adevăr la multă minciună, ca să-ți fie greu să o demontezi în 2-3 minute cît ți se permite să stai în direct. Dacă cumva reușești să-i combați, ți se spune politicios că ți-a expirat timpul și ești scos din emisie.
Orice protest asupra unui asemenea comportament primește un răspuns ales din cîteva variante standard: ,,am glumit, domnule, ce te superi?”; ,,Trebuie să facem caterincă pentru audiență”; un noian de argumente de propagandă fără nici o valoare. Ce putem face, totuși, ca să îi determinăm să-și modifice comportamentul? Nu-i mai ascultăm și le atragem atenția prin mesaje că nu sîntem de acord cu abordarea sau cu comportamentul lor. Aceeași caterincă o veți întîlni și în diverse spectacole de stand-up comedy, dar fără a avea ocazia de a interveni.
Cu toate astea, punctul slab al media și al artiștilor este audiența, care le indică dacă ceea ce fac e bun sau rău, iar în momentul în care audiența scade, își vor schimba comportamentul pentru că, în caz contrar, dispar din peisaj. Acesta e sancțiunea pe care le-o puteți aplica: nu-i mai ascultați.
De asemenea, dacă cetățenii care, atunci cînd se batjocoresc piloni ai societății noastre (cum sînt învățămîntul, Biserica, moralitatea), în loc să rîdă, ar ironiza sau ar critica comportamentul „miștocarilor”, aceștia și-ar abandona răul obicei. Pentru a-i condamna pe cei care fac „caterincă”, ar trebui să ai un set de valori umane care să-ți permită să faci asta; în ultimii 30 de ani, moralitatea, credința, patriotismul, acumularea de cunoștințe prin citit, s-au diminuat tot mai mult transformînd oamenii în instrumente de „hăhăit”, care nu mai stau să gîndească dacă chiar e bine să rîzi la orice.
Am vrut să atrag atenția asupra acestui instrument extrem de perfid, și să vă îndemn să nu vă lăsați induși în eroare și să-l combateți, fiindcă o să vă treziți într-o bună zi că toate lucrurile în care credeți nu mai există, pentru că s-a rîs prea mult de ele.
(va urma)
MARIUS MARIN, antreprenor HORECA

Imi place articolul
Lasa un comentariu
Nota: HTML nu este primiti!
Trimite